3ra-1090/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-1090/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-1090/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Secrieru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, I.Muruianu, E.Palanciuc)
Î N C H E I E R E
17 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componentă:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Oleg Gașper împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei,
împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins
apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 31 iulie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La data de 09 iunie 2020, Oleg Gașper a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului
administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de xxxxx s-a adresat Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului Ciocana mun. Chișinău cu cerere privind
stabilirea pensiei, anexând actele ce atestă acest drept.
Reclamantul a menționat că în aceeași zi, a fost emisă decizia Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale a sectorului Ciocana mun. Chișinău nr.43, prin care i s-a refuzat stabilirea
pensiei pentru vechime în muncă, din motiv că, nu este acumulată vechimea în muncă
necesară de 24 de ani și 06 luni, conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.
Reclamantul a invocat că la data de 17 martie 2020 a depus în adresa Casei Naționale
de Asigurări Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr.43 din
18 februarie 2020. Însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-847 din
27 aprilie 2020, cererea a fost respinsă.
1
Reclamantul a relevat că acțiunile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului
Ciocana mun. Chișinău și a Casei Naționale de Asigurări Sociale contravin prevederilor
legale și circumstanțelor de fapt.
În acest context, reclamantul a menționat că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale a
sectorului Ciocana mun. Chișinău nu a reținut vechimea în muncă ce urma să fie calculată
cu înlesniri, pentru activitatea în funcția de polițist de pază și escortă, precum și pentru paza
arestaților și escortă în cadrul Comisariatului de Poliție Orhei, perntru perioada 20 ianuarie
1998-04 mai 1999, perioadă confirmată prin extrasele din ordinele Ministerului Afacerilor
Interne nr. 5ef din 02 februarfie 1998 și nr. 24ef din 30 aprilie 1999.
Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a
sectorului Ciocana mun. Chișinău nr.43 din xxxxx privind respingerea cererii în stabilirea
pensiei conform Legii nr. 1544-XI din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri; obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a
sectorului Ciocana mun. Chișinău de a-i stabili pensia pentru vechimea în muncă, ținând
cont de certificatele eliberate de organele afacerilor interne, pentru perioada 20 ianuarie
1991 - 04 mai 199, ca perioadă de activitate cu înlesniri, cu achitarea pensiei pentru
vechime în muncă, începând cu data de xxxxx.
Prin hotărârea din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis
acțiunea reclamantului Oleg Gașper. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale a sectorului Ciocana, mun. Chișinău nr. 43 din xxxxx și răspunsul Casei Naționale
de Asigurări Sociale la cererea prealabilă nr.G847 din 27 aprilie 2020. Casa Națională de
Asigurări Sociale a fost obligată să-i stabilească lui Oleg Gașper pensie, conform art.13 lit.
a) a Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri, cu reținerea vechimii în serviciu, conform
certificatului nr.19/9-267 din 11 februarie 2020, eliberat de Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență și certificatului nr.34/44-1639 din 10 februarie 2020, eliberat de
Inspectoratul de Poliție Orhei, cu achitarea pensiei începând cu data de xxxxx.
La data de 04 august 2020, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei
noi decizii, prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de reclamantul
Oleg Gașper (f.d.83).
Hotărârea motivată din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 25 septembrie 2020, fapt ce se
confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000028684AS, anexat la materialele cauzei
(f.d.85).
La data de 12 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea
apelului (f.d.92-95).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei
Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul Casei
Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 31 iulie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
2
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în
muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare, care prevede că, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei
militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de
Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu
statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele
înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de
tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de
subteran.
Totodată, instanța de apel a menționat pct. 7 lit. g) din Hotărârea Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire
și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și
funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, care
statuează că, la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă,
conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul
sistemului administrației penitenciare se ia în considerare: timpul de îndeplinire a
serviciului în condiții deosebite – în condițiile avantajoase respective, inclusiv în condițiile
stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
Instanța de apel a invocat și art.33 alin.(2) din Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996
cu privire la sistemul penitenciar, care stipulează că vechimea în muncă, în vederea
acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele
înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire
penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca două zile de serviciu.
Astfel, instanța de apel a conchis că, Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat
a constatat că intimatul Oleg Gașper nu întrunește condițiile de vechime în serviciu pentru
stabilirea pensiei potrivit prevederilor art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și
temei legitim de stabilire a pensiei ultimului nu este. Or, potrivit certificatului
Inspectoratului de Poliție Orhei nr. 34/44-1639 din 10 februarie 2020, Oleg Gașper a
îndeplinit serviciul în cadrul Comisariatului de Poliție Orhei în perioada 20 ianuarie 1998-
04 mai 1999. Iar, perioada de activitate în funcție de polițist de pază și escortă al
Comisariatului de Poliție Orhei 20 ianuarie 1998 - 04 mai 1999, urmează a fi calculată
conform pct.8 lit. d) a Hotărârii Guvernului 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, conform certificatului nr. 34/44-1639
din 10 februarie 2020, eliberat de Inspectoratul General al Poliției, intimatului Oleg Gașper
3
i s-a calculat vechimea în muncă cu înlesniri 2 zile pentru 1 zi de serviciu (1:2), constituind
01 an, 03 luni și 14 zile, cu coeficientul 2 - 02 ani, 06 luni și 28 de zile.
