2r-168/23 — constatarea ca fiind defaimatoare a informatiilor, obligarea dezmintirii informatiilor si prezentarii scuzelor, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-168/23 2-21178202-01-2r-18042023 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) G. Stratulat Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai D E C I Z I E 14 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecătorul Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând recursul declarat de Grigore Cobzac, în cauza civilă intentată la cererea de chenare în judecată depusă de Grigore Cobzac împotriva lui Vasile Costiuc privind constatarea ca fiind defăimătoare a informațiilor, obligarea dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, c o n s t a t ă: La 2 decembrie 2021, Grigore Cobzac a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Costiuc cu privire la constatarea ca fiind defăimătoare a informațiilor, obligarea dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 septembrie 2022, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Cobzac împotriva lui Vasile Costiuc constatarea ca fiind defăimătoare a informațiilor, obligarea dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea prejudiciului moral. La 26 septembrie 2022, Grigore Cobzac a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023, nu s-a dat curs apelului declarat de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022. 1 S-a comunicat apelantului, despre necesitatea prezentării prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău (mun.

Chișinău, Teilor, 4) a cererii de apel motivate pe suport de hârtie cu atâtea copii câți participanți la proces sânt, plus câte o copie pentru instanța de apel, originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 112,5 lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 15 zile din momentul recepționării prezentei încheieri. S-a explicat apelantului că, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, s-a restituit cererea de apel depusă de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022. La 27 martie 2023, Grigore Cobzac a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurentul a exprimat dezacordul cu încheierea contestată, invocând că este ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural. În acest sens, Grigore Cobzac a susținut că nu i-a fost comunicată efectiv încheierea privind lichidarea neajunsurilor cererii de apel. Corespondența instanței de apel expediată prin intermediul poștei electronice, nu a fost recepționată din motiv că, nu a solicitat în mod distinct transmiterea actelor judecătorești prin mijloace de comunicare electronice. A invocat că, contrar prevederilor procedurale, încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023, nu i-a fost comunicată prin scrisoare recomandată și în mod corespunzător nu a semnat vreun cotor de înmânare a acesteia.

Totodată, recurentul a invocat că în perioada 19 decembrie 2022 – 24 martie 2023, starea sa de sănătate s-a înrăutățit subit, fiind nevoit să se adreseze pentru asistență medicală calificată. Din motive de ordin obiectiv, verificarea poștei electronice nu a constituit o prioritate pentru subsemnat, iar omisiunea termenului pentru prezentarea apelului motivat și a suplinirii taxei de stat, se datorează faptului că a făcut cunosțință tardiv cu încheierea recurată. Consideră că în ipoteza respectării de către instanța de apel a procedurii de comunicare a actului de procedură prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, în condițiile art. 105 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o astfel de omisiune ar fi fost exclusă.

Corelativ a calificat drept neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că, transmiterea textului cuprins în act este fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică a grefierului. Poșta electronică a grefierului atestă doar expedierea actului judecătoresc, or procedura de comunicare nu poate fi considerată îndeplinită în absența confirmării primirii de către parte a comunicării, așa cum prevede procedura enunțată supra. Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul constată că încheierea contestată a fost comunicată recurentului prin intermediul poștei 2 electronice la 14 martie 2023 (f.d.94), iar cererea de recurs a fost depusă la 27 martie 2023, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În context, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, stipulează că instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Art. 110 din Codul de procedură civilă, statuează că, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură or să încheie un ansamblu de acte. Conform art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Din interpretarea prevederilor legale enunțate, este de înțeles că apelanților li se acordă un termen pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, iar în cazul neîndeplinirii în termen a indicațiilor menționate în încheiere, survine sancțiunea pentru neîndeplinirea în termen a actului de procedură, la caz, restituirea cererii de apel. Raportând la speță normele citate, Completul consideră concluzia instanței de apel privind restituirea apelului declarat de Grigore Cobzac, ca fiind întemeiată.

