3ra-1286/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1286/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1286/22

2-20026912-01-3ra-20122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursurile depuse de Vasile Pîslaraș, reprezentat de avocatul Valeriu

Verejan, și de către Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vasile Pîslaraș împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 februarie 2020, Vasile Pîslaraș a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul Serviciul de Stat

de Curieri Speciali al Republicii Moldova, care la moment se află în subordinea

Ministerului Afacerilor Interne, începând cu anul 2005. În conformitate cu Legea

serviciului de stat de curieri speciali nr. 402 din 2 decembrie 2004, efectivul de trupă

și corpul de comandă ale serviciului se completează cu persoane atestate, detașate din

cadrele Ministerului Afacerilor Interne, care își exercită obligațiile de serviciu în

conformitate cu Legea nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la politie,

Regulamentul cu privire la serviciul în organele afacerilor interne.

Reclamantul a menționat că la data de 24 iunie 2010, prin hotărârea Guvernului

nr 529, a fost numit în funcția de șef al Serviciului de Stat de Curieri Speciali al

Republicii Moldova. În temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr. 270 din 9 decembrie 2016, Serviciul de Stat de Curieri Speciali al

Republicii Moldova a fost trecut din subordinea Guvernului Republicii Moldova în

subordinea Serviciului de Informație și Securitate și redenumit Biroul de Curieri

Speciali.

1

A notat că în legătură cu această restructurare instituțională, în temeiul ordinului

directorului Serviciului de Informație și Securitate nr. 82-ps din 30 ianuarie 2017, a

fost detașat înapoi la Ministerul Afacerilor Interne prin ordinul șefului Biroului de

Curieri Speciali nr. 10 din 13 februarie 2017.

A relatat că la data de 15 septembrie 2017, a fost numit, prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 162ef. în funcția de șef al Secretariatului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră.

Reclamantul a explicat că din motive necunoscute lui, în perioada 13 februarie

2017- 15 septembrie 2017, deși a păstrat calitatea de angajat al Ministerului Afacerilor

Interne nu a primit drepturile salariale cuvenite în conformitate cu Legea cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005), care se

compun din următoarele: a) salariu de funcție – 2 150 de lei; b) îndemnizație 6,5%;

c) îndemnizație conform totaluri - polițiști 50%; d) spor activitate - polițiști 30%; e)

spor categoria de calificare 30%; f) spor intensitatea muncii 80%; g) spor vechime în

muncă 40%.

Vasile Pîslaraș a afirmat că în total, conform Legii nr. 355, drepturile salariale

constituie suma de 10 383,75 de lei/lună, iar pentru întreaga perioadă 13 februarie

2017-15 septembrie 2017, acestea se ridică la 72 686,25 de lei.

Reclamantul a susținut că a încercat de nenumărate ori să soluționeze pe cale

amiabilă problema menționată și a cerut lichidarea restanțelor salariale sus indicate,

inclusiv la data de 8 noiembrie 2019 și 11 februarie 2020, însă drepturile salariale

datorate nu au fost achitate nici până în ziua de azi.

A precizat că sumele menționate cad sub incidența prevederilor art. 330 alin.(2)

din Codul muncii, care prevede că ,,în caz de reținere, din vina angajatorului a

salariului (art.142), cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru

fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen în această speță, suma

suplimentară datorată pentru reținerea de către angajator în perioada 15 septembrie

2017- 24 februarie 2020 a drepturilor salariale constituie suma de 72 686,25 de lei *

0,3% * 892 zile = 194 508,40 de lei.

Drept urmare a completării acțiunii, reclamantul a solicitat obligarea Ministerului

Afacerilor Interne să emită un act administrativ individual de achitare în beneficiul

său a salariului pentru perioada 13 februarie 2017- 15 septembrie 2017 în suma totală

de 72 686,25 de lei și a sumei suplimentare prevăzute pentru reținerea de către

angajator în perioada 15 septembrie 2017-28 iulie 2021 a drepturilor salariale în

mărime de 307 463,05 lei.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă acțiunea depusă de către Vasile Pîslaraș. S-a obligat Ministerul Afacerilor

Interne să emită un act administrativ individual favorabil reclamantului Vasile

Pîșlaraș de achitare în beneficiul acestuia a salariului pentru perioada: de la 13

februarie 2017 până la 15 septembrie 2017 și a prejudiciului cauzat din cauza reținerii

din vina angajatorului a salariului, în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în

termen pentru fiecare zi de întârziere, pentru perioada de la 16 septembrie 2017 până

la ziua achitării efective a salariului.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 29 noiembrie

2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat, iar la 28 februarie 2022 a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.