Iar, conform certificatului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență
nr. 19/9-267 din 11 februarie 2020, vechimea calendaristică în serviciu a intimatului Oleg
Gașper, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la data încetării raporturilor de serviciu
din funcția de ofițer principal al Centrului Operativ de Dispecerat Republican al Direcției
Generale Investigație a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a Ministerului
Afacerilor Interne, ultimul grad special/militar deținut fiind de locotenent-colonel al
serviciului intern, vechimea în serviciu care urmează a fi luată în calcul de către organul
de asigurări sociale cu înlesniri constituie 22 de ani și 13 zile.
Instanța de apel a reținut că, la cumularea perioadelor menționate în certificatul
Inspectoratului de Poliție Orhei nr. 34/44-1639 din 10 februarie 2020 și certificatul
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 19/9-267 din 11 februarie 2020, se
confirmă un stagiu de cotizare, ce se include în cel stabilit de lege, pentru apariția dreptului
intimatului Oleg Gașper la pensie pentru vechime în muncă la data de xxxxx, de 24 de ani
și 06 luni.
Astfel, instanța de apel a considerat declarativ argumentul Casei Naționale de
Asigurări Sociale precum că, perioada calculată de angajator cu facilități, nu se include în
perioada menționată în Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la
modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în
coroborare cu normele speciale ce reglementează sistemul penitenciar. Or, Hotărârea
nominalizată, pe lângă izolatoarele de tip închis, mai indică despre calcularea vechimii în
muncă cu facilități și în izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile
destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la
lucrări de subteran. Aceasta include și diviziunea de activitate a intimatului Oleg Gașper,
pentru perioada 20 ianuarie 1998 - 04 mai 1999.
În context, instanța de apel a invocat că colaboratorii, care efectuează serviciul de
detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție în present, au dreptul la calcularea vechimii
în muncă cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
La acest capitol, instanța de apel a menționat că, prin ordinul nr. 96 din 20 martie
2018, emis de Ministerul Afacerilor Interne, s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea
pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, reglementând raporturile de muncă pentru personalul, care
realizează misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora, cu
reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar ordinul
nr. 96 din 20 martie 2018, emis de Inspectoratul General al Poliției vine în susținerea
aplicabilității ordinului emis în privința intimatului Oleg Gașper, în raport cu vechimea în
muncă deținută de către ultimul. Deci, la stabilirea cuantumului pensiei intimatului Oleg
Gașper, urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute. În ordinul
nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne s-a specificat că, eliberarea
confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă, pentru
funcționarii publici cu statut special și militarii, care și-au îndeplinit serviciul, la cererea
acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul
subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, vechimea în muncă va fi
determinată la ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în
care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile,
4
autoritățile administrative, sau instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne,
care au devenit succesori de drepturi și obligații, sau au preluat competențele
subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.
Prin urmare, instanța de apel a menționat că, este neîntemeiat argumentul Casei
Naționale de Asigurări Sociale precum că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din
20 martie 2018, aprobat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.78 din
21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și
funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare,
depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis. Or, ordinul
Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, este un act administrativ valabil,
produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul
dezacord al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu ordinul menționat, atât timp cât acesta
nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.
Instanța de apel a relevat că, cele menționate mai sus denotă faptul întrunirii stagiului
intimatului Oleg Gașper a condițiilor prevăzute de art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor
interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri, pentru a beneficia de pensia pentru vechime în
serviciu.
La data de 31 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări
Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei noi decizii
de respingere a acțiunii înaintate de Oleg Gașper (f.d. 135-136).
Decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de
Asigurări Sociale la data de 07 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție
nr. DS8003376597AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 140).
La data de 05 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională
de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 143).
În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.
Făcând referire la pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu
privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici
cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, recurenta a relevat că,
funcția de polițist de pază și escortă al Comisariatului de Poliție nu se regăsește în hotărîrea
menționată și respectiv această funcție, nu poate fi inclusă în activitatea din cadrul acestui
serviciu, ca o vechime cu avantaje. Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale corect a
calculat vechimea în muncă a intimatului Oleg Gașper de 23 de ani și 06 luni, ceea ce nu
îi acordă intimatului dreptul de a i se stabili pensie pentru vechime în serviciu din motivul
că nu întrunește condiția stabilită de art.13, lit.a) a Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din
5
trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,
fiind necesar 24 de ani și 06 luni de vechime în serviciu.
Recurenta consideră că, instanțele de judecată au apreciat eronat și au interpretat greșit
norma juridică prin faptul că, au egalat Izolatorul de Detenție Provizorie al organelor
afacerilor interne din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu Izolatorul de Urmărire
Penală al sistemului instituțiilor penitenciare, actual Administrația Națională a
Penitenciarilor.
