3ra-1358/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1358/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1358/22

2-20143060-01-3ra-29122022

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: T. Avasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, G. Mîra, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Enachi,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexandru Enachi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei conform documentelor

prezentate în anul 2017 cu stabilirea pensiei recalculate începând cu data de 15 martie

2017 și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea de apel depusă de Alexandru Enachi, reprezentat de avocatul

Svetlana Slusarenco și s-a menținut hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2020 Alexandru Enachi a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru

nr.91/2020/59018 din 24 septembrie 2020, anularea răspunsurilor Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.E-1299 din 15 iulie 2020, nr.E-1815/20 din 08 septembrie 2020,

nr.E-2198/20, E-2216/20, E-2241/20, E-2257/20 din 21 octombrie 2020, obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui Alexandru Enachi

conform documentelor prezentate în anul 2017, cu stabilirea pensiei recalculate,

începând cu data de 15 martie 2017 și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în perioada august 1990 - 30

septembrie 2011, a activat în cadrul Ministerului Apărării al RM, deținând diferite

funcții, după care a fost trecut în rezervă la finisarea contractului cu stabilirea pensiei,

în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544/1993, în mărime de 3502 de lei lunar

ceea ce constituia 59 % din solda lunară.

1

A menționat reclamantul că după pensionare, la solicitarea Ministerului Apărării,

cu data de 07 martie 2012 a fost reîncadrat în serviciul militar prin contract, încheind

contract de îndeplinire a serviciului militar pe termen de 5 ani.

A mai menționat reclamantul că prin ordinul MA nr.1-021 din 01 martie 2017, a

fost eliberat din serviciul militar prin contract, fiind exclus din lista unității începând

cu 14 martie 2017, astfel, conform situației la 14 martie 2017, stagiul său militar

constituia 32 ani 10 luni și 27 zile, iar acest stagiu militar îi acorda dreptul de a

beneficia de pensie în mărime de 75 % din suma soldei.

Astfel, cu referire la art.61 din Legea nr.1544/1993, reclamantul a notat că

documentele de care dispunea în martie 2017, îi acordau dreptul la majorarea pensiei,

prin urmare la 27 martie 2017 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

cerere prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilite anterior.

Însă, a notat reclamantul că prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale din

27 mai 2017, recalcularea pensiei i-a fost refuzată motivându-se că Alexandru Enachi

ar fi solicitat stabilirea pensiei, însă, lui Alexandru Enachi i-a fost stabilită deja pensie.

Astfel, a menționat reclamantul că nefiind de acord cu decizia de refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale a contestat-o în instanța de judecată, iar prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost

obligată să-i recalculeze pensia, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău a fost

menținută hotărârea primei instanțe, însă prin decizia Curții Supreme de Justiție cauza

a fost restituită la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

După rejudecarea cauzei, în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia începând cu data de 01

aprilie 2017, însă, prin decizia din 28 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a

fost respinsă acțiunea depusă de Alexandru Enachi împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale ca fiind neîntemeiată deoarece Alexandru Enachi nu poate pretinde

la stabilirea unei pensii noi.

A mai menționat reclamantul că în luna iunie 2020 s-a adresat Prim-ministrului

Republicii Moldova, cu о cerere prin care a solicitat intervenția Guvernului RM către

conducerea Casei Naționale de Asigurări Sociale, pentru recalcularea pensiei sale,

începând cu 15 martie 2017, în baza documentelor care-i acordă dreptul la majorarea

pensiei.

În acest sens a notat reclamantul că petiția adresată Guvernului RM, a fost

readresată spre examinare Casei Naționale de Asigurări Sociale, iar prin răspunsul E-

1299 din 15 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale l-a informat că prin

cererea din 29 martie 2017 Alexandru Enachi a solicitat stabilirea repetată a pensiei,

însă pensia se stabilește о singură dată, iar după eliberarea din serviciu în 2011, lui

Alexandru Enachi i-a fost stabilită pensie, astfel, nu există temei de a satisface cererea

de recalculare a pensiei.