2

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată parțial

hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea

obligării Ministerului Afacerilor Interne să repare prejudiciul cauzat din cauza

reținerii din vina angajatorului a salariului, în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită

în termen pentru fiecare zi de întârziere, pentru perioada de la 16 septembrie 2017

până la ziua achitării efective a salariului și în această parte acțiunea s-a declarat

inadmisibilă. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La data de 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Vasile Pîslaraș,

reprezentată de avocatul Valeriu Verejan a depus recurs nemotivat, iar la 28

decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 13 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt

anterior invocate, recurentul a menționat nu este de acord cu decizia instanței de apel

din considerentele ce urmează. Instanța de apel a considerat că prima instanță

nejustificat a purces la examinarea fondului acțiunii, fără a verifica respectarea

procedurii prealabile, or, prin prisma art. 208 alin. (3) din Codul administrativ, o

acțiune în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la

autoritatea publică competentă o cerere prealabilă de emitere a actului administrativ

individual. În contextul dat, instanța inferioară a reținut că Vasile Pîslaraș nu a

respectat procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume de a depune cerere de

reparare a prejudiciului de către autoritatea publică, or, la caz nu se atestă existența

vreunui act emis de către pârât în acest sens.

Recurentul a opinat că constatările și afirmațiile instanței de apel sunt greșite,

instanța de judecată interpretând în mod eronat legea. Iar, instanța de fond corect a

examinat fondul cauzei, neconstatând încălcarea de către reclamant a procedurii și

termenului de depunere a acțiunii în contencios administrativ.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 431,

432 alin. (2) lit. c), 437, 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

La 28 septembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat,

iar la 14 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 13

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea parțială deciziei instanței de apel în partea menținerii hotărârii instanței de

fond cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere integrală a cerințelor.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că nu este de acord în parte cu

decizia instanței de apel, deoarece aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor de drept

material și procedural.

A menționat că la judecarea cauzei, instanțele ierarhic inferioare eronat au

constatat că intimatului nu i-a fost achitat salariul cuvenit, or, ultimul nu a prestat o

muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în

schimbul unui salariu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin referința din 17 ianuarie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat

respingerea cererii de recurs Vasile Pîslaraș, reprezentat de avocatul Valeriu Verejan,

ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 septembrie 2022,

dispozitivul deciziei fiind notificat participanților la proces, prin intermediul poștei

electronice, la data de 23 septembrie 2022 (f.d.178).

Totodată, decizia motivată din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a

fost notificată recurenților, prin intermediul poștei electronice, la 12 decembrie 2022

(f.d.187).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Vasile Pîslaraș, reprezentat de avocatul Valeriu

Verejan, și Ministerul Afacerilor Interne, s-au conformat prevederilor legale și au

depus recursurile în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 1 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție recursurile

depuse de Vasile Pîslaraș, reprezentat de avocatul Valeriu Verejan, și de către

Ministerul Afacerilor Interne s-au numit spre examinare în fond, în complet de cinci

judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recursuri, deoarece criticele

recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței

de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

În corespundere cu prevederile art. 21 alin. (1) din Codul administrativ,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile

lor de reclamare a probelor.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

4

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului denotă cu certitudine că la

data de 24 iunie 2010, prin hotărârea Guvernului nr. 529, Vasile Pîslăraș a fost numit

în funcția de șef al Serviciului de Stat de Curieri Speciali (f.d.42).

Conform extrasului din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.213ef. din 23

iulie 2010, Vasile Pîslăraș a fost numit șef al Serviciului de stat de curieri speciali al

RM, eliberându-l din funcția de șef al secției de curieri interguvernamentali a

Serviciului de stat de curieri speciali al Republicii Moldova, în mod de avansare în

serviciu, de la 24 iunie 2010 (f.d.41).

Prin ordinul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova nr. 82-

ps din 30 ianuarie 2017, Vasile Pîslăraș a fost eliberat din funcția de șef al Biroului

de Curieri Speciali (expirare a termenului mandatului), fiindu-i acordat timp pentru

predarea funcției – 10 zile lucrătoare, radiindu-l din tabelul nominal al efectivului de

pe 13 februarie 2017, totodată, asigurând procesul de primire-predare a gestiunii către

noul șef desemnat (f.d.43).

