2ra-76/23 — recunoasterea ca defăimătoare informatia publicate pe facebook, obligarea dezmintii informatiei, repararea prejudiciului

2ra-76/23 — recunoasterea ca defăimătoare informatia publicate pe facebook, obligarea dezmintii informatiei, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-76/23

2-21131417-01-2ra-19012023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Lavric

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Dutca, D. Băbălău, N. Budăi

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Asociația Obștească

„Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor

omului”, reprezentată de Mihail Balan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Lisnic și Olesea Plotnic împotriva Asociației Obștești „Comitetul civic pentru

combaterea construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului” cu privire la

recunoașterea ca fiind defăimătoare informația publicată pe rețelele de socializare,

interzicerea răspândirii comunicatului, obligarea dezmințirii informației, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis apelul declarat de Asociația Obștească „Comitetul civic pentru

combaterea construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului”, s-a casat

hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a

emis o hotărâre nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de Iurie Lisnic

și Olesea Plotnic,

constată:

La 25 august 2021, Iurie Lisnic și Olesea Plotnic au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Asociației Obștești „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului” (în continuare

AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și apărarea

drepturilor omului”) cu privire la recunoașterea ca fiind defăimătoare informația

publicată pe rețelele de socializare, interzicerea răspândirii comunicatului,

obligarea dezmințirii informației, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 4-7, 18).

În motivarea acțiunii au invocat că, la 05 iulie 2021, au aflat despre faptul că

în data de 03 februarie 2021, ora 18.06, pe pagina de Facebook „AO „Comitetul

civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului”,

redenumită la 10 decembrie 2020 în „Comunitatea pentru combaterea

1

construcțiilor ilegale”, a plasat un comunicat public, redactat la ora 21.37, cu

următorul conținut în limba rusă: „Уважаемые подписчики, пресса, просим

максимальный рeпост! Давайте остановим вместе коррупцию и беспредел в

нашем правительстве. Stimați prieteni. solicităm repostarea maximă! Один

очень „серьезный” начальник из Правительства Молдовы Юрий Лисник, в

панике потерять своё жирное денежное кресло, объявил охоту на молдавских

интернет-блогеров, которые борются с ползучей коррупцией и незаконными

стройками. Он почему-то надеется на то, что сможет закрыть этим людям

рот... После того, как в соц. сетях люди разоблачили его схему с „захватом”

земли и легализацией временного павильона возле ЖД-вокзала, этот тип в

панике начал писать жалобы в полицию и суды на всех подряд, в том числе

на пенсионеров и гражданских активистов, у которых даже нет интернета.

Как всегда, помогает ему в этом его жена Олеся Плотник, гроза пока еще

„нереформированной” судебной системы и кума некоторых известных пока

ещё „судей”. Цирк, да и только! Подробности позже...”.

Reclamanții au notat că postarea dată a fost publicată în regim de comunicat

public, fiind însoțită de un poster pe care era indicat cu majuscule numele „Lisnic

Iurie”, fiind distribuit de alte 10 persoane.

În opinia reclamanților, această publicație are un caracter batjocoritor,

defăimător, le lezează grav onoarea, demnitatea și reputația profesională, deoarece

nu au manifestat nici o acțiune violentă împotriva cetățenilor, iar reclamanta

Olesea Plotnic nu are legături de rudenie sau afinitate care ar putea influența actul

justiției.

Informația răspândită este falsă, are un caracter defăimător, nu corespunde

realității și este lipsită de un substrat factologic, iar răspândirea intenționată și

nefondată a declarațiilor denaturate, batjocoritoare și false la adresa sa generează

condamnarea morală de opinia publică, ceea ce duce la prejudicierea onoarei,

demnității și reputației profesionale.

Reclamanții au considerat că AO „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului”, în calitate de titular al paginii

de Facebook „Comitetului civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și

apărarea drepturilor omului”, redenumită la 10 decembrie 2020 în „Comunitatea

pentru combaterea construcțiilor ilegale”, este obligată să publice pe aceiași pagină

de Facebook o postare dezmințire.

