3ra-1255/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1255/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1255/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iurie Ungureanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 3 martie 2020 Iurie Ungureanu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, a fost obligat angajatorul, Inspectoratul General al Poliției

de a recalcula vechimea sa de muncă după formula: două luni de vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, și anume perioadele 10 iunie 2011 - 5 martie 2013 și 24

octombrie 2016 până în prezent. Prin încheierea din 10 iulie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost restituită cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției

împotriva hotărârii din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

A menționat că, ulterior, prin ordinul nr.336 ef din 10 iulie 2018 emis de șeful-

adjunct al Inspectoratului General al Poliției, a fost dispusă recalcularea vechimii de

muncă a lui Iurie Ungureanu pentru perioada de timp vizată în hotărârea din 3 aprilie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Astfel, în temeiul certificatului nr.3413

din 13 iunie 2019 a fost stabilit că potrivit informațiilor gestionate de către

Ministerul Afacerilor Interne, vechimea de muncă a lui Iurie Ungureanu pentru

stabilirea pensiei la data de 10 iunie 2019 a constituit 25 ani 01 luni și 04 zile, acest

certificat nefiind contestat ori anulat până în prezent.

1

Ca urmare, reclamantul a comunicat că la 26 iunie 2019 a depus la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Leova o cerere privind stabilirea pensiei pentru

vechimea în muncă, care a fost acceptată, însă la 28 ianuarie 2020 a primit decizia

de respingere a cererii în stabilirea pensiei cu nr.15/2020/233 din 24 ianuarie 2020

și dispoziția din 27 ianuarie 2020 adresată BC „Moldova-Agroindbank” privind

restituirea sumei de 33 283,61 de lei plătită în calitate de pensie pentru vechimea în

muncă.

În dezacord cu aceste acțiuni, a depus cerere prealabilă, solicitând anularea

actelor enunțate și restabilirea dreptului încălcat. Prin decizia din 13 februarie 2020

Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă.

Reclamantul a considerat că actele administrative au fost emise contrar rigorilor

dreptului material relevant dar și procedurii stabilite, impunându-se anularea

acestora din următoarele considerente.

Astfel, a arătat că în motivarea deciziei de refuz a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Leova a fost menționat faptul că potrivit actelor prezentate de solicitant,

acesta a confirmat un stagiu de cotizare de 23 ani și 11 luni, fapt ce nu permite

stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă a lucrătorilor din instituțiile de forță,

care însă după părerea reclamantului este o concluzie pripită, bazată pe ignorarea

prevederilor normative relevante speței dar și pe interpretarea eronată a normelor de

drept material, cu încălcarea procedurii stabilite de lege.

A menționat că a activat o perioadă îndelungată de timp în cadrul

Inspectoratului de Poliție Leova, îndeplinind funcții legate direct de paza, escortarea

și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarele de detenție provizorie). Din această perspectivă, conform Hotărârii

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, dispune de înlesniri pentru calcularea

vechimii de muncă și anume două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Ținând cont de aceste rigori, în baza calculelor făcute de angajator, conform

certificatului din 13 iunie 2019 a fost stabilit că potrivit situației din 10 iunie 2019,

vechimea în muncă a sa a constituit 25 de ani 01 lună și 04 zile. Astfel, concluzia

expusă în decizia din 24 ianuarie 2020 este una vădit eronată, fiind total contrară

normelor de drept material relevante dar și circumstanțelor de fapt ale cauzei.

A invocat că la caz, Casa Națională de Asigurări Sociale s-a expus deja asupra

aspectului privind acordarea dreptului la pensie, având în vedere și lista de acte pe

care le-a prezentat, din care rezultă cert vechimea sa de muncă necesară în acest

sens. În așa fel, a susținut că emiterea unei decizii cu obiect diametral opus peste

aproximativ 6 luni din data depunerii cererii privind acordarea pensiei pentru

vechimea de muncă, constituie o gravă abatere de la procedura impusă de Legea

privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998.

Reclamantul a afirmat că a avut loc o ingerință inadmisibilă în dreptul său la

pensie, fapt ce îi cauzează prejudiciu material și moral.

Cât privește răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind respingerea

cererii prealabile, a remarcat că acesta este bazat pe interpretarea extrem de

subiectivă atât a rigorilor de drept material relevante speței, cât și a efectelor puterii

de lucru judecat ale unor hotărâri judecătorești.