Or, după cum denotă actele cauzei, la 26 septembrie 2022, Grigore Cobzac a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023, nu s-a dat curs apelului declarat de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022 și s-a acordat apelantului termen de 15 zile de la recepționarea încheierii, pentru prezentarea prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău (mun. Chișinău, Teilor, 4) a cererii de apel motivate pe suport de 3 hârtie cu atâtea copii câți participanți la proces sânt, plus câte o copie pentru instanța de apel, originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 112,5 lei.

Totodată, s-a explicat apelantului că în cazul neînlăturării neajunsurilor în termen stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, copia încheierii menționate a fost comunicată apelantului Grigore Cobzac, prin intermediul poștei electronice (f.d.88-89), la 8 februarie 2023. Iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, s-a restituit cererea de apel depusă de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022. Instanța de apel și-a fundamentat soluția în baza prevederilor art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, concluzionând că deși încheierea din 31 ianuarie 2023 a fost comunicată apelantului Grigore Cobzac la 8 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, indicată de către acesta atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel nemotivată, acesta nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată și dovada plății taxei de stat, în termenul acordat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel întemeiat a restituit cerere de apel depusă de Grigore Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 2 septembrie 2022, pe motiv că nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel în termenul limită stabilit prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023. Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. După cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn vs. Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), Cobzac Grigore avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale.

Apelantul avea obligația și a dispus de suficient timp pentru a întreprinde toate măsurile în vederea executării indicațiilor stabilite în încheierea instanței de apel, prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiate argumentele lu Grigore Cobzac că nu i-a fost comunicată în mod adecvat încheierea privind lichidarea neajunsurilor cererii de apel și că la materialele dosarului lipsește dovada legală de recepționare a acesteia prin aviz de primire.

Or, potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Iar, conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la 4 proces.

Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află. Potrivit art.105 alin.(11) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte. La solicitarea persoanelor fizice, citația sau înștiințarea poate fi transmisă acestora prin mijloace de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte sau prin poșta electronică în cadrul Programului integrat de gestionare a dosarelor..

Astfel, la cazul din speță Completul consideră că instanța de apel a notificat în mod adecvat apelantului încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023, conform prevederilor art. 100 alin. (1), art. 102 alin. (6) și art.105 alin.(11) din Codul de procedură civilă, prin intermediul adresei electronice indicate de către ultimul în cererea de chemare în judecată și cererea de apel nemotivată. Or, indicând atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel nemotivată, adresa sa electronică, Cobzac Grigore a arătat instanței că poate fi citat/înștiințat și prin intermediul acestui mijloc de comunicare. Iar, din acest motiv, alegația recurentului precum că verificarea poștei electronice nu a constituit o prioritate pentru el, este neîntemeiată, în situația în care instanța și-a onorat obligațiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

De asemenea, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative alegațiile recurentului precum că starea sa de sănătate s-a înrăutățit subit și în perioada 19 decembrie 2022 – 24 martie 2023 nu a reușit să verifice poșta electronică, or, acestea evidențiază caracterul lipsit de conținut al recursului și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța ierarhic inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. Potrivit actelor anexate la recurs, Cobzac Grigore s-a aflat pe foaie de boală doar până la 14 ianuarie 2023 (f.d.101), iar ultima investigație ambulator a fost efectuată la 13 februarie 2023 (f.d.112).

Chiar și-n cazul admiterii ipotezii că recurentul a fost în imposibilitate de a înlătura neajunsurile în perioada efectuării investigațiilor, oricum termenul de 15 zile ar fi expirat la 28 februarie 2023, iar încheierea de restituire a cererii de apel a fost dispusă abia la 09 martie 2023. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Grigore Cobzac și de a menține încheierea din Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Grigore Cobzac.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2023, în cauza civilă intentată la cererea de chenare în judecată depusă de Grigore Cobzac împotriva lui Vasile Costiuc constatarea ca fiind defăimătoare a informațiilor, 5 obligarea dezmințirii informațiilor și prezentării scuzelor, repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Viorica Puica judecătorii Oxana Parfeni Ion Malanciuc 6