2ra-429/25 — revocarea masurii de ocrotire judiciară sub forma de tutela
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- revocarea masurii de ocrotire judiciară sub forma de tutela
- Temei legal
- Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2ra-429/25 — revocarea masurii de ocrotire judiciară sub forma de tutela (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza la cererea Primăriei comunei Bubuieci, persoană desemnată în
calitate de tutore – Prodan Tamara, persoane interesate – Morcanu Svetlana,
Morari Svetlana, Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Ciocana, privind
revocarea tutorelui și desemnarea unui nou tutore pe
ntru perioada instituirii măsurii de ocrotire judecătorească sub formă de tutelă
împotriva deciziei din 18 iunie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2ra-429/25
NR. PIGD 2-24078295-01-2ra-03072025)
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Bogomolova)
Curtea de Apel Centru (jud. A. Panov, L. Bagrin, D. Corlăteanu)
3 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Tamara Prodan,
reprezentată de avocatul Valentin Fediuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 iulie 2024, Primăria comunei Bubuieci, persoană desemnată în calitate
de tutore – Prodan Tamara, persoane interesate – Morcanu Svetlana, Morari Svetlana,
Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Ciocana, a depus o cerere privind revocarea
tutorelui și desemnarea unui nou tutore pentru perioada instituirii măsurii de ocrotire
judecătorească sub formă de tutelă în privința persoanei fizice Svetlana Morcanu.
În motivarea cererii, petiționara a indicat că prin hotărâre judecătorească din
15 aprilie 2021, Prodan Tatiana a fost desemnată în calitate de tutore în privința
Svetlanei Morcanu, pe un termen de 10 ani.
Cu toate acestea de către Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău
a fost pornită o cauză penală în care s-a stabilit că în perioada 24.11.2022-27.11.2022,
Prodan Tamara, fiind desemnată în calitate de tutore a cet. Morcanu Svetlana,
conștientizând cu bună știință că aceasta fiind persoană cu *****, dându-și seama de
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod
conștient survenirea lor, intenționat a lăsat-o pe ultima să plece de la domiciliul stabilit
pe adresa *****, într-o direcție necunoscută, în urma cărui fapt, aceasta s-a aflat
dezbrăcată în stradă, la temperaturi reci, fără ajutorul unei persoane, într-o stare
periculoasă pentru viață, lipsită de posibilitatea a se salva din cauza din cauza
dizabilității și neputinței sale, prin urmare fiindu-i provocat din imprudență, conform
raportului de constatare nr. ***** din 06 februarie 2023, *****, soldate cu formarea
*****, ce a necesitat amputarea chirurgicală a ambelor plante la nivelul tarso-
metatarsian bilateral, cu formare de *****, care sunt consecința expunerii prelungite
la temperaturi scăzute, pot data din perioada de timp indicată, condiționează un volum
al incapacității permanente de muncă mai mare de 33 %, și în baza acestui criteriu, se
califică ca vătămare gravă.
Conform Raportului de expertiză judiciară s-a concluzionat că Prodan Tamara
Nicolai suferă de ***** care o privează de capacitatea de prevedere și deliberare a
acțiunilor sale și de consecințele acestora, deci nu are capacitatea de a-și da seama de
acțiunile sale și nu le poate dirija, nu este aptă de a acționa cu discernământ.
1
Prin cerere s-a solicitat revocarea calității de tutore a Tamarei Prodan în
vederea ocrotirii Svetlanei Morcanu pe temei de sănătate și desemnarea pentru
perioada instituirii măsurii de ocrotire în calitate de tutore pe Svetlana Morari.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 noiembrie 2024 a
fost admisă parțial cerere, revocată măsura de ocrotire sub formă de ocrotire judiciară
sub formă de tutelă instituită în privința Svetlanei Morcanu prin hotărâre
judecătorească prin care a fost desemnată în calitate de tutore Prodan Tamara, a fost
instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei în privința Svetlanei Morcanu
pe o perioadă de 5 ani, s-a desemnat în calitate de tutore Svetlana Morari, s-a privat
Svetlana Morcanu de dreptul la vot.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 noiembrie 2024, Tamara Prodan, reprezentată de avocatul Valentin
Fediuc, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2024 prin care
a solicitat casarea acesteia în partea admiterii și pronunțarea unei hotărâri noi prin care
acțiunea să fie respinsă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Centru din 18 iunie 2025, s-a respins cererea de
apel declarată de Tamara Prodan, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc și s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 noiembrie 2024.
În motivarea soluției, Curtea de Apel Centru a stabilit că autoritatea tutelară,
în baza art. 95 alin. (1)-(2) și 94 alin. (1) din Codul civil, este subiect cu atribuții de
depunere a cererii privind revocarea măsurii de ocrotire judiciară.
Instanța de apel a concluzionat că hotărârea primei instanțe de revocare a
calității de tutore a Tamarei Prodan asupra persoanei fizice Svetlana Morcanu este
una conformă cadrului legal în condițiile în are în privința Tamarei Prodan s-au aplicat
măsuri de siguranță cu caracter medical, ultima fiind internată la tratament prin
constrângere într-o instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.
Curtea de Apel Centru a criticat poziția Tamarei Prodan că la caz ar exista o
hotărâre judecătorească de respingere a cererii Svetlanei Morari privind revocarea
calității de tutore a Tamarei Prodan, or circumstanțele actuale în raport cu cele
examinate în hotărârea anterioară sunt diferite.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 3 iulie 2025, Tamara Prodan, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, a
depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 18 iunie 2025 prin care a solicitat
2
casarea hotărârii din 18 noiembrie 2024 și a deciziei din 18 iunie 2025 cu pronunțarea
unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă integral.
În motivarea recursului, recurenta a subliniat că Morari Svetlana și Morari
Serghei nu au depus cerere de chemare în judecată și nu au împuternicit autoritatea
tutelară la formularea unei cereri de revocare a măsurii de ocrotire.
Recurenta susține că instanțele inferioare au omis să indice că medicul
specialist a confirmat declarația Svetlanei Morcanu că vrea să rămână cu Tamara
Prodan. Astfel, nu s-ar fi ținut cont de preferințele și sentimentele Svetlanei Morcanu.
Recurenta susține că deși se află la evidența medicului psihiatru, în privința
acesteia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară și nu ar exista oarecare
incompatibilități la menținerea sa în calitate de tutore. Aceasta a mai indicat că fapta
penală incriminată acesteia ar ține de o pretinsă neglijență admisă în timpul când nu
era acasă și că instanțele inferioare i-ar fi constatat în acest sens vinovăția.
Recurenta a invocat temeiurile declarării recursului prevăzute la art. 432 alin.
(1) lit. b), e) și f) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
3
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor
prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 18 iunie 2025 (Vol. II, f.d. 2-4).
Totodată, la 29 iulie 2025, în adresa participanților la proces a fost expediată
decizia motivată a Curții de Apel Centru din 18 iunie 2025 (Vol. II, f.d. 24).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul
declarat la 3 iulie 2025 de către Tamara Prodan, reprezentată de avocatul Valentin
Fediuc, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-
f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură
civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
4
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic
inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de
recurs.
Argumentelor invocate de către recurentă li s-a dat un răspuns detaliat și clar
în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu
dezacord cu soluția adoptată. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție va considera recursul declarat de Tamara Prodan, reprezentată de avocatul
Valentin Fediuc, ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin.
(1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Tamara Prodan, reprezentată de
avocatul Valentin Fediuc.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5