2ac-166/23 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile de recuzare a judecătorului, strămutarea cauzei
2ac-166/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-166/2023
2-19142075-01-2ac-15052023
Î N C H E I E R E
24 mai 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Viorica Puica
Judecători Oxana Parfeni
Aliona Donos
examinând cererea depusă de către Ilia Nichita privind recuzarea tuturor
judecătorilor Curții de Apel Comrat și strămutarea cauzei la o altă instanță,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ichizli
și Ilia Nichita împotriva Elenei Nichita cu privire la repararea prejudiciului material și
moral,
c o n s t a t ă:
La 03 septembrie 2019, Elena Ichizli și Ilia Nichita au depus cerere de chemare
în judecată împotriva Elenei Nichita cu privire la repararea prejudiciului material și
moral.
Prin hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga,
acțiunea depusă de Elena Ichizli și Ilia Nichita a fost admisă parțial. S-a încasat de la
Elena Nichita în beneficiul Elenei Ichizli suma în mărime de 8 256 de lei cu titlu de
reparare a prejudiciului cauzat. S-a încasat de la Elena Nichita în beneficiul statului
taxa de stat din cerințele admise în sumă de 247,68 de lei. În rest, pretențiile au fost
respinse ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 01 iunie 2022, Elena Ichizli și
Ilia Nichita, reprezentanți de avocatul Ivan Bancov, au depus cerere de apel, solicitând
casarea hotărârii din 31 mai 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga și
emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.
Tot la 01 iunie 2022, Elena Nichita, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov a
depus apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea apelului, casarea
hotărîrii contestate și emiterea unei hotărîri noi de respingere integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, nu s-a dat curs
cererii de apel depuse de Elena Ichizli și Ilia Nichita, reprezentați de avocatul Ivan
Bancov, s-a acordat apelanților un termen de 10 zile de la data primirii copiei încheierii,
pentru achitarea în beneficiului statului a taxei de stat la depunerea cererii de apel în
sumă de 825, 30 de lei.
1
Prin încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost restituită
cererea de apel depusă de Elena Ichizli și Ilia Nichita, reprezentați de avocatul Ivan
Bancov, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, din motivul
neîndeplinirii în termen a tuturor indicațiilor instanței de apel.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2023 a fost respins recursul
declarat de Elena Ichizli și Ilia Nichita, reprezentați de avocatul Ivan Bancov și a fost
menținută încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat.
La 11 mai 2023 Ilia Nichita a înaintat cerere de recuzare tuturor judecătorilor
Curții de Apel Comrat, invocînd că nu are încredere în completele de judecată ale
acestei instanțe, deoarece se află în proces de judecată timp de 17 ani. A menționat că
nu are încredere în instanțele de judecată din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia
și din Cahul și a solicitat strămutarea cauzei spre examinare în instanța din municipiul
Chișinău.
Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererea de
recuzare a judecătorilor și strămutarea cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție apreciază cererea ca fiind neîntemeiată, din motivele ce succed.
În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;
b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate
pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau
cu reprezentanții acestora;
b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad
inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;
b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv
cu un alt membru al completului de judecată;
c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există
temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,
grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate
fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanță.
Reieșind din prevederile alin. (5) al aceluiași articol, în proces nu se admite:
recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute
temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia
i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea
judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea cauzei.
Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 din
Codul de procedură civilă) constituie o garanție a independenței și imparțialității
instanței de judecată.
2
Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art. 53 din
Codul de procedură civilă), precum și limitele impuse de lege (art. 52 din Codul de
procedură civilă) pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze abuzurile
justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.
Rațiunea legiuitorului este de a nu admite perturbarea înfăptuirii justiției de către
instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare asupra
judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete, constituie un abuz de
drept din partea justițiabililor, care generează atît tergiversarea procesului, cât și
prejudicierea intereselor părților adverse.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, motivul
invocat de Ilia Nichita întru argumentarea cererii de recuzare a tuturor judecătorilor
Curții de Apel Comrat, precum și judecătorilor din Unitatea Teritorială Autonomă
Găgăuzia și din Cahul, că nu are încredere, nu poate fi reținut, recuzarea fiind înaintată
judecătorilor care nu au fost implicați în examinarea cauzei date, ceea ce contravine
prevederilor art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată reiterează că, Ilia Nichita nu este lipsit de dreptul de a
înainta cerere de recuzare nemijlocit unui judecător sau întregului complet de judecată,
în cazul în care consideră că există temeiuri care pun la îndoială obiectivitatea și
imparțialitatea acestora. Or, cauza civilă se află spre examinare în ordine de apel în
procedura unui complet din trei judecători, constituit în conformitate cu art. 46 alin. (2)
din Codul de procedură civilă, care prevede că, în instanță de apel, cauzele se judecă
de un complet compus dintr-un judecător (președinte al ședinței) și alți doi judecători.
Cu referire la solicitarea de strămutare a cauzei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție menționează că, cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri
strict determinate de legislația procesual civilă și bazată pe probe doveditoare ce
confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar
permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea
drepturilor procesuale ale părților.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se cere ca în fiecare
caz concret să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în
ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor (cauza Wettstein c. Elveției, hotărârea din
21 decembrie 2000).
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide de a respinge cererea depusă de Ilia Nichita privind recuzarea tuturor
judecătorilor Curții de Apel Comrat și strămutarea cauzei la o altă instanță, cu remiterea
cauzei la Curtea de Apel Comrat, pentru judecare în ordine de apel.
În conformitate cu art.43, art. 50, 53, art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea depusă de către Ilia Nichita privind recuzarea tuturor
judecătorilor Curții de Apel Comrat și strămutarea cauzei la o altă instanță.
3
Se remite Curții de Apel Comrat, cauza civilă intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Elena Ichizli și Ilia Nichita împotriva Elenei Nichita cu privire la
repararea prejudiciului material și moral, pentru judecare în ordine de apel, în același
complet de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Viorica Puica
Judecători Oxana Parfeni
Aliona Donos
4