2ra-447/19 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

Dosarul nr. 2ra-447/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: R. Țurcanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cotruță, O. Cojocaru, A. Pahopol) ÎNCHEIERE 20 martie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Galina Untila, reprezentată de avocatul Chiril Teut, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Eugeniu Untila împotriva Galinei Untila, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, mun.

Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, împotriva deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Galina Untila și menținută hotărârea din 21 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 17 mai 2017, Eugeniu Untila a depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Untila, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că începând cu anul 2005 a concubinat cu Galina Untila (Istrati), iar la XXXXX s-a născut copilul comun XXXXX. La 25 octombrie 2012 a încheiat căsătoria cu pârâta, înregistrată la OSC Botanica, mun. Chișinău cu nr. 1355. Eugeniu Untila a menționat că la începutul anului 2014, Galina Untila a plecat peste hotarele țării, inițial în Spania, ulterior plecând în altă țară, în care anume nu cunoaște. Peste aproximativ 7-8 luni, din spusele cunoscuților lor comuni, pârâta și-a întemeiat o nouă familie, fapt de care s-a convins ulterior din publicațiile ultimei pe rețelele de socializare. A susținut că încercările lui de a păstra familia nu s-au soldat cu succes, mai mult ca atât, pârâta în discuții i-a comunicat că nu mai dorește păstrarea familiei, 1 încetând să contacteze cu dânsul și copilul, invocând diferite motive, că este ocupată sau obosită.

Reclamantul a declarat că de educația și întreținerea copilului se ocupă doar el, motiv din care consideră necesar ca domiciliul copilului minor să fie stabilit cu tata. A solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu Galina Untila, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX cu tatăl Eugeniu Untila, încasarea din contul pârâtei a pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă bănească fixă și anume, 2500 de lei lunar, până la atingerea majoratului de către copil, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 21 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial și a fost desfăcută căsătoria încheiată la 25 octombrie 2012 între Eugeniu Untila și Galina Untila, înregistrată la OSC Botanica, mun.

Chișinău și trecută în Registrul de stare civilă sub nr. 1355. A fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX cu tatăl său Eugeniu Untila și a fost încasată din contul Galinei Untila în beneficiul lui Eugeniu Untila pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de 2000 de lei lunar, începând cu data de 17 mai 2017 până la atingerea majoratului de către copil. Totodată, a fost încasată din contul Galinei Untila taxa de stat 1000 % din unitatea convențională, ceea ce constituie 200 de lei, Eugeniu Untila fiind scutit de la plata taxei de stat. A fost încasată din contul Galinei Untila în beneficiul lui Eugeniu Untila suma de 140 de lei cu titlu de taxă de stat și suma de 80 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citarea publică, precum și în beneficiul statului taxa de stat pentru pensia de întreținere în sumă de 150 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța de fond a conchis că domiciliul copilului minor urmează a fi stabilit cu tatăl acestuia, întrucât totalitatea înscrisurilor probatorii administrate denotă că ultimul manifestă un atașament profund față de copil și dispune de condițiile necesare pentru creșterea, întreținerea, educația și instruirea copilului, mama fiind plecată peste hotarele Republicii Moldova. Cât privește cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor, instanța a ajuns la concluzia că suma de 2000 de lei este echitabilă și în corespundere cu informația prezentată de Biroul Național de Statistică, copilul minor locuind cu reclamantul Eugeniu Untila, care la rândul lui îl asigură cu spațiu locativ și suportă toate cheltuielile de întreținere.

Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Galina Untila și a fost menținută hotărârea din 21 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel, ținând cont de faptul că Galina Untila a contestat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central doar în partea ce ține de cuantumul stabilit pentru pensia de întreținere a copilului minor, a reținut drept întemeiată și legală concluzia instanței de fond în acest sens.

La data de 15 ianuarie 2019 Galina Untila, reprezentată de avocatul Chiril Teut, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea încasării pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 2000 de lei, cu 2 pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de încasare a pensiei de întreține în mărime de 1000 de lei lunar, până la atingerea majoratului de către copil. În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a indicat că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere în sumă bănească fixă, având la bază informația Biroului Național de Statistică, în lipsa altor circumstanțe care să justifice o altă mărime a cuantumului pensiei de întreținere, trebuie să se țină cont că suma stabilită de birou se referă la ambii părinți.

Astfel, conform datelor Biroului Național de Statistică, minimul de existență pe anul 2016 pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani este în mărime de 1930 de lei lunar. Respectiv, reieșind din principiul egalității obligațiilor părinților în raport cu copiii lor și în dependență de minimul de existență pentru întreținerea unui copil, fostul soț este obligat să achite lunar ½ din 1930 de lei, adică 965 de lei. A invocat că în speță însă, Galina Untila de una singură va duce povara financiară, achitând lunar suma de 2000 de lei, nefiind clar cu ce va contribui la pensia de întreținere intimatul-reclamant Eugeniu Untila. Prin urmare, consideră că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 09 octombrie 2018. Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data de 01 noiembrie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 11373 (f.d. 105) și a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău la 08 noiembrie 2018, la materialele cauzei lipsind date cu privire la recepționarea acesteia de către recurentă. Astfel, recursul, declarat la data de 15 ianuarie 2019 de Galina Untila, reprezentată de avocatul Chiril Teut, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 3 a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Galina Untila, reprezentată de avocatul Chiril Teut, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Galina Untila, reprezentată de avocatul Chiril Teut, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 4 considera recursul declarat de Galina Untila, reprezentată de avocatul Chiril Teut, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Galina Untila, reprezentată de avocatul Chiril Teut, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5