3ra-722/21 — contestarea actului administrativ

3ra-722/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-722/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A.Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, I.Muruianu)

Î N C H E I E R E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Ghișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Radu Ciupercă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 18 august 2020, Radu Ciupercă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ,

obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că a activat în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne începând cu 22 septembrie 1995 și până la 12 iulie 2013.

Reclamantul a invocat că a mai activat în perioada 26 februarie 2016 până la 04 mai

2020, iar în perioada 04 martie 2019 și până la 07 februarie 2020 a activat în cadrul secției

de escortă și pază deținuți al Inspectoratului de Poliție Ungheni.

Reclamantul a relatat că potrivit certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție

Ungheni cu nr.34/54-6122 din 04 mai 2020, la data concedierii 03 mai 2020, vechimea în

serviciu constituia 25 de ani și 2 luni.

Reclamantul a susținut că în conformitate cu ar.13 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, dreptul la

pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii, care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și

1

funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, care la 01 iulie 2020 au o vechime în serviciu de

25 de ani.

De asemenea, reclamantul a comunicat că în conformitate cu prevederile art.48 din

aceeași Lege, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Reclamantul a enunțat și prevederile art.49 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care

stipulează că militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității statului, Centrului

Național Anticorupție și membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la

organul de asigurări sociale. Acordarea dreptului la pensie sau respingerea cererii de

pensionare se face prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile

de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Organele de asigurări sociale au dreptul

de control asupra autenticității actelor, ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul),

eliberate de organele abilitate.

În afară de aceasta, reclamantul a menționat că, s-a adresat către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ungheni cu actele de pensionare în vederea stabiliri și calculării pensiei,

iar, prin decizia nr.25/2020/23476 din 28 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ungheni cererea i-a fost respinsă.

Reclamantul a invocat că ulterior s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională

de Asigurări Sociale și pe data de 29 iulie 2020 a primit răspunsul, prin care cererea a fost

respinsă.

Reclamantul a considerat că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni și

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale sunt neîntemeiate, nefondate și pasibile de

anulat.

Reclamantul a relatat că Curtea Constituțională a Republicii Moldova în Hotărârea

nr.19 din 19 iulie 2016 a apreciat că pensiile pentru limita de vârstă se acordă pentru munca

și serviciile prestate, prin îndeplinirea unor obligațiuni social importante. Prin natura lor

social-juridică primară, pensiile sunt sursa principală și permanentă de subzistență a

pensionarilor și că, potrivit art.10 alin.(3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de

stat, dreptul la pensie este imprescriptibil.

Reclamantul Radu Ciupercă a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Ungheni nr.25/2020/23476 din 28 mai 2020 precum și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. C-1371/20 din 29 iulie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să-i stabilească și să-i efectueze calculul cuantumului pensiei, cu achitarea pensiei

neachitate, începând cu 03 mai 2020 luându-se în considerare certificatul eliberat de către

Inspectoratul de Poliție Ungheni cu nr.34/54-6122 din 04 mai 2020.

Prin hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea în contencios administrativ inițiată de Radu Ciupercă împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative, obligarea emiterii

actului administrativ. A fost anulată ca ilegală decizia Casei Teritoriale Asigurări Sociale

Ungheni nr.25/2020/23476 din 28 mai 2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.C1371/20 din 29 iulie 2020 cu privire la respingerea cererii prealabile. Casa Națională de

2

Asigurări Sociale a fost obligată să stabilească și să efectueze calcularea cuantumului

pensiei lui Radu Ciupercă, cod numeric personal xxxxx, cu achitarea pensiei începând cu

03 mai 2020, reieșind din certificatul nr.34/54-6122, eliberat de Inspectoratul de Poliție

Ungheni din 04 mai 2020. Au fost încasate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale

în beneficiul lui Radu Ciupercă cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 2500 lei.

La data de 07 decembrie 2020, prin intermediul oficiului postal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de Radu Ciupercă (f.d.55-

56).

