2ra-2134/19 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, încasarea pensiei de întretinere a copilului

Dosarul nr. 2ra–2134/19 Prima instanță: Judecătoria Ungheni (sediul central), (jud. M. Ulinici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov) Î N C H E I E R E 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Călin Vladislav, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Călin Tamara împotriva lui Călin Vladislav, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familie Ungheni cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, pensiei de întreținere a soțului care îngrijește copilul minor comun, cheltuielilor de asistență juridică și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Călin Vladislav și menținută hotărârea din 24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Ungheni (sediul central), con st ată: La 29 mai 2018, Călin Tamara a depus o cerere de chemare instanța de judecată împotriva lui Călin Vladislav, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familie Ungheni cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă fixă în mărime de 1500 lei/lunar,

încasarea pensiei de întreținere a soțului care îngrijește copilul minor comun în sumă de 1500 lei/lunar, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei și a cheltuielilor de judecată legate de achitarea taxei de stat în mărime de 140 lei. În motivarea cererii de chemare în judecată, a invocat că în fapt căsătoria cu pârâtul a fost înregistrată la 14 decembrie 2017, de către Primăria Costuleni, raionul Ungheni. Din căsătorie au un copil minor, Călin XXXX, născută la XX

XXXX XXXX.

A indicat că motivul desfacerii căsătoriei este faptul că pe parcursul vieții în comun cu pârâtul, relațiile în familie s-au înrăutățit considerabil, traiul în comun este imposibil, viața transformându-se în relații superficiale, iar de câteva luni părțile locuiesc separat. Incompatibilitatea caracterelor și viziunilor contrare asupra modului și principiilor de conviețuire în comun, în contextul atmosferei create, au dus la convingerea fermă despre imposibilitatea păstrării familiei. 1 Reclamanta a subliniat că au eșuat toate căile de împăcare, fiind inoportună menținerea în continuare a familiei, fapt pentru care solicită instanței de judecată de a desface căsătoria fără acordarea unui termen de împăcare.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Ungheni (sediul central), acțiunea a fost admisă parțial. A fost desfăcută căsătoria încheiată între Călin Tamara și Călin Vladislav, înregistrată cu nr.26 din 14 decembrie 2017 la Oficiul de Stare Civilă a primăriei comunei Costuleni raionul Ungheni. Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a dispus încasarea taxei de stat de la Călin Tamara și Călin Vladislav, în beneficiul statului în mărime a câte 100 lei, fiecare. A fost încredințat spre întreținere și educație și s-a determinat locul de trai al copilului minor Călin XXXX, născută la XX XXXX XXXX, cu mama Călin Tamara. A fost încasat de la Călin Vladislav, în beneficiul Tamarei Călin, pensie pentru întreținerea copilului minor Călin XXXX, născută la XX XXXX XXXX, în sumă fixă în mărime de 1000 lei/lunar, începând cu 29 mai 2018 până la atingerea majoratului de către copil.

A fost încasat de la Călin Vladislav, în beneficiul Tamarei Călin, pensie soțului care îngrijește copilul minor comun, în sumă fixă în mărime de 800 lei/lunar, începând cu 29 mai 2018 până la atingerea copilului a vârstei de 3 ani. A fost încasat de la Călin Vladislav în beneficiul Tamarei Călin, cheltuielile de judecată în sumă totală de 5140 lei. A fost încasat de la Călin Vladislav în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 648 lei. Prin decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Călin Vladislav și menținută hotărârea din 24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Ungheni (sediul central). Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, de fapt pârâtul Călin Vladislav se opune doar pretențiilor cu privire la încasarea pensiei de întreținere a soției și a cheltuielilor de asistență juridică.

Sub acest aspect instanțele au relevat în hotărârile lor că, având în vedere că, copilul minor este născută la XX XXXX XXXX, este întemeiată cerința reclamantei de a încasa de la pârâtul Călin Vladislav pensie soțului care îngrijește copilul minor comun în sumă fixă în mărime de 800 de lei/lunar, în conformitate cu prevederile art. 83 lit. b) al Codului familiei. Or, Călin Tamara singură îngrijește copilul minor Călin XXXX, fapt confirmat prin certificatul eliberat de către Primăria Chirileni, raionul Ungheni, iar de careva venituri nu dispune. Mai mult, careva temeiuri de a scuti pârâtul în temeiul art. 85 al Codului familiei de obligația de a întreține soția, nu au fost constatate. Cu privire la pretenția ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, reținând prevederile art. 96 alin.(1), (11) al Codului de procedură civilă precum și faptul că reclamanta a avut câștig de cauză, aceste cheltuieli urmează a fi recuperate de către pârât.

La 23 august 2019 (prin oficiul poștal), Călin Vladislav a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea 2 acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea admiterea pretențiilor cu privire la încasarea pensiei de întreținere a soțului și a cheltuielilor de judecată cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată precum și a apreciat în mod arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului.

La 24 octombrie 2019 (prin oficiul poștal), Direcția Asistență Socială și Protecție a Familie Ungheni a depus o referință la recursul declarat de către Călin Vladislav, menționând că își susține poziția prezentată pe parcursul examinării cauzei. La 04 noiembrie 2019, Cibotaru (Călin) Tamara reprezentată de avocatul Cojocari Constantin a depus o referință la recursul declarat de către Călin Vladislav, solicitând respingerea acestuia. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referințe, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Călin Vladislav, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Călin Vladislav, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de 3 apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Călin Vladislav. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Călin Vladislav. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Filincova 4