3ra-1090/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1090/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1090/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, I.Muruianu, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oleg Gașper împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 31 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 09 iunie 2020, Oleg Gașper a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de xxxxx s-a adresat Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului Ciocana mun. Chișinău cu cerere privind

stabilirea pensiei, anexând actele ce atestă acest drept.

Reclamantul a menționat că în aceeași zi, a fost emisă decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale a sectorului Ciocana mun. Chișinău nr.43, prin care i s-a refuzat stabilirea

pensiei pentru vechime în muncă, din motiv că, nu este acumulată vechimea în muncă

necesară de 24 de ani și 06 luni, conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Reclamantul a invocat că la data de 17 martie 2020 a depus în adresa Casei Naționale

de Asigurări Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr.43 din

18 februarie 2020. Însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-847 din

27 aprilie 2020, cererea a fost respinsă.

1

Reclamantul a relevat că acțiunile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului

Ciocana mun. Chișinău și a Casei Naționale de Asigurări Sociale contravin prevederilor

legale și circumstanțelor de fapt.

În acest context, reclamantul a menționat că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale a

sectorului Ciocana mun. Chișinău nu a reținut vechimea în muncă ce urma să fie calculată

cu înlesniri, pentru activitatea în funcția de polițist de pază și escortă, precum și pentru paza

arestaților și escortă în cadrul Comisariatului de Poliție Orhei, perntru perioada 20 ianuarie

1998-04 mai 1999, perioadă confirmată prin extrasele din ordinele Ministerului Afacerilor

Interne nr. 5ef din 02 februarfie 1998 și nr. 24ef din 30 aprilie 1999.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a

sectorului Ciocana mun. Chișinău nr.43 din xxxxx privind respingerea cererii în stabilirea

pensiei conform Legii nr. 1544-XI din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri; obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a

sectorului Ciocana mun. Chișinău de a-i stabili pensia pentru vechimea în muncă, ținând

cont de certificatele eliberate de organele afacerilor interne, pentru perioada 20 ianuarie

1991 - 04 mai 199, ca perioadă de activitate cu înlesniri, cu achitarea pensiei pentru

vechime în muncă, începând cu data de xxxxx.

Prin hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis

acțiunea reclamantului Oleg Gașper. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale a sectorului Ciocana, mun. Chișinău nr. 43 din xxxxx și răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale la cererea prealabilă nr.G847 din 27 aprilie 2020. Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost obligată să-i stabilească lui Oleg Gașper pensie, conform art.13 lit.

a) a Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, cu reținerea vechimii în serviciu, conform

certificatului nr.19/9-267 din 11 februarie 2020, eliberat de Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență și certificatului nr.34/44-1639 din 10 februarie 2020, eliberat de

Inspectoratul de Poliție Orhei, cu achitarea pensiei începând cu data de xxxxx.

La data de 04 august 2020, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei

noi decizii, prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de reclamantul

Oleg Gașper (f.d.83).

Hotărârea motivată din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 25 septembrie 2020, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000028684AS, anexat la materialele cauzei

(f.d.85).

La data de 12 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea

apelului (f.d.92-95).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

2

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, care prevede că, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de

Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele

înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de

tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de

subteran.

Totodată, instanța de apel a menționat pct. 7 lit. g) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, care

statuează că, la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă,

conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare se ia în considerare: timpul de îndeplinire a

serviciului în condiții deosebite – în condițiile avantajoase respective, inclusiv în condițiile

stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Instanța de apel a invocat și art.33 alin.(2) din Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996

cu privire la sistemul penitenciar, care stipulează că vechimea în muncă, în vederea

acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele

înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire

penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca două zile de serviciu.

Astfel, instanța de apel a conchis că, Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat

a constatat că intimatul Oleg Gașper nu întrunește condițiile de vechime în serviciu pentru

stabilirea pensiei potrivit prevederilor art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și

temei legitim de stabilire a pensiei ultimului nu este. Or, potrivit certificatului

Inspectoratului de Poliție Orhei nr. 34/44-1639 din 10 februarie 2020, Oleg Gașper a

îndeplinit serviciul în cadrul Comisariatului de Poliție Orhei în perioada 20 ianuarie 1998-

04 mai 1999. Iar, perioada de activitate în funcție de polițist de pază și escortă al

Comisariatului de Poliție Orhei 20 ianuarie 1998 - 04 mai 1999, urmează a fi calculată

conform pct.8 lit. d) a Hotărârii Guvernului 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, conform certificatului nr. 34/44-1639

din 10 februarie 2020, eliberat de Inspectoratul General al Poliției, intimatului Oleg Gașper

3

i s-a calculat vechimea în muncă cu înlesniri 2 zile pentru 1 zi de serviciu (1:2), constituind

01 an, 03 luni și 14 zile, cu coeficientul 2 - 02 ani, 06 luni și 28 de zile.

