3ra-766/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-766/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Emelianțeva Galina, reprezentată de

avocatul Bîrcă Valeriu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Emelianțeva Galina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

constatarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată integral hotărârea din

22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin

care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 9 septembrie 2019, Emelianțeva Galina a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

constatarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că pe data de 3 iulie 2019 a depus la Casa Teritorială

de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun. Chișinău cererea cu privire la stabilirea și

acordarea pensiei pentru limita de vârstă.

Ca urmare, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Botanica,

mun. Chișinău nr. 1237/2405 din 12 iulie 2019, a fost refuzată în stabilirea pensiei,

deoarece potrivit prevederilor art. 41 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii,

de la 1 iulie 2019 vârsta standard de pensionare pentru femei constituie 58 ani și 6 luni.

În continuare a relatat că pe data de 24 iulie 2019 a depus o cerere prealabilă la Casa

Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei CTAS Botanica

nr. 1237/2405 din 12 iulie 2019 și emiterea deciziei privind stabilirea pensiei pentru

limită de vârstă de la data adresării cererii și depunerii ultimului document necesar în

acest sens, însă aceasta a fost respinsă.

Este de părere că la emiterea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Botanica, mun. Chișinău nr. 1237/2405 din 12 iulie 2019, menținută prin scrisoarea Casei

Naționale de Asigurări Socoale nr. E-1733/19 din 17 august 2019, au fost încălcate

1

prevederile legislației în vigoare, iar refuzul în stabilirea pensiei pentru limită de vârstă

este ilicit.

În susținerea opiniei enunțate, a obiectat că prin interpretarea restrictivă a legii, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun. Chișinău la emiterea deciziei

nr. 1237/2405 din 12 iulie 2019 a diminuat nivelul de protecție socială oferit de lege,

precum și a admis limitarea dreptului său la pensie pentru limită de vârstă și principiului

universal al respectării drepturilor dobândite licit.

Or, la xxxxx, când dânsa a dobândit dreptul la pensie pentru limită de vârstă,

prevederile art. 41 din Legea privind sistemul public de pensii nu stabilea condiția

atingerii vârstei de 58 ani și 6 luni ca vârsta de pensionare, or în condițiile legii vârsta de

pensionare stabilită era de 58 ani.

A mai afirmat după depunerea în instanță de judecată a prezentei acțiuni, urmare a

atingerii unei noi vârste privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, prin decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 94/2019/52459 în baza cererii nr. 94/2019/3330

din 28 octombrie 2019, i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă în mărime de xxxxx

lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 32, 41 din Legea privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, art. 46, 47 din Constituția Republicii

Moldova, art. 9, 17, 39, 64, 189, 208 din Codul administrativ.

A solicitat inclusiv prin cererile de concretizare și completare a acțiunii din

27 februarie 2020 și 7 octombrie 2020, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect. Botanica, mun. Chișinău nr. 1237/2405 din 12 iulie 2019, precum și a

deciziei de soluționare a cererii prealabile materializată în scrisoarea nr. E-1733/19 din

17 august 2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și să

achite în beneficiul reclamantei pensia pentru limită de vârstă de la data adresării cererii

nr. 94/2019/2755 din 3 iulie 2019 și depunerii ultimului act necesar în acest sens.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Botanica, mun. Chișinău nr. 1237/2405 din 12 iulie 2019 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. E-1733/19 din 17 august 2019. A fost obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze și să achite în beneficiul reclamantei Emelianțeva Galina

pensia pentru limită de vârstă de la data adresării cererii nr. 94/2019/2755 din 3 iulie

2019 și depunerii ultimului act necesar în acest sens.

La 3 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de

19 ianuarie 2021 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de

art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea din 22 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost

respinsă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 2, 9, 14,

15, 32, 41 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998,

art. 73 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, care

reglementează aspecte ce țin de dreptul la pensie, categoriile de pensii, dreptul la pensie

pentru limita de vârstă, condițiile de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă, termenele

2

de acordare a dreptului la pensie, vârstele de pensionare și acțiunea în timp a actului

normativ.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun. Chișinău nr. 1237/2405 din 12 iulie

2019 prin care a fost respinsă cererea pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, pe

motiv că la data de 1 iulie 2019, vârsta standard de pensionare pentru femei constituie 58

ani și 6 luni, iar la data de 3 iulie 2019, Emelianțeva Galina cu termenul de 30 de zile

depășit, nu îndeplinea condiția de stabilire a pensiei privind vârsta de pensionare

prevăzută de art. 41 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din

14 octombrie 1998.

La 17 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal Emelianțeva Galina, reprezentată

de avocatul Bîrcă Valeriu a depus recurs împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, prin faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept material.

În acest sens, a remarcat că nu sunt corecte concluziile instanței de apel precum că

la data examinării cererii depuse de Emelianțeva Galina, Casa Națională de Asigurări

Sociale întemeiat a aplicat normele legale care erau în vigoare la data examinării cererii

privind acordarea pensiei.

A obiectat că este greșită opinia potrivit căreia în cazul în care termenul de depunere

a cererii pentru acordarea dreptului la pensie prevăzut de art. 32 alin. (4) lit. a) din Legea

privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 a fost depășit, dreptul la

pensie pentru limita de vârstă se va acorda în baza condițiilor prevăzute de legislație la

data solicitării dreptului la pensie.

A afirmat că interpretarea de către instanța de apel a prevederilor art. 32 alin. (4) lit.

a), alin. (5) și (6) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie

1998, nu corespunde spiritului normei juridice, în măsură în care are ca efect desființarea

contrară legii a unui drept subiectiv la prestația socială dobândită prin efectul legii în

vigoare.

A conchis că la data de xxxxx, când a atins vârsta pentru dobândirea dreptului la

pensie pentru limită de vârstă, art. 41 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156

din 14 octombrie 1998 nu stabilea condiția atingerii vârstei de 58 ani și 6 luni ca vârsta

de pensionare, iar în condițiile legii vârsta de pensionare stabilită la acea dată era de 58

ani.

Or, la data de xxxxx, a dobândit prin efectul legii în vigoare, dreptul la pensie pentru

limita de vârstă întrunind cumulativ condițiile de pensionare și anume vârsta de

pensionare și stagiul de cotizare.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

La 1 iulie 2021 în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f. d. 136), însă

intimata nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

3

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 mai 2021, fiind

notificată recurentei Emelianțeva Galina în data de 22 iunie 2021, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 116). Astfel, recursul

depus la 17 iunie 2021, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Emelianțeva Galina,

reprezentată de avocatul Bîrcă Valeriu, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

4

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Emelianțeva Galina, reprezentată de avocatul Bîrcă Valeriu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Emelianțeva Galina, reprezentată de avocatul Bîrcă Valeriu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

5