3ra-1364/22 — Anularea actelor administrative, obligarea includerii în vechimea în muncă a perioadei de exercitare a functiei de grefier

Dosarul nr.3ra-1364/22 2-21080920-01-3ra-29122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, Gh. Mîra, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 07 iunie 2023 mun. Chișinău Colegiul Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Martînenco Valentina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana cu privire la anularea deciziei CTAS Ciocana mun.

Chișinău nr. 95/2021/3824 din 23.03.2021, obligarea includerii vechimii în muncă în calitate de funcționar public, recunoașterea dreptului la pensie cu statut de funcționar public, împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 31 mai 2021, Martînenco Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea autorității publice de a emite actul administrativ favorabil privind includerea vechimii în muncă în calitate de funcționar public și recunoașterea dreptului la pensie.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 18 ianuarie 2021, s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Ciocana mun. Chișinău, cu cererea înregistrată sub nr. 953/2021/1329, privind stabilirea pensiei ca funcționar public, întrunind condiția specială de 15 ani în funcția publică. Prin decizia CTAS Ciocana nr. 95/2021/3824 din 23 martie 2021, a fost refuzat în stabilirea pensiei ca funcționar public, din motiv că nu întrunește condiția stagiului special necesar de 15 ani conform Legii nr. 260 din 16.12.2016. Decizia sus-indicată a recepționat-o la 12 aprilie 2021, fapt confirmat prin semnătura și înscrierea respectivă. 1 La 20 aprilie 2021, reclamanta a depus o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei CTAS Ciocana mun.

Chișinău, nr. 95/2021/3824 din 23 martie 2021 de respingere a cererii cu privire la stabilirea pensiei de funcționar public și emiterea unei noi decizii privind recunoașterea dreptului pretins la pensie cu statut de funcționar public, începând cu data de 18 ianuarie 2021. Prin răspunsul CNAS nr. M-835/21 din 07 mai 2021, a fost refuzat în admiterea cererii prealabile, din lipsa de temei de anulare a deciziei de refuz nr. 95/2021/3824 din 23 martie 2021, invocându-se faptul că perioadele de activitate în funcția de grefier al instanței judecătorești - de la 01 martie 2000 până la 27 aprilie 2000, și perioada de la 28 aprilie 2000 până la 21 ianuarie 2004 - în funcția de secretar al cancelariei în cadrul Judecătoriei, nu pot fi incluse în calculul stagiului realizat în serviciul public.

Menționa reclamanta că nu este de acord cu răspunsul și decizia adoptată pe marginea cererii depuse, or, acestea sunt contradictorii și neîntemeiate, urmând a fi anulate în condițiile interpretării extensive și defavorabile a normelor de drept, și anume în defavoarea sa. Reclamanta a indicat că pe parcursul activității sale profesionale, a ocupat următoarele funcții: 05.08.1987 - 28.01.1991 – inginer la Combinatul de deservire civilă; 01 februarie 1991 – 28 februarie 2000 – tehnician-inginer, dispecer central, taxator la Regia Transport Electric Chișinău; 01 martie 2000 – 27 aprilie 2000 – grefier în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău; 28 aprilie 2000 – 21 ianuarie 2004 – secretar în cancelarie în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău; 23 ianuarie 2004 – 25 iulie 2004 – specialist secția cancelarie penală în cadrul Curții Supreme de Justiție; 26 iulie 2004 – 04 noiembrie 2008 – consultant, consultant superior, secția cancelarie penală în cadrul Curții Supreme de Justiție; 05 noiembrie 2008 – 06 septembrie 2012 – șef de secție, secția cancelarie penală, în cadrul Curții Supreme de Justiție; 06 septembrie 2012 – 01 ianuarie 2019 – șef de secție, secția evidență procesuală a cauzelor penale, Direcția evidență și documentare procesuală, în cadrul Curții Supreme de Justiție; 02 ianuarie 2019 – 09 februarie 2021 – șef de secție, secția evidență procesuală a cauzelor penale, Direcția evidență și documentare procesuală, în cadrul Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 47 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, stagiul special de cotizare necesar în serviciul public este de cel puțin 15 ani, pentru acordarea dreptului la pensie de funcționar public se includ perioadele de activitate în funcțiile publice în autoritățile publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova, conform Nomenclatorului autorităților publice și al funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004 și în funcțiile publice prevăzute în Clasificatul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151 din 23 februarie 2001, iar funcția de grefier al instanței judecătorești a fost inclusă în clasificatorul dat prin Hotărârea nr. 1399 din 24 noiembrie 2003, în vigoare din 28 noiembrie 2003, și astfel, conform Nomenclatorului sus-menționat, activitatea în funcție publică nu poate servi drept temei pentru calcularea pensiei ca funcționar public.

