3ra-1361/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1361/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1361/22

2-21017712-01-3ra-29122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, G.Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Rotaru,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolai Rotaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

persoană terță Instituția Publică de Învățământ Centrul Raional de Creație a

Copiilor și Adolescenților Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Nicolai Rotaru împotriva hotărârii din 08

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 19 ianuarie 2021 Nicolai Rotaru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță Instituția

Publică de Învățământ Centrul Raional de Creație a Copiilor și Adolescenților

Căușeni solicitând obligarea CNAS la înlocuirea anilor pentru stabilirea pensiei,

din anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, deoarece în anul 1990 erau ruble

rusești devalorizate, cupoane moldovenești pe parcursul a 2,5 ani și începând cu 29

noiembrie 1993 valuta nouă în lei moldovenești (pe care nici nu o primea);

obligarea CNAS la stabilirea cuantumului pensiei, să aplice anii 15 aprilie 2012 (pe

când reclamantul a atins plafonul vârstei de pensionare și lucra prin cumul la

Direcția de Învățământ Tineret și Sport Căușeni și Depoul de Locomotive

,,Basarabeasca” până la 01 ianuarie 1999, inclusiv 15 ani sau 90 luni prevăzute de

lege, care au expirat la 01 ianuarie 1984. Anii 05 februarie 1968 – 01 ianuarie 1984

să fie incluși pentru stagiul comun; obligarea Centrului Raional de Creație a

Copiilor și Adolescenților Căușeni să prezinte în instanța de judecată cuantumul

salariului lunar și transferul la fondul social pentru perioada 15 februarie 2000-07

mai 2012, deoarece nu a primit răspuns; obligarea CTAS Căușeni și CNAS să

efectueze o nouă recalculare și anii 1990-1995 (care în opinia CNAS sânt cei mai

favorabili ani) să fie incluși în stagiul comun de cotizare, dar la stabilirea pensiei să

1

fie luați anii 15 februarie 2000-15 aprilie 2012 pe când reclamantul lucra prin

cumul, la Depoul de Locomotive ,,Basarabeasca” și Centrul Raional de Creație a

Copiilor și Adolescenților Căușeni pentru a determina cuantumul pensiei

începătoare, care la data de 15 aprilie 2012 a fost de 1 181 lei, 70 bani.

În motivarea acțiunii a menționat că, conform carnetului de muncă a început

activitatea la 05 februarie 1968 și a lucrat până la data de 04 decembrie 1968-29

decembrie 1970 serviciul militar în termen. După demobilizare, la 18 februarie

1971 a fost angajat la Depoul de locomotive în calitate de lăcătuș, iar la 10 mai

1972 a fost eliberat din propria inițiativă.

La data de 10 mai 1972 a fost angajat la gara Bender în calitate de lucrător, iar

la 14 octombrie 1974 s-a concediat din propria inițiativă. La data de 18 octombrie

1974 a fost angajat ca sudor la gara Bender, iar la 23 aprilie 1975 a fost concediat

din propria inițiativă. La data de 26 aprilie 1975 a fost angajat ca lăcătuș pentru

repararea locomotivelor și la data de 19 februarie 1985 a fost transferat în aceeași

întreprindere la gara Căinari, la data de 31 martie 1992 a fost concediat în legătură

cu reducerea statelor. La 30 iunie 1992 a fost angajat în calitate de sudor la

întreprinderea ,,Zidarul” și la 21 august 1992 a fost eliberat din propria inițiativă.

La 01 septembrie 1992 a fost angajat ca sudor la Întreprinderea Căinari, iar la 01

septembrie 1993 a fost transferat ca lăcătuș la cazangeria Căinari și la 02

decembrie 1996 a fost eliberat conform art. 38 alin. (4) din Codul muncii.

În perioada 12 decembrie 1996 - 12 septembrie 1997 s-a aflat în șomaj. La

data de 12 septembrie 1997 a fost angajat ca sudor la SRL ,,ACSIACUS”, iar la 14

februarie 2000 a fost eliberat din propria inițiativă. La 15 februarie 2000 a fost

angajat ca paznic la filiala Casei de Creație Căinari, iar la 01 septembrie 2010 a

fost transferat în aceeași funcție din angajat permanent în angajat prin cumul.