Iar, conform certificatului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență

nr. 19/9-267 din 11 februarie 2020, vechimea calendaristică în serviciu a intimatului Oleg

Gașper, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la data încetării raporturilor de serviciu

din funcția de ofițer principal al Centrului Operativ de Dispecerat Republican al Direcției

Generale Investigație a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a Ministerului

Afacerilor Interne, ultimul grad special/militar deținut fiind de locotenent-colonel al

serviciului intern, vechimea în serviciu care urmează a fi luată în calcul de către organul

de asigurări sociale cu înlesniri constituie 22 de ani și 13 zile.

Instanța de apel a reținut că, la cumularea perioadelor menționate în certificatul

Inspectoratului de Poliție Orhei nr. 34/44-1639 din 10 februarie 2020 și certificatul

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 19/9-267 din 11 februarie 2020, se

confirmă un stagiu de cotizare, ce se include în cel stabilit de lege, pentru apariția dreptului

intimatului Oleg Gașper la pensie pentru vechime în muncă la data de xxxxx, de 24 de ani

și 06 luni.

Astfel, instanța de apel a considerat declarativ argumentul Casei Naționale de

Asigurări Sociale precum că, perioada calculată de angajator cu facilități, nu se include în

perioada menționată în Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în

coroborare cu normele speciale ce reglementează sistemul penitenciar. Or, Hotărârea

nominalizată, pe lângă izolatoarele de tip închis, mai indică despre calcularea vechimii în

muncă cu facilități și în izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la

lucrări de subteran. Aceasta include și diviziunea de activitate a intimatului Oleg Gașper,

pentru perioada 20 ianuarie 1998 - 04 mai 1999.

În context, instanța de apel a invocat că colaboratorii, care efectuează serviciul de

detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție în present, au dreptul la calcularea vechimii

în muncă cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

La acest capitol, instanța de apel a menționat că, prin ordinul nr. 96 din 20 martie

2018, emis de Ministerul Afacerilor Interne, s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, reglementând raporturile de muncă pentru personalul, care

realizează misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora, cu

reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar ordinul

nr. 96 din 20 martie 2018, emis de Inspectoratul General al Poliției vine în susținerea

aplicabilității ordinului emis în privința intimatului Oleg Gașper, în raport cu vechimea în

muncă deținută de către ultimul. Deci, la stabilirea cuantumului pensiei intimatului Oleg

Gașper, urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute. În ordinul

nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne s-a specificat că, eliberarea

confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă, pentru

funcționarii publici cu statut special și militarii, care și-au îndeplinit serviciul, la cererea

acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul

subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, vechimea în muncă va fi

determinată la ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în

care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile,

4

autoritățile administrative, sau instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne,

care au devenit succesori de drepturi și obligații, sau au preluat competențele

subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, este neîntemeiat argumentul Casei

Naționale de Asigurări Sociale precum că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din

20 martie 2018, aprobat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare,

depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis. Or, ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, este un act administrativ valabil,

produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul

dezacord al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu ordinul menționat, atât timp cât acesta

nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

Instanța de apel a relevat că, cele menționate mai sus denotă faptul întrunirii stagiului

intimatului Oleg Gașper a condițiilor prevăzute de art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, pentru a beneficia de pensia pentru vechime în

serviciu.

La data de 31 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei noi decizii

de respingere a acțiunii înaintate de Oleg Gașper (f.d. 135-136).

Decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de

Asigurări Sociale la data de 07 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8003376597AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 140).

La data de 05 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 143).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcând referire la pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, recurenta a relevat că,

funcția de polițist de pază și escortă al Comisariatului de Poliție nu se regăsește în hotărîrea

menționată și respectiv această funcție, nu poate fi inclusă în activitatea din cadrul acestui

serviciu, ca o vechime cu avantaje. Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale corect a

calculat vechimea în muncă a intimatului Oleg Gașper de 23 de ani și 06 luni, ceea ce nu

îi acordă intimatului dreptul de a i se stabili pensie pentru vechime în serviciu din motivul

că nu întrunește condiția stabilită de art.13, lit.a) a Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

5

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,

fiind necesar 24 de ani și 06 luni de vechime în serviciu.

Recurenta consideră că, instanțele de judecată au apreciat eronat și au interpretat greșit

norma juridică prin faptul că, au egalat Izolatorul de Detenție Provizorie al organelor

afacerilor interne din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu Izolatorul de Urmărire

Penală al sistemului instituțiilor penitenciare, actual Administrația Națională a

Penitenciarilor.