2 În stagiul de cotizare în serviciul public se includ perioadele de activitate în funcții publice în autoritățile publice, care până la data intrării în vigoare a Legii serviciului public din 04.05.1995 au activat pe teritoriul RM în funcțiile prevăzute de Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151 din 23.02.2001 și Legea nr. 155 din 21.07.2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice. În vederea stabilirii pensiei de funcționar public este necesară realizarea stagiului de cotizare special în serviciul public de cel puțin 15 ani, iar actul care confirmă stagiul de cotizare este carnetul de muncă, și în lipsa carnetului de muncă, în cazurile în care în carnetul de muncă se includ înscrieri incorecte sau lipsesc înscrieri despre anumite perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului de muncă se iau în considerare adeverințele, extrasele din ordine, conturile personale, statele de salarii.

În baza datelor carnetului de muncă, beneficiază de pensie pentru limita de vârstă ca funcționar public din 01.03.2000, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1399 din 24.11.2003, prin care s-a completat Clasificatorul unic al funcțiilor publice la poziția generică (01.03.2005), fiind completată poziția de grefier al instanței judecătorești. Prin hotărârea Guvernului nominalizată a fost doar completat Clasificatorul funcțiilor publice cu funcția de grefier și nu s-a stipulat vreun termen sau perioadă specială de calculare a vechimii în serviciul public pentru funcția de grefier, nu s-a indicat că funcția de grefier urmează să se includă în vechimea serviciului public anume din data adoptării acestei Hotărâri de Guvern și că anume din această dată urmează a fi calculată și pensia funcționarului public al funcției de grefier.

În opinia reclamantei, pârâta prin decizia nr. 95/2021/3824 din 23 martie 2021, a interpretat vădit extensiv și defavorabil Legea serviciului public, deoarece pensia funcționarului public pentru funcția de grefier, și secretar al instanței judecătorești, nicidecum nu urmează a fi calculată după cum consideră CTAS Ciocana mun. Chișinău, din data adoptării Hotărârii Guvernului nr.1399 din 24.11.2003, în vigoare din 28.11.2003, ci la caz, prin constatarea faptului din data angajării reclamantei în funcție de grefier la 01 martie 2000 – 27 aprilie 2000, și respectiv de secretar al cancelariei instanței judecătorești din 28 aprilie 2000 – 21 ianuarie 2004. Or, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii, în sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii, dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale. Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, conform nivelului atribuțiilor titularului, funcțiile publice se clasifică în următoarele categorii: a) funcții publice de conducere de nivel superior; b) funcții publice de conducere; c) funcții publice de execuție. În conformitate cu rigorile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, funcționarul 3 public beneficiază de pensie în condițiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Totodată, menționa că Legea nr. 155 din 21.07.2011 privind aprobarea clasificatorului unic al funcțiilor publice, prevede, anexa pct. 3, C28, C32, C28 - grefierul care îndeplinește atribuțiile prevăzute de Legea privind statutul și organizarea activității grefierilor în instanțele judecătorești - este funcție publică de execuție; C32 - specialistul care realizează sarcini clar definite, de complexitate scăzută, într-un domeniu de competență; aplică proceduri, metode și tehnici profesionale standardizate în domeniul de specializare în baza instrucțiunilor primite de la superior; are limite clare de independență; necesită supervizare din partea superiorului - este funcție public de execuție. La fel, conform dispozițiilor art. 48 alin. (3) al Legii privind organizarea judecătorească, grefierul instanței judecătorești are statut de funcționar public.

Potrivit art. 44 din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii, (1) Asiguratul cu statut de funcționar public care a realizat stagiul de cotizare prevăzut la art. 42 alin. (1) și (11) și confirmă un stagiu de cotizare în serviciul public de cel puțin 15 ani beneficiază de dreptul la pensie la atingerea vârstei specificate la alin.(2) din prezentul articol. Pensia se calculează în cuantum de 75% din venitul mediu lunar asigurat determinat conform art. 45; (2) Începând cu 1 iulie 2011, pentru funcționarii publici se stabilește vârsta de pensionare de 57 de ani și 6 luni pentru bărbați și de 52 de ani și 6 luni pentru femei.

