2ra-1544/18 — desfacerea casatoriei si stabilirea domiciliului copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1544/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: N. Pasecinic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Chirtoacă,

reprezentat de avocatul Mihail Josan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Liuba

Chirtoacă împotriva lui Valeriu Chirtoacă, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copiilor sectorul Botanica, municipiul Chișinău cu privire la

desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de către Valeriu Chirtoacă, s-a menținut hotărârea din 15

septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 17 octombrie 2017 Liuba Chirtoacă a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Chirtoacă, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copiilor sectorul Botanica, municipiul Chișinău cu privire la desfacerea

căsătoriei și determinarea domiciliului copiilor minori XXXX, născută la XXXX și

XXXX, născut la XXXX.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 27 aprilie 2007 a încheiat

căsătoria cu pârâtul Valeriu Chirtoacă, care a fost înregistrată și trecută în Registrul

actelor de stare civilă sub nr. 125 la Oficiul Stării Civile sectorul Buiucani, mun.

Chișinău.

A comunicat că din căsătorie au doi copii minori XXXX, născută la XXXX și

XXXX, născut la XXXX.

A susținut că viața în comun cu pârâtul a eșuat, iar în familie s-a creat o

atmosferă insuportabilă care degenerează deseori în agresiune verbală.

Liuba Chirtoacă a mai afirmat că pârâtul lipsește o perioadă îndelungată de

acasă și încercările de a păstra familia nu s-au soldat cu succes.

Totodată, a indicat că, luând în considerație interesul copiilor minori, aceștia

urmează a fi lăsați să locuiască cu mama, deoarece pârâtul nu participă la educarea,

1

dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copiilor, manifestă o atitudine

indiferentă și iresponsabilă față de aceștia.

A solicitat desfacerea căsătoriei încheiate între Liuba Chirtoacă și Valeriu

Chirtoacă, înregistrată la 27 aprilie 2007 la Oficiul Stării Civile sectorul Buiucani,

mun. Chișinău cu nr. de înregistrare 125, determinarea domiciliului copiilor minori

XXXX, născută la XXXX și XXXX, născut la XXXX cu reclamanta.

Prin hotărârea din 15 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a fost admisă parțial acțiunea. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Liuba Chirtoacă

și Valeriu Chirtoacă, înregistrată la 27 aprilie 2007 la Oficiul Stării Civile sectorul

Buiucani mun. Chișinău, sub numărul de înregistrare 125. S-a încasat de la pârâtul

Valeriu Chirtoacă în beneficiul Liubei Chirtoacă taxa de stat în sumă de 40 de lei. În

rest acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Valeriu Chirtoacă și a fost menținută hotărârea din 15 septembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 33 alin. (2) Codul

familiei, căsătoria poate înceta prin divorț (desfacere), în baza cererii unuia sau a

ambilor soți ori a tutorelui soțului declarat incapabil.

Conform art. 37 alin. (3) Codul familiei, instanța de judecată desface căsătoria

dacă va stabili, că păstrarea familiei și conviețuirea soților în continuare este

imposibilă.

Analizând situația de fapt prin prisma prevederilor legale enunțate mai sus,

instanța de apel a constatat drept întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la

admiterea cerinței reclamantei Liuba Chirtoacă cu privire la desfacerea căsătoriei.

Cauza se află pe rol din 17 octombrie 2016, iar prin încheierea din 18 ianuarie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, părților li s-a acordat termen de împăcare

timp de 3 luni de zile, în această perioadă pârâtul nu a întreprins măsuri de împacare.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că instanța de fond temeinic și legal

a respins cerința reclamantei privind stabilirea domiciliului copiilor minori, luând ca

bază avizul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun.

Chișinău în concluzia căruia este indicat despre imposibilitatea expunerii referitor la

cazul dat din motivul lipsei probelor privind condițiile de trai ale copiilor minori

aflați în Irlanda cu mama Liuba Chirtoacă, cât și a tatălui acestora.

La 20 iunie 2018 Valeriu Chirtoacă, reprezentat de avocatul Mihail Josan a

declarat recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că instanța de fond a examinat cauza în lipsa

pârâtului, în pofida faptului că la 14 septembrie 2017, reprezentantul acestuia,

avocatul Mihail Josan a depus cerere de amânare a ședinței de judecată din 15

septembrie 2017, dată la care a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Baroului

Avocaților din Circumscripția Curții de Apel Chișinău, astfel fiind lipsit Valeriu

Chirtoacă de dreptul la reprezentare.

A susținut că instanța de apel a încălcat dreptul pârâtului la apărare, deoarece

acesta aflându-se peste hotare țării, nu a reușit să depună o cerere reconvențională

cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu tata.

2

Valeriu Chirtoacă, reprezentat de avocatul Mihail Josan a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 ianuarie 2018,

reprezentantul recurentului, avocatul Mihail Josan a recepționat-o la 19 iunie 2018

(f. d. 98).

Astfel, recursul declarat la 20 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Valeriu Chirtoacă,

reprezentat de avocatul Mihail Josan, în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Valeriu Chirtoacă,

reprezentat de avocatul Mihail Josan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Sub acest aspect, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

dministrativ al Curții Supreme de Justiție, apreciază critic susținerile recurentului

Valeriu Chirtoacă, reprezentat de avocatul Mihail Josan cu referire la faptul că

instanța de fond a examinat cauza în lipsa sa, în pofida că la 14 septembrie 2017,

reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Josan a depus cerere de amânare a ședinței

de judecată din 15 septembrie 2017. Or, amânarea ședințelor de judecată reprezintă

în mod exclusiv prerogativa instanței de judecată, condiționată de temeinicia

motivelor care au dus la depunerea cererii și probele prezentate în acest sens.

Mai mult că, cauza civilă a fost intentată la 21 octombrie 2016, pârâtul fiind

informat despre acest fapt și despre acțiunile ce urmează a fi executate în vederea

apărării drepturilor sale. Urmează a fi remarcat și faptul că pârâtul și reprezentantul

3

său, din numărul total de ședințe care au avut loc în instanța de fond – 7 la număr,

s-au prezentat doar la o singură ședință, în rest depunând cereri de amânare a

examinării cauzei.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Valeriu Chirtoacă, reprezentat de

avocatul Mihail Josan.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

4

Recursul declarat de către Valeriu Chirtoacă, reprezentat de avocatul Mihail

Josan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

5