2r-168/23 — constatarea ca fiind defaimatoare a informatiilor, obligarea dezmintirii informatiilor si prezentarii scuzelor, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-168/23

2-21178202-01-2r-18042023

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) G. Stratulat

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecătorul Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Grigore Cobzac,

în cauza civilă intentată la cererea de chenare în judecată depusă de Grigore

Cobzac împotriva lui Vasile Costiuc privind constatarea ca fiind defăimătoare a

informațiilor, obligarea dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea

prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023,

c o n s t a t ă:

La 2 decembrie 2021, Grigore Cobzac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Costiuc cu privire la constatarea ca fiind defăimătoare a

informațiilor, obligarea dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea

prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 septembrie 2022, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Cobzac împotriva lui

Vasile Costiuc constatarea ca fiind defăimătoare a informațiilor, obligarea

dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea prejudiciului moral.

La 26 septembrie 2022, Grigore Cobzac a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea unei hotărâri noi prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023, nu s-a dat curs

apelului declarat de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 2 septembrie 2022.

1

S-a comunicat apelantului, despre necesitatea prezentării prin intermediul

cancelariei Curții de Apel Chișinău (mun. Chișinău, Teilor, 4) a cererii de apel

motivate pe suport de hârtie cu atâtea copii câți participanți la proces sânt, plus câte

o copie pentru instanța de apel, originalului dovezii de plată a taxei de stat în

mărime de 112,5 lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 15 zile din momentul

recepționării prezentei încheieri.

S-a explicat apelantului că, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, s-a restituit cererea

de apel depusă de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 2 septembrie 2022.

La 27 martie 2023, Grigore Cobzac a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurentul a exprimat dezacordul cu încheierea

contestată, invocând că este ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept procedural.

În acest sens, Grigore Cobzac a susținut că nu i-a fost comunicată efectiv

încheierea privind lichidarea neajunsurilor cererii de apel.

Corespondența instanței de apel expediată prin intermediul poștei electronice,

nu a fost recepționată din motiv că, nu a solicitat în mod distinct transmiterea

actelor judecătorești prin mijloace de comunicare electronice.

A invocat că, contrar prevederilor procedurale, încheierea Curții de Apel

Chișinău din 31 ianuarie 2023, nu i-a fost comunicată prin scrisoare recomandată și

în mod corespunzător nu a semnat vreun cotor de înmânare a acesteia.

Totodată, recurentul a invocat că în perioada 19 decembrie 2022 – 24 martie

2023, starea sa de sănătate s-a înrăutățit subit, fiind nevoit să se adreseze pentru

asistență medicală calificată. Din motive de ordin obiectiv, verificarea poștei

electronice nu a constituit o prioritate pentru subsemnat, iar omisiunea termenului

pentru prezentarea apelului motivat și a suplinirii taxei de stat, se datorează faptului

că a făcut cunosțință tardiv cu încheierea recurată.

Consideră că în ipoteza respectării de către instanța de apel a procedurii de

comunicare a actului de procedură prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz

de primire, în condițiile art. 105 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o astfel de

omisiune ar fi fost exclusă.

Corelativ a calificat drept neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că,

transmiterea textului cuprins în act este fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică a grefierului. Poșta electronică a grefierului atestă doar expedierea

actului judecătoresc, or procedura de comunicare nu poate fi considerată îndeplinită

în absența confirmării primirii de către parte a comunicării, așa cum prevede

procedura enunțată supra.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul constată că

încheierea contestată a fost comunicată recurentului prin intermediul poștei

2

electronice la 14 martie 2023 (f.d.94), iar cererea de recurs a fost depusă la 27

martie 2023, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea

încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea

este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la

repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la

proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

În context, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, stipulează că

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368

alin. (1).

Art. 110 din Codul de procedură civilă, statuează că, termenul de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură or să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Din interpretarea prevederilor legale enunțate, este de înțeles că apelanților li

se acordă un termen pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, iar în cazul

neîndeplinirii în termen a indicațiilor menționate în încheiere, survine sancțiunea

pentru neîndeplinirea în termen a actului de procedură, la caz, restituirea cererii de

apel.

Raportând la speță normele citate, Completul consideră concluzia instanței de

apel privind restituirea apelului declarat de Grigore Cobzac, ca fiind întemeiată.

