2ra-429/25 — revocarea masurii de ocrotire judiciară sub forma de tutela

La 16 iulie 2024, Primăria comunei Bubuieci, persoană desemnată în calitate de tutore – Prodan Tamara, persoane interesate – Morcanu Svetlana, Morari Svetlana, Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Ciocana, a depus o cerere privind revocarea tutorelui și desemnarea unui nou tutore pentru perioada instituirii măsurii de ocrotire judecătorească sub formă de tutelă în privința persoanei fizice Svetlana Morcanu.

În motivarea cererii, petiționara a indicat că prin hotărâre judecătorească din 15 aprilie 2021, Prodan Tatiana a fost desemnată în calitate de tutore în privința Svetlanei Morcanu, pe un termen de 10 ani.

Cu toate acestea de către Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău a fost pornită o cauză penală în care s-a stabilit că în perioada 24.11.2022-27.11.2022, Prodan Tamara, fiind desemnată în calitate de tutore a cet. Morcanu Svetlana, conștientizând cu bună știință că aceasta fiind persoană cu *****, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, intenționat a lăsat-o pe ultima să plece de la domiciliul stabilit pe adresa *****, într-o direcție necunoscută, în urma cărui fapt, aceasta s-a aflat dezbrăcată în stradă, la temperaturi reci, fără ajutorul unei persoane, într-o stare periculoasă pentru viață, lipsită de posibilitatea a se salva din cauza din cauza dizabilității și neputinței sale, prin urmare fiindu-i provocat din imprudență, conform raportului de constatare nr. ***** din 06 februarie 2023, *****, soldate cu formarea *****, ce a necesitat amputarea chirurgicală a ambelor plante la nivelul tarso- metatarsian bilateral, cu formare de *****, care sunt consecința expunerii prelungite la temperaturi scăzute, pot data din perioada de timp indicată, condiționează un volum al incapacității permanente de muncă mai mare de 33 %, și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă.

Conform Raportului de expertiză judiciară s-a concluzionat că Prodan Tamara Nicolai suferă de ***** care o privează de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale și de consecințele acestora, deci nu are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și nu le poate dirija, nu este aptă de a acționa cu discernământ. 1

Prin cerere s-a solicitat revocarea calității de tutore a Tamarei Prodan în vederea ocrotirii Svetlanei Morcanu pe temei de sănătate și desemnarea pentru perioada instituirii măsurii de ocrotire în calitate de tutore pe Svetlana Morari.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Centru a stabilit că autoritatea tutelară, în baza art. 95 alin. (1)-(2) și 94 alin. (1) din Codul civil, este subiect cu atribuții de depunere a cererii privind revocarea măsurii de ocrotire judiciară.

Instanța de apel a concluzionat că hotărârea primei instanțe de revocare a calității de tutore a Tamarei Prodan asupra persoanei fizice Svetlana Morcanu este una conformă cadrului legal în condițiile în are în privința Tamarei Prodan s-au aplicat măsuri de siguranță cu caracter medical, ultima fiind internată la tratament prin constrângere într-o instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

Curtea de Apel Centru a criticat poziția Tamarei Prodan că la caz ar exista o hotărâre judecătorească de respingere a cererii Svetlanei Morari privind revocarea calității de tutore a Tamarei Prodan, or circumstanțele actuale în raport cu cele examinate în hotărârea anterioară sunt diferite.

În motivarea recursului, recurenta a subliniat că Morari Svetlana și Morari Serghei nu au depus cerere de chemare în judecată și nu au împuternicit autoritatea tutelară la formularea unei cereri de revocare a măsurii de ocrotire.

Recurenta susține că instanțele inferioare au omis să indice că medicul specialist a confirmat declarația Svetlanei Morcanu că vrea să rămână cu Tamara Prodan. Astfel, nu s-ar fi ținut cont de preferințele și sentimentele Svetlanei Morcanu.

Recurenta susține că deși se află la evidența medicului psihiatru, în privința acesteia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară și nu ar exista oarecare incompatibilități la menținerea sa în calitate de tutore. Aceasta a mai indicat că fapta penală incriminată acesteia ar ține de o pretinsă neglijență admisă în timpul când nu era acasă și că instanțele inferioare i-ar fi constatat în acest sens vinovăția.

Recurenta a invocat temeiurile declarării recursului prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. b), e) și f) din Codul de procedură civilă.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: 3 „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Totodată, la 29 iulie 2025, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Centru din 18 iunie 2025 (Vol. II, f.d. 24).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 3 iulie 2025 de către Tamara Prodan, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)- f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 4

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Argumentelor invocate de către recurentă li s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va considera recursul declarat de Tamara Prodan, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Tamara Prodan, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5