Astfel, la 23 iulie 2021, reclamanții au expediat cerere prealabilă, solicitând

dezmințirea, ca fiind falsă, defăimătoare, răspândită prin relatări false cu privire la

fapte ce nu corespund realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația

profesională a informației conținute în postarea din 03 februarie 2021, ora 18.06,

de pe pagina de Facebook „AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor

ilegale și apărarea drepturilor omului” (redenumită în „Comunitatea pentru

combaterea construcțiilor ilegale”). Deși, somația a fost recepționată la 26 august

2021, a rămas fără răspuns și soluționare.

Reclamanții Iurie Lisnic și Olesea Plotnic au solicitat prin cererea de chemare

în judecată recunoașterea ca fiind defăimătoare informația publicată în data de 03

februarie 2021 pe pagina de Facebook „AO „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului” (redenumită în „Comunitatea

pentru combaterea construcțiilor ilegale”), interzicerea răspândirii comunicatului,

obligarea dezmințirii informației, încasarea sumei de câte 10 000 de lei pentru

2

fiecare reclamant cu titlu de reparare a prejudiciului moral, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial acțiunea depusă de Iurie Lisnic și Olesea Plotnic.

S-a constatat, ca fiind defăimătoare, informația din comunicatul postat de

Asociația Obștească „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și

pentru apărarea drepturilor omului” pe facebook.com în data de 03 februarie

2021, ora 18.06, pentru onoarea, demnitatea și reputația profesională a

reclamanților Iurie Lisnic și Olesea Plotnic.

S-a obligat Asociația Obștească „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” să publice

dezmințirea informației postate pe rețeaua facebook.com în data de 03 februarie

2021, ora 18.06, la aceeași rubrică și pagină, cu interzicerea răspândirii

comunicatului cu același conținut pentru viitor.

S-a încasat din contul Asociației Obștești „Comitetul civic pentru

combaterea construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” în

beneficiul lui Iurie Lisnic și Olesea Plotnic prejudiciul moral în mărime de a câte

5 000 de lei pentru fiecare reclamant, în rest, cerința s-a respins, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Asociația Obștească „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” în beneficiul lui Iurie

Lisnic și Olesea Plotnic cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă

totală de 800 de lei (f.d. 32-33, 36-43).

La 24 ianuarie 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul

de procedură civilă, AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale

și apărarea drepturilor omului” a declarat apel împotriva hotărârii din 24

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 35).

Prin decizia din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și

apărarea drepturilor omului”, s-a casat hotărârea din 24 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a

admis parțial acțiunea depusă de Iurie Lisnic și Olesea Plotnic.

S-a constatat, ca fiind defăimătoare, informația din comunicatul postat de

Asociația Obștească „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și

pentru apărarea drepturilor omului” pe facebook.com în data de 03 februarie

2021, ora 18.06, pentru onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Iurie

Lisnic și Olesei Plotnic.

S-a obligat Asociația Obștească „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” să publice

dezmințirea informației postate pe rețeaua facebook.com în data de 03 februarie

2021, ora 18.06, la aceeași rubrică și pagină, cu interzicerea răspândirii

comunicatului cu același conținut pentru viitor.

S-a încasat din contul Asociației Obștești „Comitetul civic pentru

combaterea construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” în

beneficiul lui Iurie Lisnic și Olesei Plotnic prejudiciul moral în mărime de a câte

5 000 de lei pentru fiecare reclamant, în rest cerința s-a respins, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Asociația Obștească „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” în beneficiul lui Iurie

Lisnic și Olesei Plotnic cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă

totală de 700 de lei (f.d. 91, 92-104).

3

În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că dreptul la libera

exprimare nu este absolut și poate fi supus limitărilor, restrângerilor, în ipoteza în

care folosirea libertății de exprimare este îndreptată împotriva anumitor valori pe

care statul le poate apăra în mod legitim sau chiar împotriva democrației însăși.