A susținut reclamantul că nefiind de acord cu răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 1299 din 15 iulie 2020, s-a adresat repetat (pentru a treia oară)

la Casa Teritorială de Aasigurări Sociale sector Centru și Casa Națională de Asigurări

Sociale cu cereri prin care a informat că documentele nou prezentate atestă dreptul la

о pensie mai mare decât pensia stabilită anterior și a solicitat recalcularea pensiei.

În acest context a menționat reclamantul că în urma examinării cererilor sale, atât

Casa Teritorială de Asigurări Sociale sector Centru prin răspunsul nr.E-1815/20 din

2

08 septembrie 2020 cât și decizia Casa Teritorială de Asigurări Sociale sector Centru

prin cu privire la respingerea cererii cu privire la stabilirea pensiei nr.8030 din 25

septembrie 2020, i-au refuzat recalcularea pensiei fără a-i prezenta careva dovezi că

documentele prezentate nu iar acordă dreptul la о pensie mai mare.

Astfel, a notat reclamantul că nefiind de acord cu răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.E-1815/20 din 08 septembrie 2020 și cu decizia Case Teritoriale

de Asigurări sciale sector Centru privind respingerea cererii în recalcularea pensiei

nr.8030 din 25 septembrie 2020, dînsul le-a contestat cu cerere prealabilă.

Drep urmare, a susținut reclamantul că prin răspunsul E-2198/20, E-2216/20, E-

2241/20, E-2257/20 din 21 octombrie 2020 cererea prealabilă a fost respinsă pe motiv

că deciziile precedente, prin care s-a refuzat recalcularea pensiei lui Aalexandru

Enachi, sunt legale.

A relevat reclamantul că nu este de acord cu răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale la cererea prealabilă menționat supra și îl consideră ilegal și

neîntemeiat invocând în acest sens prevederile art.1 alin. (1), art. 2 alin.(1), art. 13 lit.

a), art. 14 lit. a), art. 44, art.48, art. 61 alin. (1) ale Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele afacerilor interne nr.

1544/1993; art.40 al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156/1998; art. 1, art.

53 al Constituției RM, art. art. 10, 11, 20, 209 alin. (1), lit. a), 224 din Codul

administrativ.

Astfel, a solicitat reclamantul anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Centru nr.91/2020/59018 din 24 septembrie 2020, anularea răspunsurilor

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.E-1299 din 15 iulie 2020, nr.E-1815/20 din

08 septembrie 2020, nr.E-2198/20, E-2216/20, E-2241/20, E-2257/20 din 21

octombrie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze pensia

lui Alexandru Enachi conform documentelor prezentate în anul 2017, cu stabilirea

pensiei recalculate, începând cu data de 15 martie 2017, încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea depusă de Alexandru Enachi. (f.d.97; 102/105)

Dispozitivul hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost notificat participanților la proces prin intermediul poștei electronice cu

data de 30 septembrie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat

la materialele cauzei. (f.d. 98)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 octombrie 2021, Alexandru

Enachi, reprezentat de avocatul Svetlana Slusarenco a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.99/101)

La 20 ianuarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul

poștei terestre (f.d.106) iar la 15 februarie 2022 prin intermediul poștei electronice

avocatului Svetlana Slusarenco a expediat pentru notificare participanților la proces

copia hotărârii motivate a primei instanțe, care a fost notificată prin intermediul poștei

electronice lui Alexandru Enachi, precum și reprezentantului său avocatul Svetlana

Slusarenco cu data de 15 februarie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.109/Verso), iar la 24 februarie 2022,

3

avocatul Svetlana Slusarenco acționând în interesele lui Alexandru Enachi a depus

motivarea apelului (f.d. 119/127).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Alexandru Enachi împotriva hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Alexandru Enachi, reprezentat de avocatul Svetlana

Slusarenco și a fost menținută hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.161; 162/174)

Pentru a decide astfel, completul specializat al instanței de apel analizând

normele legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu

probatoriul administrat la dosarul cauzei a conchis că prima instanță corect a ajuns la

o concluzie că refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sector Centru

nr.91/2020/59018 din 24 septembrie 2020 de a efectua recalcularea pensiei este legal

și temeiuri de a fi anulat nu există, totodată fiind constatată și temeinicia răspunsurilor

emise de Casa Națională de Asigurări Sociale nr.E-1299 din 15 iulie 2020, nr.E-

1815/20 din 08 septembrie 2020, nr.E-2198/20, E-2216/20, E-2241/20, E-2257/20 din

21 octombrie 2020 privind respingerea cererii prealabile.

