2ra-2134/19 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, încasarea pensiei de întretinere a copilului

Dosarul nr. 2ra–2134/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (sediul central), (jud. M. Ulinici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Călin Vladislav,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Călin

Tamara împotriva lui Călin Vladislav, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familie Ungheni cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor, pensiei de întreținere a soțului care îngrijește copilul minor

comun, cheltuielilor de asistență juridică și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Călin Vladislav și menținută hotărârea din 24

ianuarie 2019 a Judecătoriei Ungheni (sediul central),

con st ată:

La 29 mai 2018, Călin Tamara a depus o cerere de chemare instanța de

judecată împotriva lui Călin Vladislav, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familie Ungheni cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor în sumă fixă în mărime de 1500 lei/lunar, încasarea pensiei de

întreținere a soțului care îngrijește copilul minor comun în sumă de 1500 lei/lunar,

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei și a cheltuielilor de

judecată legate de achitarea taxei de stat în mărime de 140 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, a invocat că în fapt căsătoria cu

pârâtul a fost înregistrată la 14 decembrie 2017, de către Primăria Costuleni,

raionul Ungheni. Din căsătorie au un copil minor, Călin XXXX, născută la XX

XXXX XXXX.

A indicat că motivul desfacerii căsătoriei este faptul că pe parcursul vieții în

comun cu pârâtul, relațiile în familie s-au înrăutățit considerabil, traiul în comun

este imposibil, viața transformându-se în relații superficiale, iar de câteva luni

părțile locuiesc separat. Incompatibilitatea caracterelor și viziunilor contrare asupra

modului și principiilor de conviețuire în comun, în contextul atmosferei create, au

dus la convingerea fermă despre imposibilitatea păstrării familiei.

1

Reclamanta a subliniat că au eșuat toate căile de împăcare, fiind inoportună

menținerea în continuare a familiei, fapt pentru care solicită instanței de judecată

de a desface căsătoria fără acordarea unui termen de împăcare.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Ungheni (sediul central),

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost desfăcută căsătoria încheiată între Călin Tamara și Călin Vladislav,

înregistrată cu nr.26 din 14 decembrie 2017 la Oficiul de Stare Civilă a primăriei

comunei Costuleni raionul Ungheni. Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a

dispus încasarea taxei de stat de la Călin Tamara și Călin Vladislav, în beneficiul

statului în mărime a câte 100 lei, fiecare.

A fost încredințat spre întreținere și educație și s-a determinat locul de trai al

copilului minor Călin XXXX, născută la XX XXXX XXXX, cu mama Călin

Tamara.

A fost încasat de la Călin Vladislav, în beneficiul Tamarei Călin, pensie

pentru întreținerea copilului minor Călin XXXX, născută la XX XXXX XXXX, în

sumă fixă în mărime de 1000 lei/lunar, începând cu 29 mai 2018 până la atingerea

majoratului de către copil.

A fost încasat de la Călin Vladislav, în beneficiul Tamarei Călin, pensie

soțului care îngrijește copilul minor comun, în sumă fixă în mărime de

800 lei/lunar, începând cu 29 mai 2018 până la atingerea copilului a vârstei de 3

ani.

A fost încasat de la Călin Vladislav în beneficiul Tamarei Călin, cheltuielile

de judecată în sumă totală de 5140 lei.

A fost încasat de la Călin Vladislav în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 648 lei.

Prin decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Călin Vladislav și menținută hotărârea din 24 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Ungheni (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, de fapt

pârâtul Călin Vladislav se opune doar pretențiilor cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a soției și a cheltuielilor de asistență juridică. Sub acest aspect instanțele

au relevat în hotărârile lor că, având în vedere că, copilul minor este născută la XX

XXXX XXXX, este întemeiată cerința reclamantei de a încasa de la pârâtul Călin

Vladislav pensie soțului care îngrijește copilul minor comun în sumă fixă în

mărime de 800 de lei/lunar, în conformitate cu prevederile art. 83 lit. b) al Codului

familiei.

Or, Călin Tamara singură îngrijește copilul minor Călin XXXX, fapt

confirmat prin certificatul eliberat de către Primăria Chirileni, raionul Ungheni, iar

de careva venituri nu dispune. Mai mult, careva temeiuri de a scuti pârâtul în

temeiul art. 85 al Codului familiei de obligația de a întreține soția, nu au fost

constatate.

Cu privire la pretenția ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, reținând

prevederile art. 96 alin.(1), (11) al Codului de procedură civilă precum și faptul că

reclamanta a avut câștig de cauză, aceste cheltuieli urmează a fi recuperate de către

pârât.

La 23 august 2019 (prin oficiul poștal), Călin Vladislav a declarat recurs

împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

2

acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea admiterea pretențiilor cu privire la

încasarea pensiei de întreținere a soțului și a cheltuielilor de judecată cu emiterea

unei noi hotărâri în această parte de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată precum și a apreciat în mod arbitrar probele, iar erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului.

La 24 octombrie 2019 (prin oficiul poștal), Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familie Ungheni a depus o referință la recursul declarat de către Călin

Vladislav, menționând că își susține poziția prezentată pe parcursul examinării

cauzei.

La 04 noiembrie 2019, Cibotaru (Călin) Tamara reprezentată de avocatul

Cojocari Constantin a depus o referință la recursul declarat de către Călin

Vladislav, solicitând respingerea acestuia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referințe, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Călin Vladislav, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Călin Vladislav, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

3

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Călin Vladislav.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Călin Vladislav.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

4