2ra-817/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere

2ra-817/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-817/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. V.Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N.Budăi, I.Țurcan, I.Muruianu)

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Valeriu

Chicu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Chicu împotriva lui Valeriu Chicu, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția Drepturilor Copilului s.Botanica, mun. Chișinău cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai al copiilor și încasarea pensiei de

întreținere,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Valeriu Chicu și a fost menținută hotărârea

din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 8 septembrie 2016, Svetlana Chicu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Valeriu Chicu, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția Drepturilor Copilului s.Botanica, mun. Chișinău cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai al copiilor și încasarea pensiei de

întreținere.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că se

află în căsătorie cu pârâtul Valeriu Chicu din 10 iunie 2004. Din relațiile de

căsătorie au rezultat trei copiii: fiul Victor Chicu, născut la xxxx și fiicele

Valeria Chicu născută la xxxx și Virginia Chicu născută la xxxx.

A invocat că, timp îndelungat, din cauza neînțelegerilor apărute pe fonul

incompatibilității caracterelor, lipsa stimei și ajutorului reciproc la îndeplinirea

obligațiilor de întreținere a familiei, de îngrijire și educație a copiilor, familia s-

a destramat, iar încercările de a aplana conflictele, nu au dat rezultate, pârâtul

devenind agresiv și violent față de familie.

1

Reclamanta a mai indicat că chiar de la începutul relațiilor, pârâtul a

aplicat violență fizică, lovind-o cu pumnii, numind-o cu cuvinte necenzurate și

provocând scandaluri în prezența copiilor minori, iar din cauza

comportamentului agresiv, a dorit de mai multe ori să plece, însă îi era frică.

A specificat că la 22 iunie 2016 nemaisuportând actele de violență,

împreună cu copiii au părăsit domiciliul, solicitând ajutor instituției care

activează în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

Conform raportului de evaluare psihologică din 27 iunie 2016, în privința

reclamantei s-a concluzionat starea psihoemoțională acută, ca rezultat al fricii și

tensiunii psihoemoționale cronice și expunerii îndelungate la maltratarea fizică,

emoțională din partea soțului violent. Starea acesteia este marcată prin

dezorientare, comportament submisiv, frică față de soț și teamă pentru viața și

sănătatea copiilor. Menținerea situației de violență prezintă un pericol sporit

pentru viața și siguranța reclamantei. S-a recomandat: aplicarea măsurilor de

protecție a beneficiarei și a tuturor copiilor acesteia, care să-i asigure un mediu

securizat și izoarea soțului violent. Ședințe de psihoterapie, pentru restabilrea

emoțională a beneficiarei. Monitorizarea respectării stricte a ordonanței de

protecție de către soț, luând în considerație factorii agravanți și comportamentul

violent al soțului.

Conform raportului de evaluare psihologică din 27 iunie 2016 întocmit în

privința copiilor minori: Victor Chicu, Valeria Chicu, și Virginia Chicu s-a

concluzionat stresul cronic provocat de scenele de violență care pot evolua

tulburări de personalitate și tendințe spre comportament victimizat, agresivitate

și autoagresivitate, în special la băiat, care a fost puternic influențat negativ de

către tatăl său, dar și distorsionarea imaginii parentale, agravată de atitudinea

deosebit de violentă și peiorativă a tatălui față de mama copiilor. Ulterior, copiii

riscă să perceapă violența ca o normă socială personală în comunicare și

perceperea lumii. S-a recomandat aplicarea măsurilor de protecție a mamei și a

copiilor care să le asigure un mediu securizat și izolarea acestora de tatăl

violent, stabilirea ședințelor de terapie pentru mamă și copii în scopul

ameliorării stării afective și reabilitatea emoțională, monitorizarea respectării

stricte a ordonanței de protecție de către tată, luînd în considerație factorii

agravanți și comportamentul extrem de violent al acestuia.

Prin încheierea din 29 iunie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a

fost emisă ordonanță de protecție a victimelor violenței în familie în favoarea

Svetlanei Chicu și a copiilor minori.

Svetlana Chicu a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu pârâtul

Valeriu Chicu la 10 iunie 2004 înregistrată sub nr. 13 la Primăria comunei

Ermoclia, r-nul Ștefan Vodă, stabilirea domiciliului copiilor minori, Victor

Chicu născut la xxxx, Valeria Chicu născută la xxxx și Virginia Chicu născută

la xxxx cu mama, precum și încasarea din contul pârâtului Valeriu Chicu în

beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori în cuantum de 3200

lei/lunar.

Prin hotărârea din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Chicu a fost admisă parțial,

2

fiind desfăcută căsătoria încheiată între Svetlana Chicu și Valeriu Chicu,

înregistrată la 10 iunie 2004 sub nr. 13. A fost stabilit domiciliul copiilor

minori, Victor Chicu născut la xxxx, Valeria Chicu născută la xxxx și Virginia

Chicu născută la xxxx cu mama Svetlana Chicu. S-a încasat din contul lui

Valeriu Chicu în beneficiul Svetlanei Chicu pensia alimentară pentru

întreținerea copiilor minori, Victor Chicu născut la xxxx în mărime de 1067

lei/lunar, începând cu 8 septembrie 2016 (data adresării în instanța de judecată

cu prezenta acțiune) până la 1 decembrie 2016 (data plecării copilului cu traiul

cu tata) și de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri judecătorești până la

atingerea majoratului de către copil și pentru Valeria Chicu născută la xxxx și

Virginia Chicu născută la xxxx în mărime a câte 1067 lei/lunar, începând cu 8

septembrie 2016 și până la atingerea majoratului copiilor. S-a încasat din contul

lui Valeriu Chicu în beneficiul statului suma de 1292,36 lei cu titlu de taxă de

stat. Lui Valeriu Chicu i s-a explicat obligația de a executa benevol hotărârea

judecătorească, în partea ce ține de încasarea pensiei de întreținere, în termen de

15 zile de la pronunțarea dispozitivului, iar în partea ce ține de încasarea taxei

de stat – 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz contrar, se va

dispune executarea silită, cu toate consecințele.

