3ra-1220/22 — contestarea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1220/22 — contestarea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1220/22

2-20143828-01-3ra-25112022

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: V.Railean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, E.Palanciuc, A.Minciuna)

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Tudor Pînzari,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Tudor Pînzari

împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Căușeni și a Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind contestarea actelor administrative și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Tudor Pînzari și a fost menținută hotărârea din 26

octombrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 16 noiembrie 2020 Tudor Pînzari a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Căușeni și a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale privind contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acestei acțiuni, Tudor Pînzari a indicat că a participat la războiul

pentru independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova din anul 1992,

având gradul de dizabilitate II și suferind de adenom de prostată.

A indicat, că pensia de dizabilitate pe care o primește nu-i ajunge pentru

procurarea medicamentelor, pentru procurarea hranei și pentru achitarea serviciilor

comunale, nemaivorbind despre acoperirea altor cheltuieli stringente pentru viață,

cum ar fi, de exemplu, reparația și întreținerea locuinței.

A menționat că la data depunerii acțiunii, beneficia de o pensie socială lunară

în mărime de 1 552,95 lei, care constă din pensia lunară de dizabilitate propriu-zisă

în mărime de 372,72 lei, la care se adaugă suma de 212 lei ce constituie diferența

pensiei de dizabilitate, suma de 344,99 lei – indexarea diferenței pensiei de

1

dizabilitate, suma de 300 lei alocația lunară de stat și suma de 23 lei compensație

pentru serviciile de transport.

Reclamantul a arătat, că conform datelor Biroului Național de Statistică, media

anuală lunară a minimului de existență pentru populația din orașele mici pentru anul

2019, a constituit suma de 2 013,50 lei, astfel că, pensia socială lunară, împreună cu

adaosurile, indemnizațiile și alocațiile care i-au fost stabilite este cu 460,55 lei mai

mică decât minimul de existență stabilit pentru anul 2019.

În scopul asigurării unui trai decent din partea statului, la 29 iunie 2020, a depus

cererea A271017300485 către asistentul social comunitar din cadrul Direcției

asistență socială și protecția familiei Căușeni, prin care a solicitat să i se stabilească

și să i se acorde un ajutor social pentru a i se asigura minimul de existență, care

lunar, conform datelor Biroului Național de Statistică pentru orașul Căușeni, a

constituit suma de 2 013,50 lei.

A relatat, că prin decizia Direcției asistență socială și protecția familiei Căușeni

din 21 iulie 2020, i s-a refuzat acordarea dreptului de a beneficia de ajutor social

lunar, fiind invocat drept temei de refuz faptul, că pensia lunară primită în mărime

de 1 552,95 lei, depășește venitul lunar minim garantat de stat, calculat la acel

moment, care constituia suma de 1 549,80 lei.

Reclamantul a indicat că nu a fost de acord cu această decizie, astfel că la 7

august 2020, a depus cerere prealabilă prin care a solicitat constatarea faptului, că în

privința sa are loc un genocid din partea statului Republica Moldova, deoarece

autoritățile centrale și locale ale acestui stat nu-i asigură minimul de existență pentru

a supraviețui în sărăcie, precum și a avea un trai decent în viitor; anularea deciziei

din 21 iulie 2020; stabilirea și achitarea unui ajutor social lunar din 29 iunie 2020.

A afirmat, că prin decizia din 10 august 2020, cererea prealabilă a fost respinsă,

reclamantul fiind informat că beneficiază de ajutor social și ajutor pentru perioada

rece a anului, conform calculelor efectuate de către Direcția asistență socială și

protecția familiei Căușeni. Ulterior, prin scrisoarea din 21 august 2020, reclamantul

a fost informat că nu beneficiază de un ajutor social, însă beneficiază de ajutor pentru

perioada rece a anului.

A insistat că asistentul social a comis o eroare la completarea fișei electronice

de calcul, și anume, a inclus alocația lunară de stat în mărime de 300 lei la rubrica

necorespunzătoare „orice altă prestație”, astfel că, această sumă fiind luată în calcul

de două ori la stabilirea cuantumului venitului său global mediu lunar, iar din această

cauză nu i s-a acordat ajutor ajutorul social pentru lunile iunie-iulie 2020, în mărime

de 593,70 lei.

A susținut, că Direcția asistență socială și protecția familiei Căușeni a soluționat

cererea de acordare a ajutorului social cu depășirea termenului stabilit de pct. 171

din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 din 16 octombrie 2008.

