2ra-489/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere in suma fixa
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere in suma fixa
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-489/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere in suma fixa (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2ra-489/2019
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (V. Cupcea)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)
Î N C H E I E R E
22 mai 2019 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigorii Șalin, reprezentat de
avocatul Miroslav Căuș,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Șalin
împotriva lui Grigorii Șalin, persoană interesată Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Orhei privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor în sumă fixă,
împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 16 noiembrie 2017, Mariana Șalin a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Grigorii Șalin, persoană interesată Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Orhei privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor în sumă fixă a cîte 2000
lei lunar pentru ambii copii cît și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 15 noiembrie 2008 a înregistrat
căsătoria cu Grigorii Șalin în XXX. Din căsătorie s-au născut doi copii comuni, XXX,
născut la XXX și XXX, născut la XXX, care de o perioadă îndelungată se află la
educația și întreținerea sa.
A menționat că cu pîrîtul nu mai conviețuiesc împreună de un an de zile, ultimul
a abandonat familia, aflându-se în concubinaj cu o altă femeie, iar dînsa a rămas cu
copiii și locuiesc la părinții pârâtului.
A indicat că fiind o familie tânără cu o stare materială dificilă, la inițiativa
pârâtului, ultimul a plecat în Cehia la muncă, însă în scurt timp a încetat să mai sune
și să se intereseze de viața copiilor. A sperat că pârâtul va reveni în familie, însă fără
succes. Astfel, consideră că nu mai există nici o speranță de menținere a familiei.
A susținut că pentru o dezvoltare fizică și intelectuală corespunzătoare a copiilor
este necesară întreținerea materială a acestora din partea părinților și reieșind din
faptul că coșul minim de existență pentru un copil în vîrstă de 1-6 ani, 7-17 ani în
primul semestru al anului 2017 a constituit 2015,5 lei, sumă care nu poate acoperi
1
cheltuielile necesare pentru dezvoltarea copiilor, așa cum lunar suma depășește în
mediu 3000 lei pentru un copil, consideră rezonabil că urmează a fi încasată de la
pîrît pentru întreținerea copiilor minori a cîte 2000 lei lunar.
Prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a admis
cererea de chemare în judecată.
S-a dispus desfacerea căsătoriei între Mariana Șalin și Grigorii Șalin,
înregistrată la data de XXX.
Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat de la Grigorii Șalin taxa de
stat în mărime de 1000% din unitatea convențională, scutind-o pe Mariana Șalin de
la plata taxei de stat.
S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXX, născut la XXX și XXX, născut XXX,
la domiciliul mamei, Mariana Șalin.
S-a încasat de la pârâtul Grigorii Șalin, în beneficiul Marianei Șalin, pensie
pentru întreținerea copiilor minori XXX, născut la XXX și XXX, născut XXX, în
cuantum fix a câte 1000 lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 16
noiembrie2017, până la împlinirea vârstei majoratului de către copii.
S-a încasat de la pârâtul Grigorii Șalin în beneficiul Marianei Șalin, cheltuielile
de judecată în mărime de 140 lei – taxa de stat achitată la depunerea acțiunii.
S-a încasat de la pârâtul Grigorii Șalin, taxa de stat în beneficiul statului în
mărime de 720 lei.
Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Grigorii Șalin, ca neîntemeiat, cu menținerea hotărîrii din 02 mai
2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.
Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a constatat că în
raport cu dispozițiile art.238-241 CPC, prevederile procedurale menționate au fost
respectate, instanța de fond a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între
părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea
cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărîre fiind în corespundere cu
probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate corect.
A stabilit că concluziile instanței de fond corespund circumstanțelor de fapt
stabilite și prevederilor legale relevante cazului. Astfel, avînd în vedere că între
părțile în litigiu nu există un acord referitor la întreținerea copiilor minori, iar
reclamanta în cererea de chemare în judecată a invocat că apelantul nu participă
benevol la întreținerea copiilor minori, se impune necesitatea încasării pe cale
judecătorească a pensiei pentru întreținerea acestora.
A menționat că instanța de fond corect a dispus încasarea pensiei pentru
întreținerea copiilor minori în mărime bănească fixă, iar argumentele invocate de
apelant în justificarea cerinței sale cu privire la stabilirea pensiei alimentare în
mărime de 800 lei precum că instanța de fond a omis principiul garantat de art. 58
din Codul familiei, conform căruia, părinții au drepturi și obligații egale la
întreținerea și educația copiilor minori, nu pot fi reținute, deoarece admiterea
acestora ar genera o atingere a drepturilor copiilor minori la un trai decent.
A stabilit, că instanța de fond a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii și a aplicat corect normele legale relevante,
dispunînd întemeiat admiterea acțiunii.
La 14 ianuarie 2019 Grigorii Șalin, reprezentat de avocatul Miroslav Căuș, a
declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău
solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea ce ține de încasarea pensiei de
2
întreținere a copiilor minori cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care să fie admisă
parțial cererea de chemare în judecată și anume să fie dispusă încasarea pensiei
pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 800 lei lunar pentru fiecare.
În susținerea și motivarea recursului a indicat dezacordul cu soluțiile instanțelor
ierarhic inferioare și a menționat că instanțele de judecată în mod arbitrar au stabilit
cuantumul pensiei alimentare de întreținere a copiilor minori or, atît prin materialele
cauzei cît și în cadrul ședințelor de judecată s-a demonstrat că Grigorii Șalin nu este
angajat oficial în cîmpul muncii, avînd venituri nestabilite, în dependență de
solicitarea pentru executarea unor anumite lucrări.
A susținut că instanța de apel a ignorat informația Biroului Național de
Statistică privind nivelul minim de existență pentru persoanele de vîrstă similară
copiilor reclamantei și a omis să facă referire la prevederile unor acte relevante
asupra litigiului (art. 432 alin.(2) lit.a) Cod de procedură civilă or, conform datelor
statistice ale Biroului de Statistică, cheltuielile de consum medii lunare pentru un
copil în localitatea rurală este de 1 664,70 lei deci, aportul fiecărui părinte la
întreținerea copilului minor constituie 832,35 lei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 19
noiembrie 2018 (f.d. 98), însă la dosar lipsește confirmarea recepționării deciziei de
către părțile la proces.
Prin urmare recursul declarat de către Grigorii Șalin, reprezentat de avocatul
Miroslav Căuș, la 14 ianuarie 2019 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de
lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin.(2).
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigorii Șalin, reprezentat de
avocatul Miroslav Căuș, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
3
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigorii Șalin, reprezentat de
avocatul Miroslav Căuș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.
Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,
condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicînd determinarea greșelilor
imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și
indicarea probelor pe care se bazează.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute
în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs
nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
4
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună
de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell c. Irlandei,
decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului
invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra
cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Grigorii Șalin, reprezentat de avocatul
Miroslav Căuș.
În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grigorii Șalin, reprezentat de
avocatul Miroslav Căuș.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
5