2ra-200/23 — instituirea măsurii

Dosarul nr. 2ra-200/2023

2-22014912-01-2ra-03022023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Holban)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahapol, R. Pulbere, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

22 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vera Prodan, reprezentată de

avocatul Tatiana Frunze,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Prodan,

persoană interesată Pretura sectorului Botanica cu privire la instituirea măsurii de

ocrotire judiciară față de XXXXX,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 februarie 2022, petiționara Vera Prodan, persoană interesată Pretura

sectorului Botanica, a depus cerere cu privire la instituirea măsurii de ocrotire

judiciară față de XXXXX.

În motivarea acțiunii a indicat că XXXXX este fiul lui Anatoli Prodan și Vera

Prodan, care din copilărie suferă de boli XXXXX.

La XXXXX, tatăl acestuia, Anatolie Prodan, a decedat.

Reclamanta a afirmat că la 18 iulie 2005 Judecătoria Botanica a emis

hotărârea nr. 2-2089/05 prin care XXXXX a fost declarat incapabil.

A susținut că la 19 august 2005 prin dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr.

179 a fost instituită tutela asupra cetățeanului XXXXX, iar ca tutore a fost numită

mama acestuia Vera Prodan.

A mai menționat că odată cu modernizarea Codului civil, instuția măsurilor de

ocrotire judiciare au fost supuse unor modificări substanțiale, cea din urmă

modificare fiind instituirea măsurile de ocrotire judiciară doar de către instanțele de

judecată.

Astfel, a indicat că conform raportului de expertiză extrajudiciară nr.

202235A0032 din 25 ianuarie 2021, XXXXX suferă de XXXXX. Conform

concluziilor raportului, XXXXX, ca urmare a maladiei XXXXX.

Petiționara Vera Prodan a solicitat instituirea măsurii de ocrotire judiciară -

tutelei asupra lui XXXXX, cu desemnarea petiționarei, Vera Prodan, ca tutore a lui

XXXXX, pe un termen de 10 ani.

Prin hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea depusă de Vera Prodan cu privire la instituirea măsurii de

1

ocrotire judiciară față de XXXXX. S-a instituit măsura de ocrotire judiciară tutela

față de XXXXX pentru o perioadă de 5 ani, cu privarea dreptului la vot. S-a

desemnat, pentru perioada instituirii măsurii de ocrotire, ca tutore a lui XXXXX,

Vera Prodan. În rest cererea s-a respins.

La 27 mai 2022, avocatul Tatiana Frunze, în interesele Verei Prodan, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de avocatul Tatiana Frunze, în interesele Verei Prodan și s-a

menținut hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă, la cererea depusă de Vera Prodan cu privire la instituirea măsurii de

ocrotire judiciară față de XXXXX.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 302 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, art. 65 alin. (1) Cod civil, 92 alin. (1), 93, 103 Cod civil, în coroborare cu

actele cauzei, Colegiul a concluzionat că hotărârea prime instanțe este întemeiată și

legală.

Instanța a reținut că conform hotărârii din 18 iulie 2005 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, XXXXX a fost declarat incapabil.

Prin Dispoziția Preturii sec. Botanica, mun. Chișinău nr. 179 din 19 august

2005 s-a dispus instituirea tutelei asupra lui XXXXX și a numi ca tutore pe cet.

Vera Prodan.

În conformitate cu dosarul personal al lui XXXXX prezentat de către

reprezentantul Autorității Tutelare a Preturii Botanica, în cadrul ședinței de

judecată, ca urmare a examinării condițiilor de trai s-a constat că XXXXX

locuiește cu mama lui, Vera Prodan, iar condițiile locativ-comunale și sanitaro-

igienice sunt în corespundere cu normele.

Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 202234E0172 din 25

ianuarie 2022, întocmit de Centrul de Medicină Legală s-a stabilit că persoana

expertizată – XXXXX, suferă de maladie XXXXX și ca urmare a maladiei psihice

cronice nu poate conștientiza acțiunile sale, nu este apt de a exprima deliberat

voința sa în aprobarea decizională, conform stării psihice necesită supraveghere și

îngrijire permanentă, este strict necesar reprezentarea persoanei la încheierea

actelor juridice atât patrimoniale, cât și cu caracter personal, ultimul având

discernământul psihic abolit în totalitate.

Reieșind din starea psihică, XXXXX nu poate participa în ședința de judecată

la momentul actual, iar având în vedere stadiul dezvoltării științei, este puțin

probabil ca starea persoanei expertizate XXXXXse va îmbunătăți, pronosticul pe

termen lung în vederea unei ameliorării semnificative sau însănătoșiri fiind mai

mult ca rezervat.

În cadrul ședinței de judecată din data de 04 mai 2022, XXXXX, persoana

față de care se solicită instituirea măsurii de ocrotire, a fost audiat. La întrebările

instanței acesta a răspuns foarte greu, rar și încet.

Colegiul a stabilit că cererea de instituire a măsurii de ocrotire judiciare a fost

depusă cu respectarea condițiilor stabilite la art. 93 Cod Civil, așa cum, prin

raportul de expertiză extrajudiciară nr. 202234E0172 din 25 ianuarie 2022,

întocmit de Centrul de Medicină Legală s-a stabilit că persoana expertizată suferă

de maladie XXXXX.

2

Pe parcursul examinării cauzei a fost stabilit că XXXXX suferă de XXXXX,

situație ce denotă că, în speță, urmează a fi instituită măsura de ocrotire judiciară

sub formă de tutelă în privința lui Prodan Serghei.

Totodată, instanța a remarcat că conform art. 103 alin. (2) Cod Civil, doar

prin derogare de la alin. (1), în cazul instituirii tutelei, instanța de judecată, în baza

raportului de expertiză psihiatrică care confirmă că, având în vedere stadiul

dezvoltării științei, nu există semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăți,

poate stabili, prin hotărâre motivată, un termen de până la 10 ani.

În asemenea condiții se constată ca fiind juste concluziile instanței de fond

privitor la faptul că, măsura de ocrotire judiciară sub formă de tutelă urmează a fi

stabilită pentru un termen de 5 ani, așa cum potrivit art. 103 alin. (1) Cod instanța

de judecată stabilește termenul pentru care se instituie măsura de ocrotire judiciară

sub forma curatelei sau tutelei, care poate fi de maximum 5 ani.

Prin urmare, instituirea măsurii de ocrotire judiciară sub formă de tutelă pe un

termen stabilită pentru un termen de 5 ani va permite efectuarea unei expertize noi

la expirarea perioadei de instituire a măsurii de ocrotire și în cazul în care va

interveni careva schimbări a stării de sănătate a lui Prodan Serghei, instanța de

judecată va avea posibilitatea să ofere o altă apreciere.

Colegiul a considerat neîntemeiate argumentele apelantei precum că este

neîntemeiată soluția instanței de fond privind stabilirea doar în parte a termenului

măsurii de ocrotire judiciară, or acesta interpretează eronat normele de drept și

situația de fapt, iar soluția primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a

normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor în

conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă și respectării prevederilor art.

121, art. 122 Codul de procedură civilă.

La 16 ianuarie 2023, Vera Prodan, reprezentată de avocatul Tatiana Frunze, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 noiembrie 2022

și a expediat-o participanților la proces la 21 decembrie 2022, fapt confirmat prin

scrisoarea de expediere (f.d. 85), astfel, recursul declarat la data de 16 ianuarie

2023, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

3

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 03 februarie

2023, instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței, or, până la data examinării cauzei careva referințe

în adresa instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vera Prodan, reprezentată de

avocatul Tatiana Frunze, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vera Prodan, reprezentată de

avocatul Tatiana Frunze, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Vera Prodan, reprezentată de avocatul Tatiana

Frunze, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vera Prodan, reprezentată de

avocatul Tatiana Frunze, împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

5