Instanța de apel a remarcat că, în textul publicației din data de 03 februarie

2021 de pe rețeaua „Facebook”, AO „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” a admis afirmații,

care nu au o bază factologică și sunt de natură să lezeze onoarea, demnitatea și

reputația profesională a lui Iurie Lisnic și a Olesei Plotnic.

Instanța de apel a notat că AO „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor omului” nu a invocat nici un

argument și nu a prezentat nici o probă care să confirme temeinicia afirmațiilor

expuse în postarea din 03 februarie 2021, iar acest fapt demonstrează că

afirmațiile din această postare sunt lipsite de substrat factologic.

Astfel, având în vedere că informațiile răspândite de către AO „Comitetul

civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor

omului” sunt false, lipsite de substrat factologic suficient și defăimătoare, instanța

de apel a ajuns la concluzia că, în speță, sunt aplicabile restricțiile asupra

dreptului la libertatea de exprimare, deoarece se constată atacul asupra reputației

unei persoane și subminarea drepturilor reclamanților Iurie Lisnic și Olesea

Plotnic la onoare și demnitate, iar drept consecință Asociația fiind obligată să

dezmintă afirmațiile denigratoare făcute în postarea din 03 februarie 2021 și să

repare prejudiciul cauzat reclamanților prin violarea acestor drepturi.

Cu titlu subsecvent, instanța de apel nu a acceptat argumentul

AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și pentru apărarea

drepturilor omului”, precum că Asociația nu ar fi subiect al raporturilor juridice

contestate de către reclamant, fiindcă nu are înregistrate careva pagini pe rețeaua

de socializare „Facebook” și că nu administrează pagina pe care a fost publicată

postarea din 03 februarie 2021, pretinsă de reclamanți ca fiind denigratoare.

În acest sens, Curtea de Apel Chișinău a observat că Asociația nu a

întreprins careva acțiuni în vederea identificării administratorului paginii și

stopării publicării postărilor din numele său.

La 04 ianuarie 2023, AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor

ilegale și apărarea drepturilor omului”, reprezentată de Mihail Balan, a declarat

recurs împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii din 24 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

să fie respinsă acțiunea depusă de Iurie Lisnic și Olesea Plotnic (f.d. 107-109).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în cererea de apel, precum și au transpus

concluziile reținute de către instanța de apel în decizia sa.

Suplimentar, recurentul AO „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului” a invocat că instanța de apel

nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a speței, or,

Asociația nu are înregistrate careva pagini pe rețeaua de socializare Facebook, iar

din materialele dosarului rezultă că această pagină a fost înregistrată de pe un

număr de telefon din Ucraina.

Mai mult ca atât, AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor

ilegale și apărarea drepturilor omului” nu susține poziția relatată în postarea

4

publicată pe pagina de Facebook la 03 februarie 2021, pretinsă de reclamanți ca

fiind denigratoare.

Recurenta a considerat că, în speță, nu a fost dovedit cu probe veridice și

suficiente legătura cauzală între pagina de Facebook denumită „Comitetul civic

pentru combaterea construcțiilor ilegale și pentru apărarea drepturilor copilului”

pe care a fost publicată postarea din 03 februarie 2021, pretinsă de reclamanți ca

fiind denigratoare și persoana juridică înregistrată în Republica Moldova

AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și apărarea

drepturilor omului”.

De asemenea, recurenta a notat că, în susținerea pretențiilor sale, reclamanții

Iurie Lisnic și Olesea Plotnic au anexat captări de imagini (screenshoturi), care nu

pot fi acceptate ca probe conform Codului de procedură civilă.

La 19 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților Iurie Lisnic și Olesea Plotnic pentru notificare copia recursului

declarat de AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și

apărarea drepturilor omului”, reprezentată de Mihail Balan, împotriva deciziei din

22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, explicându-le dreptul de a depune

referințe prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor

formulate în recurs (f.d. 115). Însă, conform adeverinței din 09 februarie 2023 a

oficiului poștal Chișinău-2005, trimiterea poștală DS8008049166AS nu a fost

reclamată de către destinatarii Iurie Lisnic și Olesea Plotnic.

