3ra-1356/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1356/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1356/22

2-21106496-01-3ra-29122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici și A. Bostan)

ÎNCHEIERE

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția Servicii Publice,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Ăiiubova-Moraru Elena împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2021, reclamanta a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Agenției Servicii Publice cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea

prejudiciului moral.

În argumentarea acțiunii, reclamanta a menționat că s-a născut la ****** pe

teritoriul actualei Republici Moldova, iar potrivit certificatului de naștere *******

din ******, părinții ei sunt Ăiiubova Zinovia și Ăiiubov Iusif, ultimul fiind de

naționalitate azerbaidjan. Respectiv, reclamanta a preluat și poartă numele de familie

al tatălui ei Ăiiubov Iusif, care este cetățean străin de naționalitate azerbaidjană.

A consemnat că de la bun început actele de identitate a reclamantei au fost

eliberate de autoritățile Republicii Moldova pe numele de familie Ăiiubov, fapt

confirmat prin certificatul de naștere și pașaportul străin (ultimul fiind valabil până

la data de *******). Aceeași situație era și în privința buletinului de identitate

******** care a fost valabil până la 26 august 2009 (buletinul dat a fost distrus odată

cu eliberarea la 26 august 2009 a unui nou buletin de identitate, dar datele acestui

buletin urmează a fi prezentate de autoritatea publică pârâtă ce are sarcina onus

probandi.

Potrivit certificatului de căsătorie ****** din ******, reclamanta s-a căsătorit

cu Moraru Alexandru, preluând după căsătorie numele de familie Ăiiubova-Moraru.

După încheierea căsătoriei, reclamanta s-a adresat pentru schimbarea actelor de

1

identitate unde să fie înscrisă cu numele de familie după căsătorie, dar autoritatea

publică nu a dorit să elibereze reclamantei buletinul și pașaportul străin cu numele

de familie Ăiiubova -Moraru, invocând în scrisoarea din 30 iunie 2009 că potrivit

regulilor stabilite, litera „Э” se transcrie în limba de stat la începutul numelor proprii

în litera „E”, de care nu s-a ținut cont la eliberarea certificatului de naștere și

căsătorie. Astfel, reieșind din poziția autorității publice reclamanta urma să fie

înscrisă în actele de identitate cu numele de familie Eiiubova.

În legătură cu acest refuz al pârâtei de a emite actele de identitate cu numele de

familie de fapt existent, la 6 iulie 2009, reclamanta a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva pârâtei, prin care a solicitat obligarea ultimei să elibereze actele

de identitate (buletinul de identitate și pașaportul străin) cu numele de familie

Ăiiubova-Moraru (buletinul de identitate și pașaportul străin).

Pe parcursul derulării acestui proces de judecată autoritatea responsabilă de

emitere a actelor de identitate și-a schimbat poziția și prin scrisoarea din 14 august

2009 a menționat: „consideră oportun perfectarea actelor de identitate pe numele

solicitat „Ăiiubova-Moraru Elena Iusif”. Autoritatea publică și-a întemeiat această

schimbare de poziție pe faptul că instrucțiunile privind actele de stare civilă „au fost

întocmite la recomandarea lingviștilor Academiei de Științe privind scrierea și

transcrierea numelor și prenumelor conform regulilor de ortografiere. Cadrul legal

actul nu reglementează domeniul dat”. Imediat după această schimbare de poziție

din partea autorității publice, la data de 26 august 2009, autoritatea publică a emis

reclamantei buletinul de identitate cu numele de familie Ăiiubova-Moraru Elena cu

termenul de valabilitate până la data de ******, precum și la 14 septembrie 2009 a

emis pașaportul străin cu același nume și prenume ce avea termenul de valabilitate

până la data de ******.

În legătură cu emiterea de către autoritatea publică a actelor administrative

favorabile, reclamanta și-a retras cererea de chemare în judecată, iar prin încheierea

din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel Chișinău s-a dispus încetarea procesului

inițiat de reclamantă împotriva autorității pârâte.

A susținut că, începând cu luna mai 2021 intenționa să plece cu familia la

odihnă și în vizită la rude peste hotarele Republicii Moldova, motiv din care a

solicitat autorității publice, eliberarea pașaportului străin, valabilitatea căruia a

expirat la data de ******, precum și eliberarea în același timp a buletinului de

identitate valabilitatea căruia expira la ******.

Prin scrisoarea nr. Ă-78 din 5 mai 2021, autoritatea pârâtă a refuzat eliberarea

actelor de identitate, motivând că potrivit pct.13 subpct. 9 din Regulile privind

scrierea numelui de familie și prenumelui în documentele de stare civilă în urma

schimbării, rectificării sau transcrieri acestora, aprobate prin ordinul Ministrului

Justiției nr. 566 din 26 mai 2016, „litera „Э” inițială sau la început de silabă, se

transliterează din limba rusă prin litera „E” (Eiiubova și Eiiubova -Moraru)”.