Paralel, prin cumul începând cu 10 august 2006 mai lucra ca lăcătuș la Depoul de

locomotive ,,Basarabeasca”. La 28 februarie 2018 a fost concediat de la Depoul de

locomotive ,,Basarabeasca” conform art. 82 lit. f) din Codul muncii, în legătură cu

expirarea contractului individual de muncă pe durată determinată.

La data de 15 aprilie 2012, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă (62

ani), a prezentat carnetele de muncă și actele solicitate la CTAS Căușeni pentru

stabilirea stagiului de cotizare și calcularea cuantumului pensiei.

Conform deciziei privind stabilirea pensiei s-a constatat anii de activitate: 30

ani 05 luni cu pensia stabilită de 1 181 lei, 70 bani. Aflând de la colegii de lucru ce

pensie au, a depus cerere la CNAS solicitând reclacularea pensiei și prin răspunsul

din 30 octombrie 2020 nr. R2493/20 a făcut cunoștință că la calcularea pensiei sale

pentru perioada de activitate realizată până la 01 ianuarie 1999 pensia a fost

calculată pe baza coeficientului individual – 1,77604 determinat de salariul pentru

cele mai favorabile de 60 luni consecutive (1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995)

de care a beneficiat în perioada de activitate din ultimii 15 ani de muncă până la 01

ianuarie 1999, și după 01 ianuarie 1999 pe baza venitului mediu lunar asigurat de 1

478 lei 27 bani determinat pentru perioada de activitate de după 01 ianuarie 1999 a

constituit 1 181 lei 70 bani.

Cu răspunsul și concluzia CNAS, reclamantul categoric nu este de acord din

următoarele considerente.

A relatat că în opinia lor (CTAS Căușeni și CNAS) la stabilirea pensiei sale

au fost determinați cei mai favorabili ani din salariul său și anume: 1990, 1991,

1992, 1993, 1994, 1995, dar după cum cunoaște dânsul și toți pensionarii, după

destrămarea URSS (1990) o perioadă se folosea de ruble sovietice (care au fost

2

devalorizatele 1 000 (una mie ) ori), apoi vreo doi ani ca valută națională au fost

cupoanele (până la 29 noiembrie 1993). După ce a trecut la valuta națională (MDL)

reclamantul lucra, dar salariul nu-l primea cu anii. Iată aceștia au și fost anii care

demnitarii CTAS Căușeni și CNAS (considerându-i cei mai favorabili) i-au luat ca

bază pentru a-i calcula cuantumul pensiei.

Conform datelor din carnetul de muncă, începând cu 15 februarie 2000 până

la vârsta de pensionare 15 aprilie 2012 a lucrat în calitate de paznic la Direcția de

Învățământ Tineret și Sport Căușeni care a fost reorganizată la 01 septembrie 2010

în Centrul Raional de Creație a Copiilor și Adolescenților Căușeni. Suplimentar

reclamantul, la data de 10 august 2006 a fost angajat la lucru în calitate de lăcătuș

la Depoul de locomotive ,,Basarabeasca” până la vârsta de pensionare 15 aprilie

2012 și după pensionare, până la data de 28 februarie 2018 când a fost concediat

conform art. 82 lit. f): expirarea termenului contractului individual de muncă pe

durată determinată; conform deciziei privind stabilirea pensiei nu corespund

inscripțiilor din carnetul de muncă.

A menționat că CTAS Căușeni și CNAS incorect au calculat cuantumul

pensiei și au stabilit pensia începătoare în sumă de 1 181 lei 70 bani. În baza

confirmării nr. 26/4-05/2-14-723 din 14 decembrie 2020 a Direcției Deservire

Fiscale Căușeni pentru anul 2007 venitul reclamantului obținut constituie – 28

749,67 lei, rețineri – 1 130,69 lei, anul 2008 – 43 125,40 lei, rețineri – 1 902,93 lei,

anul 2009 – 29 455,50 lei, rețineri – 1 585,56 lei, anul 2012 – 30 896, 94 lei,

rețineri – 1 359,88 lei.

Conform răspunsului primit de la CNAS din 19 noiembrie 2020 nr. R-

2493/20 venitul mediu lunar asigurat determinat pentru perioada de activitate de

după 01 ianuarie 1999 a constituit 1 181 lei 70 bani lunar. Răspunsul primit de la

CNAS și răspunsul primit de la Direcția Deservire Fiscală Căușeni sunt divergențe

foarte mari și anume: de la Depoul de locomotive ,,Basarabeasca” reclamantul

lunar primea câte 3 500-4 000 lei, dar de la Centrul Raional de Creație a Copiilor și

Adolescenților Căușeni câte 1 050 lei lunar.