Nefiind de acord cu hotărârea enunțată, la 15 iunie 2018 și, respectiv la

29 iunie 2018, Valeriu Chicu și Svetlana Chicu au depus apeluri separate,

Valeriu Chicu solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii. La rândul său, Svetlana

Chicu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea

acestuia, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea respingerii

pretențiilor cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, de admitere

integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins demersul Svetlanei Chicu cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și dispusă încetarea procedurii de apel pornită în baza

cererii de apel declarate de Svetlana Chicu, deoarece apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar instanța de apel a respins cererea de repunere în termen.

Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Valeriu Chicu și a fost menținută hotărârea din 22 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au constatat că relațiile între

părțile din litigiu sunt destrămate, iar viața de familie între ei a eșuat, astfel

căsătoria poartă doar un caracter formal și nu mai poate fi menținută, cu atât

mai mult că reclamanta nu dorește păstrarea familiei, motiv pentru care s-a

impus necesitatea admiterii acțiunii în partea capătului de cerere cu privire la

desfacerea căsătoriei a părților din litigiu.

Cu referire la pretenția invocată de Svetlana Chicu în acțiune cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori cu dânsa, instanțele de judecată au

constatat că din comportamentul pârâtului Valeriu Chicu, explicațiile acestuia și

înscrisurile anexate la dosar, rezultă că aceasta manifestă un comportament

agresiv și violent față de copii minori, fapt confirmat prin raportul de evaluare

3

psihologică din 27 iunie 2016. Respectiv, acționând în interesul major al

copiilor minori, luând în considerare vârsta acestora, starea emoțional-

psihologică evaluată a copiilor, atașamentul față de mama, precum și faptul că,

Svetlana Chicu dispune de toate calitățile și condițiile necesare pentru a garanta

copiilor minori un mediu de trai corespunzător drepturilor și intereselor

acestora, instanțele de judecată au considerat rezonabil de a stabili locul de trai

al acestora la domiciliul mamei.

Or, copiii minori sunt atașați de mamă, iar despărțirea acestora de mama

ar avea un impact psihologic puternic și negativ asupra copiilor, ceea ce este

inadmisibil. Circumstanțele respective în plus justifică, că în prezenta speță

stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama Svetlana Chicu este în interesul

suprem al lor.

Instanțele de judecată la stabilirea locului de trai al copiilor cu mama au

luat opiniile copiilor Virginia și Valeria, care în cadrul ședinței au pledat pentru

ca să fie cu mama lor; inclusiv și a copilului Victor, va reține că pârâtul a avut

un comportamentul de rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Or, cu precăderea faptului că nu execută ordonanța de protecție, prin ce a dat de

înțeles fiului său, că o hotărâre judecătorească poate să nu fie executată, și astfel

induce copilului o cultură anti-drept, și admițând ca copilul Victor să locuiască

cu el, la cererea instanței de a asigura prezența copilului pentru a-i fi ascultată

opinia, acesta nu a asigurat prezența copilului, neprezentându-se nici el, chiar

dacă avocatul a fost prezent la ședință, iar instanța a asigurat prezența unui

pedagog pentru a asista copilul la audieri.

Referitor la capătul de cerere invocat de Svetlana Chicu în acțiune cu

privire la încasarea pensiei de întreținere, aceasta a fost admisă parțial, instanța

de fond constatând că din considerentul că Valeriu Chicu nu este angajat oficial

în câmpul muncii, nu are la întreținerea sa alte persoane înafară de copiii săi și

are venituri neregulate, este apt de muncă, este abil pentru obținerea unor

venituri necesare pentru întreținerea sa și a copiilor săi, la caz, urmează de a

încasa din contul lui Valeriu Chicu în beneficiul reclamantei pensia pentru

întreținerea copiilor minori într-o sumă bănească fixă în mărime a câte 1067

lei/lunar pentru fiecare copil, sumă care în opinia instanței de judecată a fost

considerată una rezonabilă, echitabilă și oportună, confirmată prin probele

anexate la materialele cauzei.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 15 ianuarie 2019, Valeriu Chicu le-a contestat cu

recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie

obiectul prezentului recurs cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de apel anexată la dosar, suplimentar invocându-se că copilul minor,

Victor Chicu născut la xxxx locuiește cu dânsul, prin urmare, instanțele de

judecată greșit au încasat din contul său în beneficiul reclamantei pensia

alimentară pentru întreținerea copilului minor. Plus la aceasta, instanța de apel a

interpretat greșit art. 63 din Codul familiei.

4

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de admitere parțială a acțiunii (f.d.79-82,vol.II).

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 noiembrie

2018 (f.d.60,vol.II). Astfel, recursul declarat la 15 ianuarie 2019 (f.d.79,vol.II)

este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Valeriu Chicu în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Valeriu Chicu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

5

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în

contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Valeriu Chicu.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Valeriu Chicu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

6