Iar, la data de 12 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului postal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.73-78).

Hotărârea motivată din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 15 ianuarie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.72).

Astfel, instanța de apel just a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale.

Prin decizia din 07 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 02 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.103-124).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că conform punctului

8 lit.d) și lit.e) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se

acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu:în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

precum și la lucrări de subteran; o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de

serviciu: în celelalte instituții penitenciare, în Administrația Națională a Penitenciarelor,

precum și în subdiviziunile acestuia care își desfășoară activitatea în locurile de privațiune

de libertate.

Instanța de apel a reținut că Radu Ciupercă a activat în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne în perioada 22 septembrie 1995 - 12 iulie 2013, ulterior a activat în perioada

26 februarie 2016 – 04 martie 2019 în cadrul Serviciului escortă al secției management

operațional al Inspectoratului de Poliție Ungheni al Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne, iar în perioada 04 martie 2019 – 07 februarie 2020 a activat

în cadrul Serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție Ungheni al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne. Prin ordinul

Inspectoratului General de Poliție nr. 189 ef din 28 aprilie 2020, au fost încetate raporturile

de serviciu cu Radu Ciupercă.

Instanța de apel a notat că prin cererea din 13 mai 2020, adresată Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Ungheni, Radu Ciupercă a solicitat recalcularea pensiei, iar prin decizia

3

nr.25/2020/234476 din 28 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni

cererea a fost respinsă.

De asemenea, instanța de apel a relevat că nefiind de acord cu decizia emisă, Radu

Ciupercă s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale

privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr. 25/2020/23476

din 28 mai 2020, precum și stabilirea pensiei pentru vechime în muncă.

Astfel, instanța de apel a constatat că prin decizia nr. C-1371/20 din 29 iulie 2020 a

Casei Naționale de Asigurări Sociale, cererea prealabilă depusă de Radu Ciupercă a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel a relatat că, urmare a dezacordului reclamantului Radu Ciupercă

cu actele administrative emise, acesta s-a adresat în instanța de contencios

administrativ, solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni

nr. 25/2020/23476 din 28 mai 2020 și deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-

1371/20 din 29 iulie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească și

să-i efectueze calculul cuantumului pensiei lui Radu Ciupercă, cu achitarea pensiei

neachitate, începând cu 03 mai 2020 luându-se în considerare certificatul eliberat de către

Inspectoratul de Poliție Ungheni cu nr. 34/54-6122 din 04 mai 2020.

Instanța de apel a remarcat că atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, cu

certitudine s-a constatat faptul că, urmare a recalculării vechimii în muncă cu avantaje a

reclamantului, prin certificatul nr. 34/54-6122 din 04 mai 2020, la data de 03 mai 2020

vechimea în muncă a reclamantului Radu Ciupercă a constituit 25 de ani și 2 luni, fiindu-i

calculată vechimea în muncă, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Intrne nr. 96 din

20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, cu înlesniri (1:2) pentru perioada de 28 mai 2018 – 04 martie 2019, când a activat

în cadrul Serviciului escortă al secției management operațional al Inspectoratului de Poliție

Ungheni al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne și pentru

perioada de 04 martie 2019 – 07 februarie 2020, când a activat în cadrul Serviciului detenție

escortă al Inspectoratului General de Poliție Ungheni al Inspectoratului General de Polițe al

Ministerului Afacerilor Interne.

În acest sens, instanța de apel a notat că având în vedere refuzul expus în decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni, la normele legale ce guvernează speța, instanța de

fond a ajuns la o concluzie justă privind netemeinicia refuzului, or, acestuia i-a fost

calculată greșit vechimea în muncă, fiindu-i calculată o lună vechime în muncă egală cu o

lună de serviciu, dar conform prevederilor legale enunțate mai sus, vechimea în muncă

pentru acest gen de funcții se calculează 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

fapt stipulat în art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036 din 17.12.1996.