Or, după cum denotă actele cauzei, la 26 septembrie 2022, Grigore Cobzac a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 2 septembrie 2022.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023, nu s-a dat curs

apelului declarat de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 2 septembrie 2022 și s-a acordat apelantului termen de 15 zile de

la recepționarea încheierii, pentru prezentarea prin intermediul cancelariei Curții de

Apel Chișinău (mun. Chișinău, Teilor, 4) a cererii de apel motivate pe suport de

3

hârtie cu atâtea copii câți participanți la proces sânt, plus câte o copie pentru

instanța de apel, originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 112,5 lei.

Totodată, s-a explicat apelantului că în cazul neînlăturării neajunsurilor în

termen stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, copia

încheierii menționate a fost comunicată apelantului Grigore Cobzac, prin

intermediul poștei electronice (f.d.88-89), la 8 februarie 2023.

Iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, s-a restituit

cererea de apel depusă de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022.

Instanța de apel și-a fundamentat soluția în baza prevederilor art. 369 alin. (1)

lit. a) din Codul de procedură civilă, concluzionând că deși încheierea din 31

ianuarie 2023 a fost comunicată apelantului Grigore Cobzac la 8 februarie 2023,

prin intermediul poștei electronice, indicată de către acesta atât în cererea de

chemare în judecată, cât și în cererea de apel nemotivată, acesta nu a prezentat

instanței de apel cererea de apel motivată și dovada plății taxei de stat, în termenul

acordat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de

apel întemeiat a restituit cerere de apel depusă de Grigore Cobzac împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022, pe motiv că

nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel în termenul limită stabilit prin încheierea

Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023.

Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

După cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn vs. Germania

nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), Cobzac Grigore avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile sale de acces la

instanță și de a îndeplini cerințele legale.

Apelantul avea obligația și a dispus de suficient timp pentru a întreprinde toate

măsurile în vederea executării indicațiilor stabilite în încheierea instanței de apel,

prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

Instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiate argumentele lu Grigore

Cobzac că nu i-a fost comunicată în mod adecvat încheierea privind lichidarea

neajunsurilor cererii de apel și că la materialele dosarului lipsește dovada legală de

recepționare a acesteia prin aviz de primire.

Or, potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare

în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare

în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act

și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Iar, conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau

înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la

4

proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau

înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află.

Potrivit art.105 alin.(11) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea

se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților

prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice

mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte.

La solicitarea persoanelor fizice, citația sau înștiințarea poate fi transmisă acestora

prin mijloace de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor

acte sau prin poșta electronică în cadrul Programului integrat de gestionare a

dosarelor..

Astfel, la cazul din speță Completul consideră că instanța de apel a notificat în

mod adecvat apelantului încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023,

conform prevederilor art. 100 alin. (1), art. 102 alin. (6) și art.105 alin.(11) din

Codul de procedură civilă, prin intermediul adresei electronice indicate de către

ultimul în cererea de chemare în judecată și cererea de apel nemotivată. Or,

indicând atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel nemotivată,

adresa sa electronică, Cobzac Grigore a arătat instanței că poate fi citat/înștiințat și

prin intermediul acestui mijloc de comunicare.

Iar, din acest motiv, alegația recurentului precum că verificarea poștei

electronice nu a constituit o prioritate pentru el, este neîntemeiată, în situația în care

instanța și-a onorat obligațiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

De asemenea, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative alegațiile

recurentului precum că starea sa de sănătate s-a înrăutățit subit și în perioada 19

decembrie 2022 – 24 martie 2023 nu a reușit să verifice poșta electronică, or,

acestea evidențiază caracterul lipsit de conținut al recursului și desprinde simplul

fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța ierarhic inferioară,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Potrivit actelor anexate la recurs, Cobzac Grigore s-a aflat pe foaie de boală

doar până la 14 ianuarie 2023 (f.d.101), iar ultima investigație ambulator a fost

efectuată la 13 februarie 2023 (f.d.112). Chiar și-n cazul admiterii ipotezii că

recurentul a fost în imposibilitate de a înlătura neajunsurile în perioada efectuării

investigațiilor, oricum termenul de 15 zile ar fi expirat la 28 februarie 2023, iar

încheierea de restituire a cererii de apel a fost dispusă abia la 09 martie 2023.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Grigore Cobzac și de

a menține încheierea din Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Grigore Cobzac.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, în cauza

civilă intentată la cererea de chenare în judecată depusă de Grigore Cobzac

împotriva lui Vasile Costiuc constatarea ca fiind defăimătoare a informațiilor,

5

obligarea dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Viorica Puica

judecătorii Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

6