Or, completul specializat al instanței de apel a menționat că Alexandru Enachi

nu se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să beneficieze de recalcularea

pensiei pentru vechimea în serviciu în temeiul Legii nr. 1544/1993, având în vedere

faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie pentru vechimea în muncă și este

deja beneficiar de pensie pentru vechime în muncă stabilită în temeiul Legii nr.

1544/1993.

La acest capitol, completul specializat al instanței de apel a subliniat că atunci

când pensia a fost stabilită la 01 octombrie 2011 în temeiul Legii nr. 1544/1993 cu

privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

carabinieri, calculată în cuantum de 59 % conform prevedrilor art. 14 din Legea

nominalizată, astfel, Alexandru Enachi urmare a reangajării în serviciu și obținerii a

unei noi vechimi în serviciu pentru perioada 07 martie 2012 - 07 martie 2017, nu este

în drept de a solicita în mod repetat Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea și

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă.

În acest sens, completul specializat al instanței de apel a menționat că

reclamantul formulând o pretenție privind obligarea Casei Națională de Asigurări

Sociale de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei, cu actualizarea mărimii în

raport cu vechimea obținută, nu a luat în considerare prevederile legale, și anume că

recalcularea mărimii pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare.

Prim urmare, completul specializat al instanței de apel a considerat neîntemeiat

argumentul apelantului, precum că fiind reîncadrat în serviciul militar, după stabilirea

pensiei inițiale, i se permite recalcularea și actualizarea din nou a mărimii pensiei, în

baza vechimii acumulate pentru toate perioadele serviciului. Or, acestea contravin

normelor citate, deoarece recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate avea loc doar

4

în cazul în care este prelungit peste limita de vârstă stabilită de legislație, termenul de

aflare în serviciu în organele afacerilor interne, condiție care nu se atestă la caz.

Subsecvent, completul specializat al instanței de apel a notat că Alexandru

Enachi poate beneficia ulterior de recalculare a pensiei, conform Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544/1993, în coroborare cu Legea nr. 156/1998 privind sistemul

public de pensie, la momentul depunerii cererii de stabilire a pensiei pentru limita de

vârstă în condiții generale, unde în stagiul de cotizare vor fi incluse toate perioadele

contributive.

La caz, completul specializat al instanței de apel a menționat că reieșind din

circumstanțele descrise a conchis că prima instanță corect a aplicat prevederile legii,

motiv din care actul judecătoresc de dispoziție prin care a fost respinsă acțiunea

depusă de Alexandru Enachi, urmează a fi menținut.

Cu referire la pretenția reclamantului privind compensarea cheltuielilor de

judecată, completul specializat al instanței de apel a notat că ținând cont de faptul că

acțiunea depusă de Alexandru Enachi a fost respinsă, acesta nu poate beneficia de

compensarea cheltuielilor de judecată în baza prevederile art. 96 din Codul de

procedură civilă.

Subsecvent, completul specializat al instanței de apel a relevat că alte argumente

invocate de apelant în susținerea poziției sale, nu pot fi reținute de instanța de apel,

deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele care au fost

constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe,

care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și

susținute de normele de drept material.

Drept urmare, dat fiind că argumentele apelantului sunt nefondate și combătute

integral prin concluziile relatate supra, în speță lipsind temeiuri legale pentru casarea

hotărârii contestate, completul specializat al instanței de apel a conchis că apelul

declarat este integral nefondat și pasibil de a fi respins.

La 04 noiembrie 2022 și la 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Alexandru Enachi reprezentat de avocatul Svetlana Slusarenco a depus

recurs nemotivat, iar la 13 februarie 2023 motivarea recursului împotriva deciziei din

18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de

apel și hotărârea primei instanței cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă

integral acțiunea în sensul formulat. (f.d.150/156)

În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei, suplimentar a invocat că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu

circumstanțele pricinii, iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea

greșită a litigiului.