Instanța de apel a reținut că din esența normelor de drept rezultă, că pentru calcularea

vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două

condiții și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată

în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Instanța de apel a menționat că colaboratorii, care efectuează serviciul de pază,

escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

4

(izolatoare de detenție provizorie) sunt persoanele, care cad sub incidența reglementărilor

de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

În același timp, instanța de apel a subliniat că potrivit pct. 1 din ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, se acordă înlesniri două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din

cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului

Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală și acestea urmează

a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Astfel, instanța de apel a invocat că în preambulul ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 96 din 20 martie 2018 este precizat că, acesta a fost emis întru respectarea

prevederilor pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, având la bază și avizul

consultativ al Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014.

Instanța de apel a conchis că prima instanță examinând cauza, a ajuns la o concluzie

justă și întemeiată privind faptul că refuzul emis de Casa Națională de Asigurări Sociale

este neîntemeiat, deoarece Inspectoratul de Polițe Ungheni al Inspectoratului General de

Poliție al Ministerului Afacerilor Interne corect a efectuat calcularea vechimii în muncă cu

avantaje a reclamantului Radu Ciupercă.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neavenit și lipsit de pertinență argumentul apelantei

Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, certificatul nr. 34/54-6122 din 04 mai

2020, emis de Inspectoratul de Poliție Ungheni, nu ar avea valoare juridică și că ar fi nul în

partea în care vechimea în muncă a reclamantului a fost calculată cu înlesniri, care nu poate

fi reținut, or, nu a fost prezentată nici o hotărâre judecătorească, prin care certificatul

menționat ar fi fost anulat de instanța de judecată.

În partea ce ține de argumentul apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum

că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece

funcțiile deținute de intimat nu au temei de a fi asimilate sau echivalate cu activitatea în

instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și

insitutțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

5

precum și la lucrări subterane, instanța de apel a menționat, că în virtutea legislației în

vigoare, sistemul penitenciar este subordonat Ministerului Justiției, iar instituțiile

penitenciare sunt subordonate entității din cadrul respectivei autorități publice centrale de

specialitate, nu anihilează dreptul de a beneficia de avantajele prescrise în Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare persoanelor care deși fac parte din instituții distincte, realmente își îndeplinesc

serviciul în cadrul instituțiilor penitenciare și execută atribuții specifice în acest sens or, o

altă abordare este susceptibilă să discrimineze angajații organelor afacerilor interne, în

raport cu angajații sistemului penitenciar.

Cu referire la argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 depășește prevederile actului

normativ în temeiul căruia a fost emis, instanța de apel a reținut că prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, s-au acordat înlesniri două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de

ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, funcționarilor publici cu statut special și din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de

pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoarele de detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerare la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii

nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

În acest sens, instanța de apel a precizat că eliberarea confirmărilor privind înlesnirile

prevăzute la pct. 1 al prezentului ordin, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pentru funcționarii publici cu statut special și militarii, care și-au îndeplinit serviciul în

cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin

intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, care va fi determinată

de ultimul loc de muncă al solicitantului, or, în cazul lichidării subdiviziunilor în care

solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile,

autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne,

care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor

de poliție reorganizate sau lichidate.

Instanța de apel a notat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie

2018 este un act administrativ valabil, produce efecte juridice de rigoare, care urmează a fi

aplicate corespunzător. Simplul dezacord al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu ordinul

menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru

nerecunoașterea efectelor acestuia.

În opinia instanței de apel, judecătorul fondului temeinic a relatat că, potrivit

articolului 47 alin. (2) din Constituție, se garantează cetățenilor dreptul la asigurare în caz

de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a

mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor.

Astfel, instanța de apel a dedus că dreptul la pensie se referă la drepturi incluse în

categoria drepturilor sociale, iar caracteristica conceptuală a drepturilor sociale constă în

6

faptul că ele nu au un caracter necondiționat și că pot fi solicitate numai în limitele

prevăzute de lege, care acordă legiuitorului autoritatea de a stabili condiții specifice pentru

exercitarea drepturilor sociale. În același timp, implementarea prevederilor legale nu poate

fi în conflict cu principiile constituționale, astfel încât normele legale relevante nu pot nega

și nici stinge drepturile sociale garantate constituțional.