În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se majorează conform tabelului nr.6, până la atingerea vârstei de pensionare prevăzute la art. 41 alin. (6); (3) Asiguratul care nu are statut de funcționar public, dar confirmă un stagiu de cotizare în serviciul public de cel puțin 15 ani, a atins vârsta de pensionare specificată la art.41 alin.(1) și a realizat stagiul de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) și (11) beneficiază de pensie calculată în cuantum de 75% din venitul mediu lunar asigurat determinat conform art.45. Ulterior, norma în cauză a fost abrogată prin Legea nr. 290 din 16.12.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Conform punctului 30 din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare din 01.2017, alineatele (1) și (2) ale articolului 41 din capitolul V, au fost expuse într-o redacție nouă, după cum urmează: începând cu 1 iulie 2019, se stabilește vârsta standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și, începând cu 1 iulie 2028, vârsta standard de pensionare de 63 de ani pentru femei. Atingerea acestor vârste se realizează prin creșterea anuală a vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în tabelul nr.2 Prevederile Legii menționate nu se aplică funcționarilor publici, care la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, au realizat stagiul de cotizare de 33 de ani bărbați și de 30 de ani femei și de cel puțin 15 ani în serviciul public.

Funcționarii publici menționați, vor exercita dreptul la pensie în conformitate cu prevederile în vigoare ale capitolelor V (inclusiv art. 41) și VI (inclusiv art. 44) din Legea nr.156- XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, până Ia momentul adoptării prezentei legi. Rezumând normele de drept enunțate supra, reclamanta a conchis că, Casa 4 Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun.

Chișinău, au făcut o interpretare total eronată și ilegală a normelor de drept, în condițiile în care reclamanta are stagiul de muncă comun de 33 de ani 6 luni și stagiul de funcționar public total în serviciul public este de 20 ani 11 luni, cu atât mai mult că norma art. VIII alin. 6 din Legea nr. 290 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 290 din 16.12.2016, în vigoare la 01.01.2017), indică clar și explicit că funcționarii menționați vor exercita dreptul la pensie în conformitate cu prevederile în vigoare ale capitolelor V (inclusiv art. 41) și VI (inclusiv art. 44) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, până la momentul adoptării prezentei legi.

În contextul dat, urmează a fi apreciat ca fiind eronat argumentul expus în răspunsul nr. M-835/21 din 07 mai 2021, precum că anterior funcția de grefier și funcția de secretar al cancelariei în cadrul judecătoriei ar fi fost incluse în nomenclatorul categoriilor de lucrători care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcționarea autorităților publice, or, atribuțiile și activitatea desfășurată nemijlocit de grefieri și secretar al cancelariei în instanța de judecată și în ședințele de judecată era aceiași chiar și după anul 2003, când a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 1399 din 24.11.2003.

Or, din momentul adoptării legii menționate, modificării ei, dar și nemijlocit exercitării atribuțiilor de grefier și secretar al cancelariei instanței judecătorești, se atestă că nu s-au schimbat cu nimic atribuțiile acestor funcții până la momentul actual, cu atât mai mult că nici pârâții nu au adeverit și nu vor putea confirma prin careva probe că grefierul și secretarul cancelariei ar fi exercitat alte atribuții față de cele exercitate pe perioada activității de grefier și secretar al cancelariei de către reclamanta Martînenco Valentina. Prin răspunsurile eronate și ilicite ale autorităților i s-au adus daune de ordin moral enorme, acestea fiind materializate prin retrăiri permanente față de încălcarea gravă și ireparabilă a dreptului la pensie, acesta având răsfrângere și asupra stării sale de sănătate, care a fost defavorizată și înjosită sub aspectul respectării dreptului legal de a beneficia de pensia în calitate de funcționar public.

În instanța de judecată reclamanta a solicitat anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.M-835/21 din 07 mai 2021 de respingere a cererii prealabile; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău nr. 95/2021/3824, din 23 martie 2021 de refuz în stabilirea pensiei ca funcționar public, ca fiind emisă contrar legii; constatarea perioadei 01 martie 2000 – 27 aprilie 2000, timp în care Martînenco Valentina a exercitat funcția de grefier în cadrul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, și perioada 28 aprilie 2000 – 21 ianuarie 2004 - timpul exercitării de Martînenco Valentina a funcției de secretar al cancelariei Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, ca vechime în muncă în calitate de funcționar public; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, să includă în vechimea în muncă în calitate de funcționar public perioadele menționate; recunoașterea dreptului la pensie cu statut de funcționar public, începând cu data de 18 ianuarie 2021 și încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, a prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei. 5 Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 25 noiembrie 2021, acțiunea înaintată de Martînenco Valentina a fost admisă parțial. A fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-835/21 din 07 mai 2021 de respingere a cererii prealabile din 23.04.2021 și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, mun.