La 30 ianuarie 2023 cât și la 15 februarie 2023, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa intimatei Casa Națională de Asigurări Sociale copia recursului

motivat cât și motivarea recursului depuse de Alexandru Enachi reprezentat de

avocatul Svetlana Slusarenco împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de

5

Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței. (f.d.159; 174)

Examinând recursul depus de Alexandru Enachi, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile

legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

6

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă

cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Potrivit art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, Notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează

prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea

semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.

Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată

prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu

notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Astfel, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind

comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea

doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea

prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră

executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în

ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită

de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în

formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o

poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu

prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică

și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor;

de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,

inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al

alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

7

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar

ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod

special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului

și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu

actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a

actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste

inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail

delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery

system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza

returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea

mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-

mailuri.

Din actele cauzei cert rezultă că la 18 octombrie 2022 Curtea de Apel Chișinău

a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate, care a fost notificat

participanților la proces prin intermediul poștei electronice cu data de 26 octombrie

2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.148)

La 04 noiembrie 2022 și la 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Alexandru Enachi, reprezentat de avocatul Svetlana Slusarenco a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanței cu emiterea

unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea în sensul formulat.

(f.d.150/152; 153/156)

Tot din actele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din

18 octombrie 2022, a fost notificată lui Alexandru Enachi prin intermediul poștei

electronice e-mail - XXXXXXXXXXXXXXX, precum și reprezentantului său

avocatul Svetlana Slusarenco prin intermediul poștei electronice e-mail -

XXXXXXXXXX, cu data de 22 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.149)

Adresele respective sunt indicate în mandatul avocațional seria MA nr.1332917

din 13 noiembrie 2020 (f.d.86), în cererea de chemare în judecată (f.d.2), precum și în

cererile de recurs nemotivate (f.d.151/152;154/155) depuse de avocatul Svetlana

Slusarenco în interesele lui Alexandru Enachi împotriva deciziei din 18 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt care atestă că aceștia și-au dat consimțământul la

expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei

electronice.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție că potrivit extrasului atașat la materialele cauzei de către

reprezentantul instanței de apel se atestă incontestabil că deciziei motivată din 18

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Alexandru

Enachi, cât și reprezentantului său avocatul Svetlana Slusarenco cu data de 22

8

decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, și se încadrează în rigorile art. 96

alin. (1) și art.1101 alin.(1) din Codul administrativ. (f.d. 149)

Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să

curgă începând cu data de 23 decembrie 2022, ziua imediat următoare de la data

notificării lui Alexandru Enachi cât și reprezentantului său avocatul Svetlana

Slusarenco a deciziei integrale a instanței de apel, și care urma să expire la data de 21

ianuarie 2023 (zi de sâmbătă), astfel ultima zi de depunerea a recursului motivat fiind

ziua de 23 ianuarie 2023, inclusiv (zi de luni).

La 13 februarie 2023, Alexandru Enachi a depus recurs motivat împotriva

deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală

a deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi decizii

prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Alexandru Enachi. (f.d.161/171)

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de

Alexandru Enachi, așa cum prevede art.245 alin.(2) din Codul administrativ, în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce în conformitate cu

art.246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, constituie temei de a declara recursul

inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs stabilește că recurenta a neglijat obligația sa de a

se conforma prevederilor art.245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta

Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel.

Prin urmare, se atestă că recurentul a depus motivarea recursul împotriva deciziei

instanței de apel cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzut de legiuitor, or,

termenul-limită de prezentare a motivării recursului a expirat la 23 ianuarie 2023,

inclusiv, pe când acesta a fost depus abia la 13 februarie 2023, adică după expirarea

termenului stabilit de lege.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din

Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată

urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să

dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului Alexandru Enachi,

care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu

9

bună credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre

examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a

arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la

justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că

cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei

căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În

acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare

privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că recurentul Alexandru Enachi a cunoscut

despre decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea

obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja

drepturile sale de acces la instanță, fapt care a fost ignorant, iar în consecință a generat

omiterea termenului prescris la art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

10

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Alexandru Enachi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art.230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Alexandru Enachi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

11