Reclamantul a considerat, că venitul lunar minim garantat de stat, calculat

pentru el în parte, care ar fi în sumă de 1 549,80 lei, este eronat, deoarece acesta nu

corespunde cu datele Biroului Național de Statistică, potrivit căruia media anuală

lunară a minimului de existență pentru populația din orașele mici, pentru anul 2019,

a constituit suma de 2 013,50 lei.

2

În aceste condiții, Tudor Pînzari a solicitat anularea deciziilor Direcției

asistență socială și protecția familiei Căușeni din 21 iulie 2020 și din 10 august 2020,

anularea parțială a deciziei Direcției asistență socială și protecția familiei Căușeni

din 21 iulie 2020, obligarea Direcției asistență socială și protecția familiei Căușeni

de a include în calcule media anuală lunară a minimului de existență pentru populația

din orașele mici, care pentru anul 2019 a constituit lunar suma de 2 013,50 lei,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Tudor Pînzari a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Tudor Pînzari și a fost menținută hotărârea din 26 octombrie 2021 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că potrivit cadrului legal în

vigoare, ajutorul social și ajutorul pentru perioada rece a anului se calculează în baza

formulei stabilite de Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plata ajutorului

social, și nu în baza informației Biroului Național de Statistică după cum a solicitat

Tudor Pînzari. Mai mult, la indexarea nivelului venitului lunar se ține cont de

creșterea anuală a indicelui prețurilor de consum pentru anul precendent.

În condițiile speței, s-a stabilit cert, că în urma examinării cererii nr.

A2710173005512 și stabilirii metodei de calcul cu reținerea prevederilor legale,

apelantului i-a fost stabilit dreptul la ajutorul social în sumă de 296,85 lei lunar,

prestație ce urmează a fi calculată începând cu 1 august 2020 și până la 31 iulie 2020,

sau până când vor exista schimbări în informația pe care urmează să o furnizeze.

Astfel, argumentele invocate de apelant precum că, nu beneficiază de ajutor

social, sunt neîntemeiate, acestea fiind combătute prin decizia din 25 august 2020.

Curtea de Apel Chișinău a respins și argumentele apelantului precum că,

cuantumul ajutorului social urmează a fi calculat conform informațiilor Biroului

Național de Statistică, or, după s-a concluzionat anterior, ajutorul social se

calculează în baza Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plata ajutorului

social și nu conform informației Biroului Național de statistică.

Corespunzător, la emiterea actelor administrative contestate, nu au fost admise

careva abateri, iar soluția fondului de respingere a acțiunii depuse de Tudor Pînzari,

este legală și întemeiată.

Având în vedere, că pe parcursul judecării prezentului litigiu, s-a constatat

legalitatea actelor administrative contestate de Tudor Pînzari, pretențiile accesorii cu

privire la obligarea Direcției asistență socială și protecția familiei Căușeni să includă

în calcule media anuală lunară a minimului de existență pentru populația din orașele

mici, care pentru anul 2019 a constituit lunar suma de 2 013,50 lei, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată, urmează a fi respinse, deoarece acestea pot fi

admise doar în cazul în care au fost admise pretențiile principale.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, prima instanța just a

stabilit circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu

privire la respingerea acțiunii, iar careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost

stabilit în instanța de apel.

3

La data de 22 noiembrie 2022, Tudor Pînzari a depus împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului împotriva deciziei din 21 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Central, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie

obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actele judecătorești

contestate, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost aplicate eronat

normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Tudor Pînzari a invocat că venitul lunar minim garantat de stat

a fost calculat eronat, așa cum, acesta nu corespunde cu datele Biroului Național de

Statistică.

La data de 28 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia motivării recursului depus de Tudor Pînzari, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Cu toate că Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Căușeni și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au recepționat corespondența în

data de 28 noiembrie 2022, ceea ce se confirmă prin indicarea mesajului text de pe

adresa oficială de e-mail, în apărarea sa, până la data examinării admisibilității

recursului, nu au formulat referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 21 septembrie

2022, fiind notificată recurentului Tudor Pînzari în data de 3 noiembrie 2022

(f.d.155).

Astfel, depunerea împreună cu cererea de recurs, a motivării recursului în data

de 22 noiembrie 2022 (f.d.156) este în termen, având în vedere că la dosar lipsesc

date privind notificarea de către recurent a dispozitivului deciziei.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Tudor Pînzari, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

4

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

5

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Tudor Pînzari.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Tudor Pînzari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6