Chișinău nr. 95/2021/3824 din 23 martie 2021 privind refuzul stabilirii pensiei ca funcționar public. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, în condițiile legii, să emită act administrativ individual favorabil prin care să includă perioada 01 martie 2000 – 27 aprilie 2000, timp în care Martînenco Valentina a exercitat funcția de grefier în cadrul Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, și perioada 28 aprilie 2000 – 21 ianuarie 2004 - timpul exercitării de Martînenco Valentina a funcției de secretar al cancelariei Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, ca vechime în muncă în calitate de funcționar public. În rest, pretențiile reclamantei Martînenco Valentina au fost respinse ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 01 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 25 noiembrie 2021, solicitând casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 25 noiembrie 2021. Pentru a se pronunța astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că potrivit informației din carnetul de muncă al reclamantei, Martînenco Valentina a activat în cadrul Judecătoriei sectorului Râșcani mun.

Chișinău în calitate de grefier în perioada 01.03.2000 – 27.04.2000, și în calitate de secretar a cancelariei în perioada 28.04.200 – 21.01.2004, iar la 05.07.2004 a dobândit oficial calitatea de funcționar public, fiindu-i conferit gradul de calificare de rangul III, consilier de clasa III. Potrivit art.46 alin.(3) și art.48 alin. (3) al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995, în redacția Legii nr. 191 din 08 mai 2003, secretariatul instanțelor judecătorești se constituie din grefă și serviciul administrativ. Grefa secretariatului și personalul serviciului administrativ sunt compuse din funcționari publici. Prin urmare atât grefierii, cât și secretarii/specialiștii cancelariei au statut de funcționari publici.

Instanțele au evidențiat că funcția de grefier, prin efectul legii, i-a fost atribuit statutul de funcționar public și funcția dată a fost inclusă în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, iar la calcularea vechimii în muncă în serviciul public se includ și perioadele de activitate în autoritățile administrației publice care au funcționat pe teritoriul Republicii Moldova, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 191/2003. A fost constatat cu certitudine că Martînenco Valentina întrunește condițiile pentru a-i fi stabilită pensie ca funcționar public, ultima întrunind condițiile ca să fie inclusă în vechimea în muncă în calitate de funcționar public perioadele 01.03.2000- 27.04.2000 în funcția de grefier, și respectiv funcția de secretar al cancelariei în cadrul Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău. 6 Or, prin Lege a fost recunoscut expres efectul retroactiv în partea ce ține de calcularea stagiului de cotizare realizat în serviciul public în perioadele de activitate în calitate de funcționar public în cadrul autorităților publice care au funcționat pe teritoriul Republicii Moldova, până la punerea în aplicare a Legii enunțate. Având în vedere faptul că grefierilor instanței judecătorești, precum și secretarilor/specialiștilor de cancelarie, prin lege le-a fost atribuit statutul de funcționar public și funcția dată a fost inclusă în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, instanțele au conchis asupra ilegalității deciziei CTAS sectorului Ciocana, mun. Chișinău, nr. 95/2021/3824 din 23 martie 2021 și a deciziei CNAS nr. M- 835/21 din 07 mai 2021, or, poziția expusă de autoritatea publică este una nefondată, care se bazează pe interpretarea eronată a normelor legale.

Cu privire la pretenția reclamantei de recunoaștere a dreptului la pensie cu statut de funcționar public, instanțele au conchis că aceasta nu ține de competența instanței de contencios administrativ ci de competența autorității publice, în condițiile în care instanța a admis acțiunea înaintată de partea reclamantă. La 21 octombrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 decembrie 2022, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de apel.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 octombrie 2022, în ședință publică.

Materialele cauzei atestă că la 26 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților al proces, inclusiv Casei Naționale de Asigurări Sociale. Recursul nemotivat împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus la 21 octombrie 2022. Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia integrală a fost expediată, prin intermediul poștei electronice, la 22 decembrie 2022, iar motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la 28 decembrie 2022. În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Casa Națională de Asigurări Sociale a termenului prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ la declararea recursului.

7 La 10 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Valentinei Martînenco și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.157). La 09 februarie 2023, Martînenco Valentina a prezentat referința la recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând declararea recursului ca inadmisibil. În susținerea referinței a reiterat argumentele invocate pe parcursul examinării cauzei de instanțele ierarhic inferioare. Suplimentar, consideră că instanța de apel a emis o soluție legală și întemeiată, la examinarea cauzei au fost analizate pe deplin toate circumstanțele speței, au fost aplicate corect normele de drept materiale și procedurale, iar temeiuri pentru casarea deciziei nu sunt.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și argumentele invocate în referință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 8 De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron 9