În același timp, autoritatea pârâtă a motivat că: „De asemenea, ca urmare a

consultării Institutului de Filologie a Academiei de Științe a Moldovei, privitor la

scrierea în limba de stat a prenumelui și numelui cu litera inițială „Ă” conform

regulilor ortografice actuale, instituția consideră inadmisibilă utilizarea unor astfel

de practici”.

2

La 20 mai 2021, reclamanta a înaintat cerere prealabilă împotriva actului

administrativ defavorabil contestat, iar prin scrisoarea nr. 01Ă-367/21 din 14 iunie

2021 a Agenției Servicii Publice a fost respinsă.

A notat că, până la momentul înaintării prezentei cereri de chemare în judecată,

reclamanta nu deține pașaport străin și se află în situația imposibilității plecării la

odihnă și la rude peste hotarele Republicii Moldova, din motivul refuzului pârâtei

de a i se elibera pașaportul străin.

Potrivit art. 55 alin. (2) din Codul familiei, copilul dobândește numele de

familie al părinților săi, iar conform art. 36 alin. (1) din Codul civil, orice persoană

fizică are dreptul la numele stabilit sau dobândit potrivit legii, iar potrivit alin. (3) al

aceluiași articol, numele de familie se dobândește prin efectul filiației și se modifică

prin efectul schimbării stării civile, în condițiile prevăzute de lege.

Or, actul administrativ are drept temei de drept Regulile privind scrierea

numelui de familie și a prenumelui în documentele de stare civilă în urma schimbării,

rectificării sau transliterării acestora, aprobate prin Ordinul Ministerului Justiției nr.

566 din 26 mai 2016, dar aceste reguli sunt aplicabile exclusiv documentelor de stare

civilă, dar nu actelor de identitate, care în prezentul caz sunt pașaportul străin și

buletinul de identitate.

În acest sens, a subliniat că art. 7 al Legii privind actele de stare civilă clar

enumeră care sunt actele de stare civilă și în mod special: certificate de stare civilă

de naștere, de căsătorie, de divorț, de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, de

deces. Respectiv, actul administrativ contestat nu are un temei de drept, or, norma

de drept la care face referire autoritatea pârâtă este aplicabilă în cazul actelor de stare

civilă, pe când obiectul litigiului este refuzul la eliberarea actelor de identitate.

Aceleași argumente sunt valabile și pentru motivarea autorității publice cu referire

la consultările Institutului de Filologie a Academiei de Științe a Moldovei privitor la

scrierea în limba de stat a prenumelui și numelui cu litera inițială „Ă” în sensul că

este inadmisibilă utilizarea unor astfel de practici de scriere a numelui de familie cu

litera Ă. Or, anumite consultări sau opinii nu pot constitui acte normative, cu atât

mai mult dacă aceste opinii/consultări intră în contradicție cu drepturile la numele

de familie stabilite de legi constituționale și legi organice.

Mai mult decât atât, după cum s-a menționat supra, numele de familie a

reclamantei este de origine străină, nefiind acceptabil în acest caz orice modificare

a lui conform anumitor opinii consultative privind modul de scriere a numelor de

familie în limba română.

În astfel de situații a numelor de familie străine, pct. 4 din aceleași Reguli de

scriere a numelor de familie în actele de stare civilă stabilește expressis verbis că, în

cazul numelor de familie străine numele se scrie conform ortografiei limbii de

origine a numelui utilizat. Abordarea autorității publice pârâte este cu atât mai

stranie, deoarece în perioada anului 2009 a existat un refuz similar și respectiv inițiat

un proces de judecată pe același subiect, iar pe parcursul derulării procesului

autoritatea publică a recunoscut, prin scrisoarea din 14 august 2009, ilegalitatea

refuzului și respectiv necesitatea eliberării actelor de identitate cu numele de familie

Ăiiubov- Moraru, care s-a solicitat a fi eliberate după încheierea căsătoriei de către

reclamantă.

Astfel, această dispută a existat deja între reclamantă și autoritatea pârâtă, fiind

eliberate actele de identitate cu numele de familie Ăiiubov- Moraru, iar la momentul

3

de față autoritatea publică pârâtă nu poate din nou refuza eliberarea actelor de

identitate pe același aspect (valabilitatea cărora a expirat sau expiră), deoarece acest

fapt afectează situațiile juridice definitive și dreptul dobândit al reclamantei la

numele de familie în forma actuală de scriere Ăiiubov-Moraru, fapt ce este în

contradicție directă cu art. 30 din Codul administrativ, care stabilește că autoritățile

publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau

drepturile dobândite.

Cu privire la repararea prejudiciului moral, a invocat că drept efect a actului

administrativ contestat, reclamanta a suportat și continuă să suporte în continuare

stări de anxietate, frustrare și neliniște. Aceste stări se datorează în primul rând,

refuzului repetat a autorității publice de a i se elibera actele de identitate, iar în rândul

al doilea, datorită faptului că prin efectul lipsei pașaportului străin reclamanta este

în imposibilitate de a plica atât la odihnă, cât și la rude peste hotarele Republicii

Moldova.

