2ra-1222/19 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, încasarea pensiei de întretinere a copilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, încasarea pensiei de întretinere a copilului
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1222/19 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, încasarea pensiei de întretinere a copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1222/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător – C. Panfil
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol
Î N C H E I E R E
03 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
examinând admisibilitatea recursului declarat de Rita Stanila, prin intermediul
avocatului Corina Stratan,
în cauza civilă la cererea înaintată de Rita Stanila către Vladimir Stanila,
intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Ciocana,
privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea
pensiei de întreținere a copilului minor și a soției,
împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea de apel depusă de Rita Stanila, fiind menținută hotărârea din 03
august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
c o n s t a t ă:
La 03 mai 2018, Rita Stanila a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Vladimir Stanila, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului Ciocana, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copilului minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și încasarea
pensiei de întreținere a Ritei Stănilă.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 09 septembrie 2016, s-a căsătorit cu
pârâtul Vladimir Stanila, actul de căsătorie fiind înregistrat cu nr. 17, eliberat de
către Primăria Holercani, raionul Dubăsari. Din căsătorie au un copil minor,
XXXXXX, născută la XXXXXX. Viața în comun cu pârâtul Vladimir Stanila a
eșuat. În scurta perioadă de căsătorie în relațiile dintre ei s-a creat o atmosferă
insuportabilă, de neînțelegere, motiv pentru care locuiesc separat din a doua zi după
ce a revenit de la maternitate cu copilul, pârâtul părăsind locuința.
Astfel, incompatibilitatea caracterelor, viziunile contrare asupra modului și
principiilor de conviețuire în contextul atmosferei create, atitudinea de ignoranță a
pârâtului față de propriul copil și față de ea, refuzul de a contribui la întreținerea
copilului, au condus-o la convingerea fermă privind imposibilitatea păstrării familiei
lor.
1
Din aceste motive, consideră inoportună menținerea familiei, eșuând toate căile
de împăcare, fapt pentru care solicită instanței de judecată desfacerea căsătoriei. La
încercările de a păstra familia, avea doar rezultate negative, ceea ce atrage după sine
imposibilitatea concilierii familiei.
Potrivit reclamantei, întrucât locuiesc separat și nu au ajuns la un acord comun
în privința domiciliului copilului, consideră necesar de a determina domiciliul
copilului minor. Având în vedere că până în prezent pârâtul a manifestat dezinteres
total față de creșterea și educația copilului, părăsindu-le din a doua zi după ce a
revenit de la maternitate, sarcina îngrijirii copilului revenindu-i ei în exclusivitate,
consideră că este necesar de a fi stabilit domiciliul copilului cu ea.
Suplimentar, reclamanta a indicat că dispune de condiții materiale suficiente
pentru a-i asigura un nivel de trai decent și adecvat, pentru sănătatea și dezvoltarea
fizică, intelectuală și spirituală, educarea, învățătura și pregătirea profesională a
copilului.
La fel, reieșind din faptul că este dificil de a determina valoarea veniturilor
pârâtului, deoarece ele sunt fluctuante, valoarea lor crescând odată cu strângerea
roadei, deoarece activitatea sa are ca specific agricultura, consideră necesar ca
instanța să oblige pârâtul la plata pensiei de întreținere în mărime de 813,4 lei lunar,
sumă ce reprezintă, conform informației oficiale de la Biroul de Statistică, minimul
de existență pentru un copil care are vârsta de până la un an.
Mai mult potrivit informației oficiale de la Biroul de Statistică, minimul de
existență pentru populație este de 2181,8 lei lunar. Ținând cont de faptul că
reclamanta nu este angajată în câmpul muncii și îngrijește singură copilul, consideră
necesar de a-l obliga pe pârât la plata pensiei de întreținere a ei în mărime de 2181,8
lei lunar, până când copilul va împlini vârsta de 3 ani.
Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate
cu pârâtul Vladimir Stanila, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXXX
împrerună cu mama - Rita Stanila, încasarea de la Vladimir Stanila a pensiei de
întreținere a copilului minor XXXXXX în cuantum de 813,4 lei și a pensiei de
întreținere a reclamantei în mărime de 2181,8 lei.
Prin hotărârea din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a
admis parțial acțiunea, s-a desfăcut căsătoria dintre Rita Stanila și Vladimir Stanila,
încheiată la 09 septembrie 2016 și înregistrată cu nr. 17 la Primăria Holercani,
raionul Dubăsari; s-a încasat de la Rita Stanila taxa de stat pentru înregistrarea
desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț în mărime de 1000 % din
unitatea convențională stabilită, ce constituie 200 lei; s-a determinat domiciliul
copilului minor XXXXXX cu reclamanta - Rita Stanila; s-a încasat de la Vladimir
Stanila în beneficiul reclamantei Rita Stanila pensia pentru întreținerea copilului
minor XXXXXX, în mărime de 813,40 lei lunar, începând cu data de 03 mai 2018
și până la atingerea majoratului de către copil; s-a încasat de la Vladimir Stanila în
beneficiul reclamantei Rita Stanila pensia pentru întreținerea acesteia în mărime de
1000 lei lunar, începând cu data de 03 mai 2018 și până la atingerea vârstei de trei
ani a copilului minor XXXXXX, a.n. XXXXXX.
Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Rita Stanila, fiind menținută hotărârea din 08 august 2018
a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
2
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia primei
instanțe referitor la încasarea întreținerii în folosul Ritei Stanila în mărime de 1 000
lei, conform art. 82 din Codul familiei, având în vedere faptul că, aceasta îngrijește
copilul minor, iar suma respectivă este una corespunzătoare posibilității financiare
pe care o are pârâtul/intimat Vladimir Stanila.
La 21 mai 2019, Rita Stanila, prin intermediul avocatului Corina Stratan, a
contestat cu recurs decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii. Suplimentar, s-a invocat faptul că actele de dispoziție a instanțelor inferioare
sunt motivate insuficient.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rita
Stanila, prin intermediul avocatului Corina Stratan este neîntemeiat și urmează a fi
declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 26 februarie 2019 și expediată participanților la proces la 15 aprilie 2019 (f.d.
105), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul
recepționării acesteia. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva
deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 21 mai
2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră
declarat în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
3
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia
cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de Rita Stanila, prin intermediul avocatului Corina
Stratan.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Rita Stanila, prin intermediul
avocatului Corina Stratan.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu,
Judecătorii Dumitru Mardari,
Svetlana Filincova
4