A specificat că modalitatea specială de calcul a vechimii în muncă, este

reglementată în principal prin acte normative din care rezultă cert că pentru

colaboratorii de poliție care îndeplinesc serviciu vizând paza, escortarea,

2

supravegherea persoanelor deținute, urmează a fi aplicată formula de calcul a

vechimii de muncă o zi lucrătoare pentru două zile de vechime în muncă.

Astfel, a susținut că în temeiul Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă stabilirea și plata pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor

care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai poliției de

Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă

următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran.

Similar, a menționat că în temeiul ordinului din 20 martie 2018 cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari public cu statul special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, s-a dispus că „se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și

militarilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne), perioada activității în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanele reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), urmând a fi

luată în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și trupelor organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie

1993”.

A indicat că la fel și certificatul din 13 iunie 2019 de calcul a vechimii în muncă

este perfect legal, nefiind anulat. Totodată, a relatat că puterea de lucru judecat a

unei hotărâri judecătorești nu rezidă doar în soluția acesteia, ci și în constatările de

drept făcute de instanța de judecată.

A considerat că poziția pârâtului este un abuz de putere publică, manifestat prin

neaplicarea cadrului normativ intern pertinent și prin ignorarea constatărilor făcute

într-o hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă.

A solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Leova

nr.15/2020/233 din 24 ianuarie 2020 și a deciziei Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.U-299/20 din 13 februarie 2020 privind respingerea cererii prealabile,

obligarea pârâtului să-i achite pensia pentru vechimea în muncă și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea. A fost anulată ca ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.U-299/20 din 13 februarie 2020 privind respingerea cererii prealabile,

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Leova nr.15/2020/233 din 23 ianuarie

3

2020 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei și din 27 ianuarie 2020 cu nr.1-

01/19-50. Ca efect al anulării actelor administrative în cauză, reclamantului urmând

a-i fi achitată pensia pentru perioada în care acestea și-au produs efectele juridice. A

fost admisă parțial cererea de compensare a cheltuielilor de judecată și s-a dispus

încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Iurie

Ungureanu, suma de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru

asistența juridică.

La 1 martie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel, iar la 28 aprilie

2021 a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 22 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma prevederilor art.

2 alin. (1), 13 lit. a), 14 lit. a), 18 lit.c), 48, 49, 54 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie

1993 (în vigoare la data apariției dreptului la pensionare), pct.7 lit.g) și pct. 8 lit.d)

din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, a reținut ca fiind justă

concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a menționat că reclamantul Iurie Ungureanu

întrunește condițiile legale ca să beneficieze de recalcularea pensiei urmare a

calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada de referință în sensul

solicitărilor formulate, având în vedere că subdiviziunile în care a activat sunt entități

destinate pentru deținerea persoanelor, fiind sub incidența reglementărilor din pct. 8

al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, care îi conferă dreptul la

stabilirea pensiei cu înlesniri.

Subsecvent, instanța de apel a învederat că, la fel și ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acordă înlesnirile de două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, fiind un act administrativ valabil care

produce efectele juridice de rigoare.

Astfel, instanța de apel a reținut că la stabilirea pensiei lui Iurie Ungureanu,

acestuia i s-a calculat eronat vechimea în muncă și în legătură cu această eroare, i-a

fost diminuată vechimea totală în muncă în cadrul organelor afacerilor interne, în

baza căreia i-a fost stabilit și cuantumul pensiei în valoare mai mică decât se

cuvenea, fapt ce este în contradicție cu normele materiale și principiile

constituționale.

Totodată, reținând prevederile art.96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă,

instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a încasat din contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Iurie Ungureanu, cheltuielile de

judecată pentru asistența juridică în sumă de 3 000 lei, care sunt reale, necesare și

4

rezonabile ca mărime, fiind o sumă proporțională pentru asistența juridică acordată

în prezentul litigiu.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, iar soluția de admitere a acțiunii este justă,

fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în

coraport cu normele aplicabile speței.

La 21 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 noiembrie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că la caz, organul de asigurări sociale întemeiat a refuzat stabilirea

pensiei intimatului dat fiind faptul că acesta nu întrunește condițiile necesare impuse

prin lege, și anume vechimea necesară potrivit art.13 lit. a) al Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23

iunie 1993.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 iulie 2021, fiind

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale în data de 10 noiembrie 2021, fapt

ce se confirmă prin avizul de recepție al scrisorii recomandate (f.d.140). Astfel,

recursul depus la 21 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată la 12 noiembrie

2021, este în termen.

La 1 decembrie 2021 în adresa intimatului Iurie Ungureanu a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 21 decembrie 2021, Iurie Ungureanu reprezentat de avocatul

Igor Șcheau a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

5

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

6

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

7