Din aceste considerente, reclamanta a suportat un prejudiciu moral, care nu

poate fi compensat decât prin echivalentul bănesc a sumei de 80,000 MDL, iar

această sumă solicitată cu titlu de prejudiciu moral urmează a fi adjudecată de către

instanța de judecată în temeiul art. 53 al Constituției, art. 24 alin. (2) și art. 35 din

Codul administrativ, precum și art.19 alin. (1) și (2) din Codul civil.

Reclamanta a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. 02-Ă-78 din 5 mai

2021 al Departamentului înregistrare și evidență a populației al Agenției Servicii

Publice și a răspunsului nr. 01/Ă-367/21 din 14 iunie 2021 al Agenției Servicii

Publice, prin care s-a respins cererea prealabilă, obligarea Agenției Servicii Publice

să elibereze Elenei Ăiiubova-Moraru pașaportul străin și buletinul de identitate pe

numele Elena Ăiiubova-Moraru și încasarea de la Agenția Servicii Publice în

beneficiul său a sumei de 80,000 MDL (optzeci mii lei moldovenești) cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ a reclamantei

împotriva Agenției Servicii Publice, în partea încasării prejudiciului moral în sumă

de 80 000 lei.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a respins cererea de chemare în judecată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 27 decembrie 2021, cu

respectarea prevederilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Elena Ăiiubova-

Moraru a depus apel nemotivat, iar la 18 aprilie 2022, cu respectarea prevederilor

art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus motivarea acestuia împotriva

hotărârii din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

depusă de Elena Ăiiubova-Moraru. S-a casat hotărârea din 22 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care: S-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ăiiubova-Moraru împotriva

Agenției Servicii Publice privind anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. S-a

anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia nr. 02-Ă-78 din 5 mai

2021 a Agenției Servicii Publice și decizia nr. 01/Ă-367/21 din 14 iunie 2021 a

Agenției Servicii Publice, adoptate în procedura prealabilă. S-a obligat Agenția

4

Servicii Publice să elibereze Elenei Ăiiubova–Moraru pașaportul cetățeanului

Republicii Moldova și buletinul de identitate pe numele Elena Ăiiubova-Moraru.

La 13 septembrie 2022, Agenția Servicii Publice a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea actului judecătoresc și emiterea unei noi decizii

prin care să fie menținută hotărârea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

La 31 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatei a fost

expediată copia recursului depus de Agenția Servicii Publice, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 15 februarie 2023, Ăiiubova–Moraru Elena, reprezentată de

avocatul Tarnovschi Vasile, a solicitat declararea recursului depus de Agenția

Servicii Publice ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestora, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, rezultă că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

5

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme

de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d)

notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că dispozitivul deciziei contestate a fost

pronunțat de Curtea de Apel Chișinău la 6 septembrie 2022 în ședință publică și

notificată recurentei la 14 septembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică, anexat la materialele cauzei.

Se mai constată că în dispozitivul deciziei din 6 septembrie 2022, Curtea de

Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

La 13 septembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1)

din Codul administrativ, Agenția Servicii Publice a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, menționând că

argumentarea detaliată a recursului va fi prezentată suplimentar după notificarea

deciziei motivate a instanței de apel (f. d. 125).

Se reține că la 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul

poștei terestre, a expediat recurentei spre cunoștință copia deciziei motivate din 6

septembrie 2022, iar la 15 noiembrie 2022, Agenția Servicii Publice a recepționat

copia actului judecătoresc motivat, fapt ce se confirmă prin avizul poștal anexat la

materialele cauzei (f.d. 123).

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, pentru prezentarea

recursului motivat a început să curgă la data de 16 noiembrie 2022, ziua imediat

următoare datei notificării deciziei motivate a instanței de apel și urma să expire la

data de 19 decembrie 2023, zi de joi.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, Agenția Servicii Publice

nu a depus motivarea recursului nici până în prezent, motiv pentru care survin

consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară

inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă.

Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că recursul depus împotriva deciziei instanței

de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de

dispoziție contestat.

Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea

deciziei contestate.

Așadar, recurenta, Agenția Servicii Publice nu s-a conformat prevederilor

legale și a formulat cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității

și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului

față de soluția pronunțată în apel.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către

instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Mai cu seamă că în cererea de recurs

nemotivată, Agenția Servicii Publice a evidențiat că recursul motivat va fi depus

6

după recepționarea deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău. Or, în recurs nu este

suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, dar este

necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea

de atac, motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Condiția legală a

expunerii motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate

instanței ierarhice inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al

recursului depus de Agenția Servicii Publice, or, ultima fiind interesată în soarta

soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul

stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce

nu se atestă la caz.

În conformitate cu art. 230, art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Agenția Servicii Publice se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7