3ra-1109/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1109/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Cioclea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării pensiei și achitării diferenței pensiei recalculate, împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale fiind menținută hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, constată : La data de 22 ianuarie 2020, Vitalie Cioclea, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării pensiei și achitării diferenței pensiei recalculate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că a activat în organele afacerilor interne până la data de 21 august 2009, ulterior obținând calitatea de pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul vechimii în muncă de 20 de ani calendaristici efectivi în serviciu. Reclamantul a menționat, că în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, i s-au efectuat recalculări la vechimea în muncă, indicându-se avantajele pentru perioada activității în Grupa Pază și Escortă a Comisariatului de Poliție Buiucani, astfel vechimea în muncă fiindu-i stabilită la momentul ieșirii la pensie de 25 de 1 ani. Or, la ieșirea la pensie, inițial cuantumul pensiei a constituit 50 % din solda lunară, iar după efectuarea calculului, ar fi constitui 65% din solda lunară.

Astfel, reclamantul a indicat că, la data de 10 august 2019, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, pentru efectuarea recalculării pensiei, anexând actele menționate supra, însă i s-a refuzat în primirea acestora. Reclamantul a explicat că la data de 12 august 2019, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani privind stabilirea pensiei nr.93/2019/37936, a fost efectuată calcularea cuantumului pensiei, însă achitarea diferenței neachitate s-a dispus din data de 01 iunie 2018. Prin urmare, reclamantul a menționat, că la data de 02 ianuarie 2020 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr.93/2019/37936 din 12 august 2019 cu emiterea unei noi decizii, prin care cerințele să-i fie admise.

Reclamantul a invocat, că prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-26/20 din 10 ianuarie 2020, cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamantul consideră că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr.93/2019/37936 din 12 august 2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-26/20 din 10 ianuarie 2020 sunt neîntemeiate, nefondate, pasibile de a fi declarate ilegale și anulate, deoarece art.48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri prevede că, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la organul de asigurări sociale. Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate.

Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Reclamantul a solicitat declararea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr.93/2019/37936 din 12 august 2019, în partea achitării diferenței neachitate, începând cu data de 01 iunie 2018; declararea ilegalității răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-26/20 din 10 ianuarie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i efectueze achitarea diferenței neachitate a pensiei, începând cu data de 21 august 2009, în cuantum de 65% din solda lunară, luându-se în considerare certificatul eliberat de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 7500 din 17 martie 2017, cu majorările și indexările ce au avut loc.

2 Prin hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis acțiunea înaintată de Vitalie Cioclea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării pensiei și achitării diferenței pensiei recalculate. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr. 94/2019/37936 din 12 august 2019 privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă a lui Vitalie Cioclea, în partea neincluderii în recalculul pensiei a perioadei, începând cu 21 august 2009. S-a anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări nr. C-26/20 din 10 ianuarie 2020 privind recalcularea pensiei lui Vitalie Cioclea.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui Vitalie Cioclea mărimea pensiei în cuantum de 65% din suma soldei, începând cu data de 21 august 2009. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Vitalie Cioclea diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu data de 21 august 2009 (f.d.28, 32-39). La data de 15 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.d.31). Hotărârea motivată din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la data de 06 noiembrie 2020 (f.d.40).

La data de 25 noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.45-47). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale. Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.63-69). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a făcut referire la articolele 44 alin.(2), 48, 49 și 54 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a conchis că, apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i recalculeze intimatului Vitalie Cioclea mărimea pensiei în cuantum de 65% din suma soldei, începând cu data de 21 august 2009. În acest context, instanța de apel a relevat, că din materialele cauzei se atestă, că vechimea în muncă a intimatului Vitalie Cioclea, pentru perioada efectuării serviciului în calitate de polițist al grupului de escortă al Comisariatului de Poliție Buiucani, este perioada 16 martie 2004 - 21 august 2009, care urma a fi calculată două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și care nu i-a fost calculată cu avantaje, din culpa organului responsabil pentru calcularea vechimii în muncă.

Instanța de apel a reținut, că nu pot fi luate în considerare argumentele apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, recalcularea vechimii în muncă a intimatului Vitalie Cioclea urmează a fi efectuată din data de 01 august 2018, pentru 12 luni premergătoare depunerii cererii.

Or, art. 54 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri prevede expres că, suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor 3 din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei.

Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp. Instanța de apel a invocat că apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale este obligată să-i calculeze și să-i stabilească intimatului Vitalie Cioclea pensia, din momentul ce a căpătat acest drept. În caz contrar, respingerea acestei cerințe va duce la încălcarea dreptului de proprietate al intimatului Vitalie Cioclea asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare naționale și principiilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a aplicat normele de drept, care se referă speței, a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele probelor anexate la materialele cauzei și hotărârea contestată este legală și întemeiată, fiind adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. La data de 10 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinse cerințele intimatului Vitalie Cioclea (f.d.71).

Ulterior, la data de 11 octombrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 78-85). În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcând referire la punctele 7 lit.g) și 8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, recurenta a relevat că, de către Casa Națională de Asigurări Sociale întemeiat i-a fost refuzat intimatului Vitalie Cioclea în recalcularea pensiei.

Recurenta consideră că, activitatea intimatului Vitalie Cioclea în perioada 16 martie 2004 - 21 august 2009, în Grupa Pază și Escortă a Comisariatului de Poliție Buiucani, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare. În context, recurenta a invocat că instanțele de judecată inferioare au obligat Casa Națională de a-i recalcula intimatului Vitalie Cioclea cuantumul pensiei pentru vechime în muncă, începând cu data de 21 august 2009, data stabilirii inițiale a pensiei.

Însă, conform prevederilor art.61 al Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, recalcularea pensiilor stabilite anterior, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora, în 4 legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Iar, art. 51 al Legii menționate prevede că, în cazul apariției unor circumstanțe, care implică modificarea mărimilor pensiilor stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Recalcularea pensiilor pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora se efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei în care au survenit circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei.

Totodată, dacă pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute. Recurenta a menționat că, potrivit normei legale precitate, dacă intimatul Vitalie Cioclea ar avea dreptul la recalcularea pensiei în baza unor acte suplimentare, ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, în baza unei noi vechimi în muncă, respectiva recalculare este pasibilă efectuării doar pentru o perioadă precedentă de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare. Astfel, recurenta consideră că este vădit eronată soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare, privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia intimatului Vitalie Cioclea din data stabilirii inițiale.

Or, intimatul a prezentat și a depus acte suplimentare în anul 2019, care au servit temei pentru recalcularea pensiei și acestea au apărut la momentul emiterii ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, în baza căruia a fost eliberată confirmarea cu nr. 44/10-01-1039 din 15 mai 2019. Recurenta a relevat că, la momentul stabilirii inițiale a pensiei intimatului Vitalie Cioclea de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a fost calculată corect, iar recunoașterea perioadelor cu avantaje a fost stipulată în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, respectiv recalcularea pensiei urmează a fi efectuată potrivit legislației în vigoare, din momentul apariției circumstanțelor noi, adică de la 28 mai 2019 și nu de la data stabilirii inițiale a pensiei.

Totodată, recurenta a reiterat că, în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, legiuitorul expres prevede că, actele normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome sunt emise sau aprobate numai în temeiul și pentru executarea legilor și a Hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Actele normative respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior, pentru executarea cărora se emit, sau se aprobă și nu pot contraveni prevederilor actelor respective.

Recurenta a menționat că prevederile actelor normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate se aplică numai în partea, în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior, pentru executarea căruia a fost emis și nu contravine prevederilor actelor respective.

Recurenta a invocat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, aprobat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.78 din din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a 5 pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, ceea ce se prezumă că este lovit de nulitate în partea depășirii cadrului juridic ierarhic superior, fapt ce urma a fi constatat de către instanțele de judecată ierarhic inferioare.

Atât timp cât o normă juridică este lovită de nulitate, ea nu are careva efect juridic nici asupra persoanelor, nici în timp și nici în spațiu, fapt omis de către instanțele de judecată inferioare, încălcând astfel prevederile art.5, alin. (1) al Legii nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, potrivit căruia justiția se înfăptuiește în strictă conformitate cu legislația. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2021 (f.d.62, 63- 69). La data de 10 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.71). Decizia motivată din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 16 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate nr.DS8002083919AS, anexat la materialele cauzei (f.d.74).

La data de 11 octombrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 78-85). Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 26 octombrie 2021, în adresa intimatului Vitalie Cioclea și avocatului acestuia, Vladimir Kovali, a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.87). Prin referință depusă la data de 26 octombrie 2021, intimatul Vitalie Cioclea, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale (f.d.90-91).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului 6 administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 7 Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8