În context, recurenta a invocat că Izolatorul de Urmărire Penală constituie o instituție
penitenciară subordonată Administrației Naționale a Penitenciarilor: Penitenciarul
nr.5 Cahul, Penitenciarul nr.11 Bălți, Penitenciarul nr.12 Bender, Penitenciarul
nr.13 Chișinău, Penitenciarul nr.16 Rezina.
Recurenta a menționat că, Izolatorul de Detenție Provizorie constituie o subdiviziune
a Inspectoratului de Poliție, având atribuția de pază a persoanelor reținute și bănuite de
comiterea infracțiunilor și arestate, care constă în asigurarea izolării lor sigure și
supravegherii permanente asupra lor, pentru a exclude posibilitatea acestor persoane de a se
eschiva de la urmărirea penală și judecată, de a împiedica la stabilirea adevărului referitor la
dosarul penal, sau a se ocupa cu activitatea criminală, precum și a asigura executarea
sentinței.
Recurenta a relevat că instanța de apel urma să facă deosebire între aceste două
servicii, care sunt absolut diferite.
Totodată, recurenta a invocat articolele 71 și 72 din Legea nr.100 din 22 decembrie
2017 cu privire la actele normative și a menționat că, doar Guvernul Republicii Moldova
are împuternicirea de a interpreta pct.8, lit.d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din
21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și
funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, prin
emiterea unei Hotărâri de Guvern de interpretare a actului normativ.
Astfel, recurenta a menționat că până în prezent, nu există nicio hotărâre de
interpretare oficială a normei juridice precitate, iar instanța de judecată nu are
împuternicirea de interpretare a normei juridice, ci doar aplicarea acesteia, în corelare cu
textul normativ expus de către legiuitor și nu instanța de judecată este abilitată cu dreptul de
a pune un semn de egalare între Izolatorul de urmărire penală din cadrul instituțiilor
penitenciare, cu Izolatorul de detenție din cadrul Comisariatului de Poliție.
Totodată, recurenta a reiterat că, în temeiul art. 16, alin. (2) al Legii menționate,
legiuitorul expres prevede că, actele normative ale autorităților administrației publice
centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome sunt emise sau aprobate numai
în temeiul și pentru executarea legilor și a Hotărârilor Parlamentului, a decretelor
Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Actele
normative respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel
superior, pentru executarea cărora se emit, sau se aprobă și nu pot contraveni prevederilor
actelor respective.
Recurenta a menționat că prevederile actelor normative ale autorităților administrației
publice centrale de specialitate se aplică numai în partea, în care nu depășesc cadrul stabilit
de actul normativ de nivel superior, pentru executarea căruia a fost emis și nu contravine
prevederilor actelor respective.
6
Recurenta a invocat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie
2018, aprobat în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.78 din din 21 februarie
1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici
cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, depășește prevederile
actului normativ în temeiul căruia a fost emis, ceea ce se prezumă că este lovit de nulitate în
partea depășirii cadrului juridic ierarhic superior, fapt ce urma a fi constatat de către instanța
de judecată. Atât timp cât o normă juridică este lovită de nulitate, ea nu are careva efect
juridic nici asupra persoanelor, nici în timp și nici în spațiu, fapt omis de către instanțele de
judecată inferioare, încălcând astfel prevederile art.5, alin.(1) al Legii nr.514 din 06 iulie
1995 privind organizarea judecătorească, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în strictă
conformitate cu legislația.
Astfel, recurenta a relevat, că subiecții Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie
1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici
cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, sunt expres stabiliți în
actul normativ, iar colaboratorii din cadrul Comisariatului de Poliție, nu se regăsesc prin
prisma actului normativ reiterat și normele juridice ale acestuia, nu sunt aplicabile asupra
categoriilor de angajați ai Comisariatului de Poliție. Iar, dat fiind faptul că intimatul Oleg
Gașper era angajat al Comisariatului de Poliție Orhei și nu al unei careva instituții
penitenciare, ceea ce constituie instituții diferite, cu statute diferite, pretențiile intimatului
Oleg Gașper le consideră neîntemeiate și pasibile de a fi respinse integral.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de
30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel a pronunțat decizia contestată la data de 26 mai 2021 (f.d.116-129).
La data de 31 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări
Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău
(f.d. 135-136).
Decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de
Asigurări Sociale la data de 07 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție
nr. DS8003376597AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 140).
La data de 05 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională
de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 143).
Astfel, recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale este în termen.
La data de 21 octombrie 2021, în adresa intimatului Oleg Gașper și a avocatului
acestuia, Igor Otgon, a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.147).
Prin referință depusă la 02 noiembrie 2021, intimatul Oleg Gașper, reprezentat de
avocatul Igor Otgon, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale de
Asigurări Sociale (f.d.152).
7
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza
acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se
limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează
că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și
din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume
din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului
de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor
de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din
partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai
8
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut
cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.
Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii
Victor Burduh
Nina Vascan
9