2ra-407/18 — decaderea din drepturile parintesti

prima instanță: M. Țurcan dosarul nr.2ra-407/18

Judecătoria Chișinău (sediul Central)

instanța de apel: I. Secrieru, V. Efros, I. Muruianu,

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Veaceslav Cazacu, în interesele Galinei Prodan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Prodan împotriva

lui Pavel Prodan, Direcției pentru protecția drepturilor copilului sectorul Botanica,

mun. Chișinău cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, prin care

a fost admis apelul declarat de Pavel Prodan, casată hotărîrea Judecătoriei Chișinău

(sediul Central) din 27 martie 2017 și a fost emisă o nouă hotărîre de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 08 februarie 2017, Galina Prodan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pavel Prodan, Direcției pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Botanica, mun. Chișinău cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 19 septembrie 2008 a

încheiat căsătoria cu Prodan Pavel. În căsătorie s-a născut fiica Xxxxx.

A menționat că căsătoria cu pîrîtul a fost desfăcută și prin hotărîrea

judecătorească din 22 octombrie 2014 s-a stabilit domiciliul copilului minor cu

mama Prodan Galina, s-a dispus încasarea pensiei alimentare pentru întreținerea

copilului minor în mărime de ¼ din salariul și/sau alte venituri lunar, începînd cu

data de 10 iunie 2014 pînă la atingerea majoratului de către copil.

A afirmat că Prodan Pavel nu participă nici într-un mod la educarea

copilului, la dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a acestuia, nu participă

material la întreținerea copilului minor, se eschivează de la exercitarea obligațiilor

părintești.

A relevat că pîrîtul se comportă cu cruzime față de copil, aplicînd violența

fizică și psihică, Prodan Pavel a săvîrșit infracțiuni premeditate contra vieții și

sănătății copilului și a reclamantei.

A susținut că în anul 2014, Prodan Pavel a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni și în baza art.90 Cod

penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de

un an, iar ulterior, în iulie 2016, pîrîtul a aplicat violența verbală și fizică și asupra

copilului minor.

A mai indicat că, în baza raportului de expertiză medico-legală nr.2146/D

din 12 august 2016, minorei Xxxxx i-au fost cauzate echimoze la nivelul coapsei

stîngi, în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate fiind calificată ca vătămare neînsemnată, însă

Prodan Pavel a fost scos de sub urmărire penală, deoarece acțiunile acestuia puteau

fi calificate doar în baza prevederilor art.78 alin.(2) Cod contravențional, iar

potrivit prevederilor art.30 alin.(2) Cod contravențional, în vigoare la data

comiterii contravenției, termenul general de prescripție a răspunderii

contravenționale era de 3 luni. Astfel, dat fiind faptul că termenul de prescripție de

tragere la răspundere contravențională era expirat, nu era rațională pornirea

procedurii contravenționale în privința lui Prodan Pavel.

A solicitat Galina Prodan decăderea din drepturile părintești a lui Prodan

Pavel asupra copilului Xxxxx.

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 27 martie 2017

acțiunea a fost admisă și a fost decăzut din drepturile părintești Prodan Pavel, anul

nașterii xxxxx față de fiica Xxxxx.

La 06 aprilie 2017, Pavel Prodan a declarat apel împotriva hotărârii instanței

de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017 a fost admis

apelul declarat de către Pavel Prodan, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Chișinău

(sediul Central) din 27 martie 2017 și a fost emisă o nouă hotărîre prin care

acțiunea Galinei Prodan a fost respinsă.

La 09 ianuarie 2018, avocatul Veaceslav Cazacu, în interesele Galinei

Prodan, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

Recurentul, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel deoarece instanța de apel a interpretat eronat legea, a aplicat greșit

normele de drept material, cauza a fost judecată în absența apelantei care a depus

cerere de amînare a ședinței de judecată.

Consideră că prima instanță a emis hotărîrea în interesele copilului minor și

legal l-a decăzut pe Pavel Prodan din drepturile părintești deoarece ultimul se

comportă cu cruzime față de copil, aplicînd violență fizică sau psihică, a săvîrșit

infracțiuni premeditate contra vieții și sănătății copilului și a reclamantei.

La 05 martie 2018, Pavel Prodan, a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră

întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen.

Or, din materialele pricinii rezultă cu certitudine că decizia Curții de Apel

Chișinău a fost emisă la 12 octombrie 2017. Copia deciziei motivate a instanței de

2

apel a fost recepționată de avocatul Veaceslav Cazacu la 13 decembrie 2017, iar

cererea de recurs a fost depusă de avocatul Veaceslav Cazacu, în interesele Galinei

Prodan, la 09 ianuarie 2018.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Veaceslav

Cazacu, în interesele Galinei Prodan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Este neîntemeiat și nu poate fi reținut argumentul invocat în recurs precum

că, instanța de apel a emis o decizie contrar circumstanțelor pricinii și cu aplicarea

eronată a normelor de drept material.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului

cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

3

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către avocatul Veaceslav Cazacu, în interesele Galinei Prodan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către avocatul Veaceslav Cazacu, în interesele Galinei

Prodan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4