Ulterior, conform ordinului Biroului de Curieri Speciali al Republicii Moldova

nr. 10 din 13 februarie 2017, s-a ordonat radierea lui Vasile Pîslăraș de pe listele

efectivului Biroului de Curieri Speciali și revenirea la dispoziția Ministerului

Afacerilor Interne, începând cu 13 februarie 2017 (f.d.4).

În continuare, din actele cauzei se atestă că prin ordinul nr.162ef. din 15

septembrie 2017, Vasile Pîslăraș a fost numit Șef al Secretariatului al Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, în legătură cu eliberarea din funcția de șef al

Serviciului de stat de curieri speciali al Republicii Moldova din 15 septembrie 2017

(f.d.45).

La 8 noiembrie 2019, Vasile Pîslăraș s-a adresat cu cerere Ministerului Afacerilor

Interne, prin care a solicitat achitarea restanțelor salariale în perioada 13 februarie

2017 – 15 septembrie 2017 (f.d.8).

Prin cererea nr. P-569/20 din 20 februarie 2020, Vasile Pîslăraș a solicitat

achitarea plăților salariale în sumă de 72 686, 25 de lei, pentru perioada 13 februarie

2017 – 15 septembrie 2017 și a penalității în mărime de 191 455, 58 de lei pentru

reținerea din vina angajatorului a drepturilor salariale (f.d.6-7).

La data de 25 februarie 2020, Vasile Pîslaraș s-a adresat în instanța de judecată

cu prezenta acțiune în ordinea contenciosului administrativ, solicitând obligarea

Ministerului Afacerilor Interne să emită un act administrativ individual de achitare

în beneficiul său a salariului pentru perioada 13 februarie 2017-15 septembrie 2017

în mărime totală de 72 686, 25 de lei și a sumei suplimentare prevăzute pentru

reținerea de către angajator în perioada 15 septembrie 2017- 28 iulie 2021 a

drepturilor salariale în mărime de 307 463,05 lei (f.d.85-86).

5

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță, prin hotărârea din 18

noiembrie 2021 a admis parțial acțiunea și a obligat Ministerul Afacerilor Interne să

emită un act administrativ individual favorabil de achitare în beneficiul lui Vasile

Pîșlaraș a salariului pentru perioada de la 13 februarie 2017 până la 15 septembrie

2017 și a prejudiciului cauzat din cauza reținerii din vina angajatorului a salariului,

în mărime de 0,3 la sută din suma neplătită în termen pentru fiecare zi de întârziere,

pentru perioada de la 16 septembrie 2017 până la ziua achitării efective a salariului

(f.d.112).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

13 septembrie 2022 a casat parțial hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării Ministerului Afacerilor Interne să repare

prejudiciul cauzat din cauza reținerii din vina angajatorului a salariului, în mărime

de 0,3 la sută din suma neplătită în termen pentru fiecare zi de întârziere, pentru

perioada de la 16 septembrie 2017 până la ziua achitării efective a salariului și în

această parte a declarat inadmisibilă acțiunea. În rest a menținut hotărârea primei

instanțe.

Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de constată că instanța de apel a judecat cauza

formal și a ajuns la o concluzie pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și

certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept

material.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate, conform cerințelor

legislației în vigoare.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța

de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel nu poate

echivala cu soluționarea efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă casarea deciziei

instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ consacră

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și

să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecata primelor instanțe.

Întru satisfacerea acestui principiu, instanțele de judecată sunt obligate să arate

motivele de fapt și de drept care au format soluția și să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

6

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a răspunde

la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și ca instanță

învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este inadmisibil ca un motiv de

apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive formale, sau să fie omis de către

instanța de apel. Instanța de apel trebuia să cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate, iar în caz de nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de

apel se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de către instanța de recurs.

Instanța de recurs relevă că conform art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

În corespundere cu art. 219 alin.(3) din Codul administrativ, instanța de judecată

nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este

legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de

drept ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.

Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că

trebuie să opereze cu prevederile art. 390 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură

civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele

concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile

instanței de apel în urma examinării apelului.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte

în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea

altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este

declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte

probe că datele pe care le conține corespund realității.