Prin încheierea Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 25 ianuarie 2021

cauza de contencios administrativ a fost strămutată după competență la Judecătoria

Chișinău (sediul Râșcani).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 08 decembrie 2021,

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Nicolai Rotaru.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 6 ianuarie 2022, Nicolai

Rotaru a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

din 08 decembrie 2021, prin urmare instanța de apel a contestat că, apelul declarat

a fost depus în interiorul termenului legal.

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Nicolai Rotaru împotriva hotărârii din 08 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că relevante speței sunt

prevederile Legii privind sistemul public de pensii, nr. 156-XIV din 14.10.1998 cît

și prevederi ale Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și

modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului, nr.165 din 21 martie 2017.

A relatat instanța de apel că conform pct.69 stagiul de cotizare realizat pînă la

introducerea evidenței individuale de asigurări sociale (pînă la 1 ianuarie 1999) se

confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente eliberate în modul

3

stabilit. În urma introducerii evidenței individuale de asigurări sociale (după 1

ianuarie 1999), stagiul de cotizare se confirmă în baza datelor din contul personal

de asigurări sociale al persoanei asigurate, gestionat în conformitate cu Legea

privind sistemul public de asigurări sociale.

Actul de bază care confirmă stagiul de cotizare, conform pct.69 alineatul întîi,

este carnetul de muncă. În lipsa carnetului de muncă sau în cazurile în care carnetul

de muncă include înscrieri incorecte și imprecise sau lipsesc înscrisurile respective

despre anumite perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului se iau în

considerare adeverințele, extrasele din ordine, contul personal al angajatului în care

se reflectă salariul calculat lunar, schema de încadrare și alte documente ce conțin

informații referitoare la perioada de muncă.

Conform pct.88 pentru confirmarea stagiului de cotizare se prezintă extrasul

din carnetul de muncă. Organele teritoriale de asigurări sociale confruntă extrasul

cu originalul, legiferează extrasul, carnetul de muncă fiind restituit titularului după

stabilirea pensiei. Alte documente ce confirmă stagiul de cotizare se primesc numai

în original, exceptînd livretele militare, certificatele de naștere, diploma de studii/

rezidențiat, din care se fac, de asemenea, extrase.

Instanța de apel a notat că Nicolai Rotaru începând cu 15 aprilie 2012

beneficiază de pensie pentru limita de vârstă pentru un stagiu de cotizare realizat

până la 01 ianuarie 1999 de 28,6 ani și după 01 ianuarie 1999 de 12,2 ani, în total

40,8 ani.

Pentru perioada de activitate realizată până la 01 ianuarie 1999 pensia a fost

calculată pe baza coeficientului individual - 1,77604 determinat din salariul pentru

cele mai favorabile 60 luni consecutive (121990, 121991, 71992, 121993, 121994,

51995) de care a beneficiat în perioada de activitate din ultimii 15 ani de muncă

până la 01 ianuarie 1999 pe baza venitului mediu lunar asigurat de – 1 478,27 lei

determinat pentru perioada de activitate de după 01 ianuarie 1999 a constituit 1

181,70 lei lunar, ulterior pensia a fost indexată pe parcursul anilor 2013-2020 și

valorizarea pensiei de la 01 aprilie 2018 constituie după indexarea de la 01

octombrie 2020 - 2 239,80 lei lunar.

Instanța de apel a reiterat că, potrivit art. 33 alin. 41 din Legea nr. 156-XIV

din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pensionarii care activează

sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie

pentru limita de vârstă în condițiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei,

cu condiția că pensia calculată conform formulelor din anexe, părți integrante ale

prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată. Reexaminarea se

efectuează eșalonat, în dependență de anul ieșirii la pensie și durata stagiului de

cotizare realizat după stabilirea pensiei. Iar, persoanele care s-au pensionat de la 01

ianuarie 1999 și au realizat un stagiu de cotizare după pensionare au dreptul la

reexaminarea pensiei după cum urmează: - de cel puțin 10 ani – începând cu 01

iulie 2020; - de la 7 ani până la 10 ani – de la 01 ianuarie 2022; - de la 2 ani până la

5 ani de la 01 ianuarie 2023.

