3ra-935/22 — contestarea actelor administrative, obligarea modificarii datei de stabilire a pensiei si achitarea diferentei pensiei

3ra-935/22 — contestarea actelor administrative, obligarea modificarii datei de stabilire a pensiei si achitarea diferentei pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-935/22

2-20001916-01- 3ra-14092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Ungureanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută

hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 09 ianuarie 2020 Vasile Ungureanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în perioada 01 august 1989-

17 decembrie 2010 a activat în cadrul organelor de poliție.

Reclamantul a menționat că, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne din

17 decembrie 2010, serviciul în poliție precum și contractul individual de muncă a

încetat, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, reclamantul a menționat că, potrivit calculului vechimii în muncă, efectuat

de Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei la data de

17 decembrie 2010, constituia 20 de ani. Astfel, în temeiul calculului vechimii în muncă

respectiv, i-a fost stabilită pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne în proporție de

50 % din cuantumul soldei.

Reclamantul a relevat că, prin hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă împotriva Ministerului

Afacerilor Interne, ultimul fiind obligat de a-i recalcula vechimea în muncă cu avantaje,

pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al

1

Comisariatului de Poliție mun. Bălți, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu.

Reclamantul a invocat că ulterior, a depus către Casa Teritorială de Asigurării

Sociale Fălești o cerere privind recalcularea pensiei conform noii vechimi în muncă.

Reclamantul a menționat că, în temeiul deciziei Casei Teritoriale de Asigurării

Sociale Fălești nr.26/2019/23196 din 23 octombrie 2019 i-a fost stabilită pensia în

cuantum de 75% din suma soldei, reieșind din vechimea în muncă de 28 de ani și 9 luni,

începând cu data de 01 august 2018.

Reclamantul a relevat că, la data de 20 noiembrie 2019 a expediat în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat modificarea datei de

stabilire a pensiei recalculate și anume, data de 17 decembrie 2010, cu achitarea

diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară,

începând cu data de 17 decembrie 2010. Însă, prin decizia Casei Naționale de Asigurării

Sociale nr. S-1478/19 din 08 iulie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă.

Făcînd referire la art. 1, art. 13 lit. a), art. 14 lit. a) din Legea nr. 1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, reclamantul a menționat că, la data de 17 decembrie 2010, stagiul necesar

pentru stabilirea pensiei era de 20 de ani, iar la data depunerii cererii de pensionare avea

o vechime totală în serviciu de 30 de ani și 3 luni. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne

urma să-i calculeze și să-i stabilească pensia în proporție de 75 % din cuantumul soldei.

Or, dacă i se scadea din perioada totală de muncă perioada de 20 de ani, se primea o

diferență de 10 ani, care urma a fi calculată cu 3% pentru fiecare an din suma soldei.

Reclamantul a relevat că din vina organului cu atribuții de stabilire și calculare a

pensiei, care la data de 17 decembrie 2010 era Ministerul Afacerilor Interne, i-a fost

stabilită o pensie în mărime de 50 %, deși, urma să-i fie stabilită o pensie în proporție de

75 % din suma soldei, situație ce a generat achitarea unei pensii mai mici, începând cu

data de 17 decembrie 2010 și până în prezent.

Reclamantul a invocat că, potrivit art. 54 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, sumele

pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se

plătește pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Astfel, reclamantul consideră că Casa Teritorială de Asigurării Sociale Fălești urma

să-i stabilească pensia majorată începând cu data de 17 decembrie 2010 și nu cu data de

01 august 2018. Or, prin hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru i-a fost recunoscut un drept deja existent la data eliberării din serviciu. Prin

urmare, Casa Națională de Asigurări Sociale este obligată să-i modifice data de stabilire a

pensiei în cuantum de 75 % din suma soldei, și anume data de 17 decembrie 2010, dar și

să-i efectueze achitarea diferenței pensiei, recalculate în raport cu pensia achitată, pentru

perioada anterioară, începând cu data de 17 decembrie 2010.

Reclamantul a solicitat recunoașterea ca fiind ilegală decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Fălești nr. 26/2019/23196 din 23 octombrie 2019, referitor la data

stabilirii pensiei majorate - 01 august 2018, cu anularea în această parte a deciziei

menționate; recunoașterea ca fiind ilegală a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. U-2556/19 din 20 decembrie 2019 cu privire la cererea prealabilă, prin care i-a fost

refuzat în modificarea datei de stabilire a pensiei majorate; obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a efectua modificarea datei de stabilire a pensiei recalculate, și

2

anume data de 17 decembrie 2010; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i

efectua achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară, începând cu data de 17 decembrie 2010.

Prin hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Ungureanu împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Fălești nr. 26/2019/23196 în partea datei stabilirii pensiei în privința lui Vasile

Ungureanu, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. U-2556/19 din

20 decembrie 2019 cu privire la cererea prealabilă, obligarea modificării datei de stabilire

a pensiei în privința lui Vasile Ungureanu, începând cu 17 decembrie 2020, cu achitarea

diferenței pensiei pentru vechime în muncă. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Fălești nr. 26/2019/23196 în partea datei de 01 august 2018 de stabilire

a pensiei în privința lui Vasile Ungureanu. S-a anulat decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. U-2556/19 din 20 decembrie 2019 cu privire la respingerea cererii

prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua modificarea datei

stabilirii pensiei pentru vechime în muncă în privința lui Vasile Ungureanu, începând cu

data de 17 decembrie 2020, cu achitarea diferenței pensiei neachitate (f.d.59, 74-79).

Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

corectat eroarea mecanică admisă în conținutul hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani, în care au fost admise greșeli cu privire la data stabilirii pensiei

pentru vechime în muncă în privința lui Vasile Ungureanu, fiind indicat în mod eronat

data de 17 decembrie 2020, corect fiind data de 17 decembrie 2010 (f.d.66).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 17 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice,

Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii

depuse de Vasile Ungureanu (f.d.70-72).

Hotărârea motivată din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 15 septembrie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție , anexat la materialele cauzei (f.d.81).

La data de 17 septembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.85 - 90).).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din

02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.112, 113-121).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, instanța de fond

întemeiat a constatat că, apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să-i achite

intimatului Vasile Ungureanu diferența pensiei neachitate, stabilite prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Fălești nr.26/2019/2319 din 23 octombrie 2019. Or, prin

hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a obligat Ministerul

Afacerilor Interne să efectueze recalcularea vechimii în muncă a intimatului Vasile

Ungureanu, cu includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în

serviciu, pentru perioadele de activitate în izolatorul de detenție provizorie: 10 decembrie

1999-17 iunie 2004, 21iulie 2005-26 iunie 2008, 29 iunie 2008- 17 decembrie 2010.

3

De asemenea, instanța de apel a menționat că, prima instanță întemeiat a conchis

că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Fălești urma să-i stabilească intimatului Vasile

Ungureanu pensia începând cu data solicitării acesteia – 17 decembrie 2010. Or, prin

hotărârea definitivă și irevocabilă din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, lui Vasile Ungureanu i-a fost recunoscut un drept deja existent la data eliberării

din serviciu, fiindu-i admisă cererea de chemare în judecată depusă împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, ultimul fiind obligat de a-i recalcula lui Vasile

Ungureanu vechimea în muncă cu avantaje, pentru perioada efectuării serviciului în

cadrul Izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului de Poliție mun. Bălți, cu

calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Mai mult, instanța de apel a relevat că, art. 54 din Legea nr. 1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri prevede expres că, sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care

au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în

timp.

Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele apelantei Casei Naționale de

Asigurări Sociale, precum că acțiunea a fost depusă peste termen. Or, art.2 alin.(2) din

Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii prevede că,

dreptul la pensie este imprescriptibil, iar dreptul la recalcularea pensiei este o parte

componentă a dreptului de pensie.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că, prin lege, Casa Națională de Asigurări

Sociale este obligată să-i calculeze și să-i stabilească pensia intimatului Vasile

Ungureanu din momentul ce acesta a căpătat acest drept. Or, respingerea acestei cerințe

va duce la încălcarea dreptului de proprietate al intimatului Vasile Ungureanu referitor la

pensia neprimită, fapt ce ar încălca un drept constituțional al acestuia.

Instanța de apel a invocat că, instanța de fond corect a aplicat normele de drept

care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar

hotărîrea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și

intereselor legale a participanților la proces.

La data de 12 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.123-125).

Ulterior, la data de 21 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.129-133).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că, prin cererea din 23 iulie 2019 depusă către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Fălești, intimatul Vasile Ungureanu a solicitat

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă în baza certificatului Ministerului

Afacerilor Interne despre vechimea în muncă nr. 17676 din 19 iulie 2019.

Recurenta a relevat că, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Fălești

nr. 26/2019/23196 din 23 octombrie 2019, intimatului Vasile Ungureanu i-a fost

recalculată pensia în cuantum de 75%, pentru o vechime de 30 de ani, 3 luni și 02 zile.

Astfel, diferența pensiei intimatului a fost achitată pentru cele 12 luni precedente datei

depunerii cererii și documentelor confirmative, adică de la 01 august 2018.

4

Recurenta a invocat că sunt neîntemeiate pretențiile intimatului Vasile Ungureanu

privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia din data

stabilirii acesteia. Or, prevederile art. 51 și art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

stabilesc expres acele limite temporale de 12 luni, pentru care este posibil de achitat

retroactiv pensia recalculată în cazul în care apar circumstanțe în acest sens. Astfel, ca

circumstanță a servit actul judecătoresc - hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru

din 29 martie 2018, prin care s-a dispus recalcularea vechimii în muncă intimatului

Vasile Ungureanu.

Recurenta a menționat că, intimatul Vasile Ungureanu nu a solicitat stabilirea

pensiei, dar recalcularea acesteia, respectiv la caz sunt incidente anume prevederile legale

ce reglementează procesul recalculării pensiei.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Vasile Ungureanu.

La data de 22 septembrie 2022 în adresa intimatului Vasile Ungureanu și avocatului

acestuia Roman Ocerednîi a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 134).

Prin referința depusă la data de 17 octombrie 2022, Vasile Ungureanu, reprezentat

de avocatul Roman Ocerednîi, a solicitat respingerea recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale, cu menținerea fără modificări a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe (f.d.136-140).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 iunie 2022

(f.d. 112, 113-121).

La data de 12 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.123-125).

Decizia motivată din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la

data de 08 septembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele cauzei (f.d.126).

La data de 21 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.129-133).

Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

5

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

6

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

7