Instanța de apel a reiterat că astfel, la punerea în aplicare a dispozițiilor constituționale

ce garantează drepturile sociale, legiuitorul trebuie să respecte articolul 54 alin. (4) din

Constituția Republicii Moldova, care prevede că la angajarea dispozițiilor referitoare la

restrângerea drepturilor și a libertăților fundamentale, existența și substanța acestor drepturi

și libertăți trebuie să fie păstrată, concluzie ce a fost reiterată în Hotărârea Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr. 5 din 10 aprilie 2012, § 25.

Astfel, instanța de apel a menționat că practica judiciară uniformă, care a fost conturată

pe cauze similare cu cea dedusă judecății, este aptă să confere reclamantului certitudine

juridică și securitate în raporturile juridice sub auspiciile art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, precum și siguranța că în situații asemănătoare atitudinea și tratamentul

autorităților publice să fie identică, conduita contrară ar constitui o discriminare

inadmisibilă.

Cu titlu de principiu, instanța de apel a afirmat că, jurisprudența trebuie să fie unitară

și constantă, în special, la nivelul instanței supreme trebuie evitate deciziile contradictorii și

asigurată coerența jurisprudenței (cauza Beian contra României, 2007).

Prin urmare, instanța de apel a specificat că elementele pe care se bazează principiul

securității juridice sunt certitudinea și predictibilitatea dreptului. Acestea sunt necesare

pentru a menține încrederea legitimă a cetățenilor în activitatea instanțelor. Jurisprudența

clară a instanțelor în sensul confirmării pentru alte persoane aflate într-o situație similară cu

cea a reclamantei a unui drept prevăzut de legislația națională, constituie o speranță legitimă

(cauza Weissman contra României, 2006).

La data de 14 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 07 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Radu Ciupercă (f.d.127).

Ulterior, la data de 06 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.132-138).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că decizia contestată o

consideră neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative

și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii. Nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de

chemare în judecată și apel.

Făcând referire la pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și art.11 alin.(1) și alin.(2)

din Legea nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare,

recurenta a menționat că activitatea intimatului Radu Ciupercă în perioada 28 mai 2018-

7

04 martie 2019 și perioada 04 martie 2019 07 februarie 2020, care a fost calculată cu

înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

De asemenea, recurenta a reiterat că nu pot fi reținute ca temei pentru calcularea cu

înlesniri perioadele menționate supra, inclusiv ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.

96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”. A invocat că ordinul menționat nu poate produce efecte juridice,

deoarece acesta contravine actelor normative în vigoare.

Făcând referire la art.16 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, recurenta a subliniat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne

nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne” depășeșete prevederile actului normativ, în temeiul căruia

a fost emis.

Or, Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, nu conține prevederile prevăzute în ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

În continuare, recurenta a relatat, că prevederile pct. 7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărîrea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se

acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în instituții

penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum

și la lucrări de subteran.

Recurenta a constatat că odată ce ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din

20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne” nu poate produce efecte juridice, respectiv și certificatul nr. 34/54-6122 din

04 mai 2020, emis de Inspectoratul de Poliție Ungheni, nu are nicio valoare juridică, fiind

nul în partea în care vechimea în muncă a intimatului Radu Ciupercă a fost calculată cu

înlesniri.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

8

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 aprilie 2021,

fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 26 mai 2021, fapt

confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele dosarului

(f.d. 129).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 06 mai 2021,

este în termen.

La data de 16 iunie 2021, în adresa intimatului Radu Ciupercă a fost expediată copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.141).

Prin referința depusă la data de 17 iunie 2021, Radu Ciupercă , reprezentat de avocatul

Vladimir Kovali, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale de

Asigurări Sociale (f.d.143-146).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

9

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

10