Conform datelor din contul de asigurări sociale, Rotari Nicolai după stabilirea

pensiei (de la 15 aprilie 2012 până la 28 februarie 2018) confirmă 05 ani 10 luni de

stagiu de cotizare și respectiv va avea dreptul la reexaminarea pensiei pentru limita

de vârstă pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei, începând cu 01

ianuarie 2022.

În condițiile descrise supra, instanța de apel a conchis că autoritatea publică

pârâtă/intimată a aplicat elocvent cadrul legal abordat supra și a întemeiat a

4

explicat apelantului despre posibilitatea solicitării reexaminării pensiei pentru

limită de vârstă pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei, începând

cu 01 ianuarie 2022. În acest sens, organul de asigurări sociale s-a limitat în a

aplica legea relevantă și pertinentă raportului juridic material litigios, fără a

respinge per se doleanțele apelantului, or, condiționarea obținerii unui drept este

conformă principiului legalității atât timp cât își are originea într-o legislație

accesibilă, previzibilă și clară.

De altfel, decizia de stabilire a pensiei a obținut puterea lucrului decis, prin

necontestarea acesteia de către Nicolai Rotaru. Iar, reexaminarea drepturilor la

pensie poate avea loc doar în situațiile descrise exhaustiv la art. 33 alin. (1) din

Legea privind sistemul public de pensii. Astfel, prima instanță întemeiat a respins

pretențiile reclamantului.

La data de 19 decembrie 2022, Nicolai Rotaru a depus recurs împotriva

deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.201-205).

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel la adoptarea deciziei, nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Nicolai Rotaru în raport

cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când: recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1).

Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Iar, alin. (2) art. 245 Cod administrativ, prevede că motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei

„decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat

că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de

apel, cât și decizia motivată a instanței de apel.

Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 40 alin. (3) și art. 245 Cod

administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii de apel, instanța de

apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a deciziei

instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât

reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și

termenul de atac. Iar motivarea, în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul

specificat la art. 240 alin. (3) Cod administrativ. Asta, deoarece motivarea

recursului se depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel,

5

întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai de

soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod

efectiv, de considerentele cuprinse în decizie

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 13 septembrie 2022.

Totodată, se atestă că la 15 septembrie 2022 instanța de apel a expediat în

adresa paricipanților la proces copia dispozitivului deciziei din 13 septembrie 2022

(f.d.187).

La 12 octombrie 2022 Nicolai Rotaru a expediat în adresa Curții de Apel

Chișinău o cerere prin care a solicitat expedierea deciziei motivate a instanței de

apel din 13 septembrie 2022, deoarece copia dispozitivului deciziei instanței de

apel a recepeționat-o la 05 octombrie 2022 (f.d.197).

În acest context, este de menționat că dispozitivul deciziei din 13 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificat lui Nicolai Rotaru la 05 octombrie

2022 și urma să expire la data de 04 noiembrie 2022, inclusiv.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Nicolai Rotaru nu a prezentat recursul

conform prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, dar a prezentat doar

motivarea recursului la Curtea de Apel Chișinău la data de 19 decembrie 2022.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că faptul recepționării deciziei

motivate a Curții de Apel Chișinău de către Nicolai Rotaru la data de 26 noiembrie

2022 (f.d.195), nu constituie temei de prelungire a termenului de procedură, or,

termenul de contestare curge de la momentul notificării deciziei, la data de 05

octombrie 2022, astfel recurentul era obligat să depună recurs conform art. 245

alin. (1) Cod administrativ, iar ulterior să prezinte motivarea recursului.

Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când

recursul depus conform prevederilor alin. (1) art. 245 a fost depus nemotivat din

cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit

alin. (3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de

zile de la data pronunțării.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în

conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

6

Sub acest aspect, completul reiterează că Nicolai Rotaru a cunoscut despre

decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea

obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie

2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire,

care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod

administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia

în termen.

La caz, Nicolai Rotaru nu a depus cerere privind repunerea recursului în

termen, în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu a

prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii

termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a declara

inadmisibil recursul depus de Nicolai Rotaru.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul depus de Nicolai Rotaru se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

7