La caz, întru argumentarea soluției, instanța de apel a reținut că în perioada 13

februarie 2017, dată la care reclamantul a fost radiat de pe listele efectivului Biroului

de Curieri Speciali, revenind la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne și 15

septembrie 2017, dată la care acesta a fost numit prin ordinul nr. 162ef. în funcția de

șef al Secretariatului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, lui Vasile

Pîslăraș nu i-a fost achitat salariul cuvenit.

La o astfel de concluzie instanța de apel a ajuns fără a ține cont de prevederile

art. 128 alin. (1) din Codul muncii, care notează că salariul reprezintă orice

7

recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul

contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi

prestată. Or, din materialele dosarului nu poate fi stabilit cu certitudine care este

activitatea/munca prestată de către Vasile Pîslăraș în perioada 13 februarie 2017 –

15 septembrie 2017, precum și salariul de funcție al acestuia.

Instanța de recurs reiterează că Vasile Pîslăraș a fost radiat de pe listele

efectivului Biroului de Curieri Speciali și a revenit la dispoziția Ministerului

Afacerilor Interne, începând cu 13 februarie 2017, conform ordinului Biroului de

Curieri Speciali al Republicii Moldova nr. 10 din 13 februarie 2017.

Iar, în baza cererii personale, la 15 septembrie 2017, prin ordinul nr. 162ef. a

Ministerului Afacerilor Interne, comisarul principal Vasile Pîslăraș a fost numit șef

al Secretariatului al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în legătură cu

eliberarea din funcția de șef al Serviciului de Stat de Curieri Speciali al Republicii

Moldova.

Deci, în contextul dat nu este clar efectele juridice produse de actul administrativ

– ordinul Biroului de Curieri Speciali al Republicii Moldova nr. 10 din 13 februarie

2017, în perioada 13 februarie 2017 – 15 septembrie 2017, asupra lui Vasile Pîslăraș,

precum și dacă acesta (actul administrativ) a fost executat.

Aspecte ce nu au fost verificate și analizate de către instanța de apel, aceasta

limitându-se de a constata că instanța de fond corect a obligat Ministerul Afacerilor

Interne să emită un act administrativ individual favorabil reclamantului Vasile

Pîșlaraș de achitare în beneficiul acestuia a salariului pentru perioada de la 13

februarie 2017 până la 15 septembrie 2017.

Mai mult, din suportul probatoriu anexat la materialele dosarului lipsește cererea

personală care a stat la baza emiterii ordinului nr. 162ef. din 15 septembrie 2017 a

Ministerului Afacerilor Interne și care ar confirma calitatea reclamantului la

depunerea acesteia.

Or, clarificarea acestor împrejurări devine inevitabilă întru stabilirea

temeiniciei/netemeiniciei pretențiilor lui Vasile Pîslăraș.

Prin urmare, ținând cont de cele relatate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de

apel nu a cercetat deplin starea de fapt, nu a solicitat probe suplimentare necesare

examinării complete și soluționării juste a litigiului, acțiuni, prin care a neglijat

prevederile art. 219, 238 alin. (2) din Codul administrativ.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Curtea reamintește că articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea

„instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor

și a probelor prezentate de către părți (a se vedea, printre multe altele, Perez v. Franța

[MC], nr. 47287 / 99, § 80, CEDO 2004-I, și Loupas v. Grecia, nr. 21268/16, § 37,

20 iunie 2019), (cauza Capacchione v. Republica Moldova din 30 noiembrie 2021,

articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale. Întinderea obligației de

8

motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie analizată în lumina

circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare

argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune, totuși, că o

parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele

argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (a se vedea,

printre multe altele, Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14, § 71,

25 februarie 2020 și cauzele citate în aceasta), (cauza Caraman v. Republica

Moldova din 16 februarie 2021, § 23).

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de circumstanțele

constatate și să reexamineze cauza, adoptând o hotărâre legală, care să conțină

răspunsuri la toate argumentele invocate în cererea de apel, cu respectarea normelor

de drept material și procedural pertinente speței.

În conformitate cu art. 195, 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile depus de Vasile Pîslaraș, reprezentat de avocatul Valeriu

Verejan, și de către Ministerul Afacerilor Interne.

Se casează integral decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

se restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Vasile Pîslaraș împotriva Ministerului Afacerilor Interne

cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9