În context, recurenta a invocat că Izolatorul de Urmărire Penală constituie o instituție

penitenciară subordonată Administrației Naționale a Penitenciarilor: Penitenciarul

nr.5 Cahul, Penitenciarul nr.11 Bălți, Penitenciarul nr.12 Bender, Penitenciarul

nr.13 Chișinău, Penitenciarul nr.16 Rezina.

Recurenta a menționat că, Izolatorul de Detenție Provizorie constituie o subdiviziune

a Inspectoratului de Poliție, având atribuția de pază a persoanelor reținute și bănuite de

comiterea infracțiunilor și arestate, care constă în asigurarea izolării lor sigure și

supravegherii permanente asupra lor, pentru a exclude posibilitatea acestor persoane de a se

eschiva de la urmărirea penală și judecată, de a împiedica la stabilirea adevărului referitor la

dosarul penal, sau a se ocupa cu activitatea criminală, precum și a asigura executarea

sentinței.

Recurenta a relevat că instanța de apel urma să facă deosebire între aceste două

servicii, care sunt absolut diferite.

Totodată, recurenta a invocat articolele 71 și 72 din Legea nr.100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative și a menționat că, doar Guvernul Republicii Moldova

are împuternicirea de a interpreta pct.8, lit.d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, prin

emiterea unei Hotărâri de Guvern de interpretare a actului normativ.

Astfel, recurenta a menționat că până în prezent, nu există nicio hotărâre de

interpretare oficială a normei juridice precitate, iar instanța de judecată nu are

împuternicirea de interpretare a normei juridice, ci doar aplicarea acesteia, în corelare cu

textul normativ expus de către legiuitor și nu instanța de judecată este abilitată cu dreptul de

a pune un semn de egalare între Izolatorul de urmărire penală din cadrul instituțiilor

penitenciare, cu Izolatorul de detenție din cadrul Comisariatului de Poliție.

Totodată, recurenta a reiterat că, în temeiul art. 16, alin. (2) al Legii menționate,

legiuitorul expres prevede că, actele normative ale autorităților administrației publice

centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome sunt emise sau aprobate numai

în temeiul și pentru executarea legilor și a Hotărârilor Parlamentului, a decretelor

Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Actele

normative respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel

superior, pentru executarea cărora se emit, sau se aprobă și nu pot contraveni prevederilor

actelor respective.

Recurenta a menționat că prevederile actelor normative ale autorităților administrației

publice centrale de specialitate se aplică numai în partea, în care nu depășesc cadrul stabilit

de actul normativ de nivel superior, pentru executarea căruia a fost emis și nu contravine

prevederilor actelor respective.

6

Recurenta a invocat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie

2018, aprobat în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.78 din din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, depășește prevederile

actului normativ în temeiul căruia a fost emis, ceea ce se prezumă că este lovit de nulitate în

partea depășirii cadrului juridic ierarhic superior, fapt ce urma a fi constatat de către instanța

de judecată. Atât timp cât o normă juridică este lovită de nulitate, ea nu are careva efect

juridic nici asupra persoanelor, nici în timp și nici în spațiu, fapt omis de către instanțele de

judecată inferioare, încălcând astfel prevederile art.5, alin.(1) al Legii nr.514 din 06 iulie

1995 privind organizarea judecătorească, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în strictă

conformitate cu legislația.

Astfel, recurenta a relevat, că subiecții Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, sunt expres stabiliți în

actul normativ, iar colaboratorii din cadrul Comisariatului de Poliție, nu se regăsesc prin

prisma actului normativ reiterat și normele juridice ale acestuia, nu sunt aplicabile asupra

categoriilor de angajați ai Comisariatului de Poliție. Iar, dat fiind faptul că intimatul Oleg

Gașper era angajat al Comisariatului de Poliție Orhei și nu al unei careva instituții

penitenciare, ceea ce constituie instituții diferite, cu statute diferite, pretențiile intimatului

Oleg Gașper le consideră neîntemeiate și pasibile de a fi respinse integral.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel a pronunțat decizia contestată la data de 26 mai 2021 (f.d.116-129).

La data de 31 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 135-136).

Decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de

Asigurări Sociale la data de 07 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8003376597AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 140).

La data de 05 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 143).

Astfel, recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale este în termen.

La data de 21 octombrie 2021, în adresa intimatului Oleg Gașper și a avocatului

acestuia, Igor Otgon, a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.147).

Prin referință depusă la 02 noiembrie 2021, intimatul Oleg Gașper, reprezentat de

avocatul Igor Otgon, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale de

Asigurări Sociale (f.d.152).

7

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

8

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

9