La capitolul dat completul de admisibilitate reține prevederile pct. 2 din

Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr. 1457 din 30 decembrie 2016, potrivit cărora „trimiterea nereclamată” este

trimiterea poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza

nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Din sensul normei legale precitate se deduce obligația pozitivă a lui Iurie

Lisnic și Olesea Plotnic de a se prezenta la oficiul poștal pentru a ridica trimiterile

expediate de Curtea Supremă de Justiție.

Respectiv, în circumstanțele speței, se deduce că „nesolicitarea” de către Iurie

Lisnic și Olesea Plotnic a trimiterii poștale, prin care le-a fost notificată copia

recursului nu împiedică examinarea admisibilității recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul de admisibilitate al instanței de recurs subliniază că, un stat care

dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se

bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a

se vedea cauza Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, § 32;

cauza Sultan v. Republica Moldova, 05 iunie 2018, § 24).

5

În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi

efectuată și analizată prin prisma articolului precitat, care cuprinde, în mod

particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la

un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate

prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea inter alia cauzele Marc Brauer v. Germania, 01 septembrie

2016, § 34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, § 64; Samardžić v. Croația, 20

iulie 2017, § 28; Zubac v. Croația (Marea Cameră), 05 aprilie 2018, § 82).

Așadar, prin prisma articolului 433 din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate verifică dacă actul judecătoresc de dispoziție recurat poate

constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este formulată de

persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost

declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din 22 decembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în

articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Succesiv, completul de admisibilitate notează că, în cazul în care, dreptul de

acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să

verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele

urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate

între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele

Levages Prestations Servicii v. Franța, 25 octombrie 1996, § 40; Tricard

v. Franța, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag v. Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc

Brauer, 01 septembrie 2016, § 34).

Articolul 434 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

În conformitate cu art. 111 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un

eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate

fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,

înafara oricărui dubiu, menite să asigure buna administrare a justiției și

respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie

să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea cauzele Tricard v. Franța,

10 iulie 2001, § 29; Nicolae Popa v. România, 09 decembrie 2014, § 16; Tence v.

Slovenia, 31 mai 2016, § 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care

termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă

considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității

6

juridice (a se vedea cauzele Ponomaryov v. Ucraina, 03 aprilie 2008, § 41;

Ustimenko v. Ucraina, 20 octombrie 2015, § 47).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 22

decembrie 2022. Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc cu

numărul de ieșire nr. 10300, copia deciziei motivate din 22 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces pentru

notificare la 29 decembrie 2022 (f.d. 105), însă, din materialele cauzei nu poate fi

stabilit momentul când decizia instanței de apel a fost comunicată efectiv

recurentei. Astfel, completul de admisibilitate opinează că, în speță, calea de atac

în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Succesiv, completul de admisibilitate evocă faptul că, în conformitate cu

articolul 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

7

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la

art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de

admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept,

vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Însă, din analiza

cererii de recurs depuse de AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor

ilegale și apărarea drepturilor omului”, reprezentată de Mihail Balan, rezultă că

aceasta nu a evidențiat memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate.

În acest sens, completul de admisibilitate menționează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de

lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii. Respectiv, nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea

recursului cu indicarea motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La caz, completul de admisibilitate vădește că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiurile aplicabile doar

procedurii de apel și nu se regăsesc în articolul 432 din Codul de procedură

civilă, aplicabil recursului. Ba mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse

examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma articolului 130 din

Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare,

nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al

recursului declarat, deoarece AO „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului”, reprezentată de Mihail

Balan, nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității

deciziilor instanței de apel. Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al

recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al

dezacordului recurentei și reprezentantului acesteia cu soluția dată de instanța

inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (Doorson v. Olanda, 26 martie 1996, § 67). La acest capitol

instanță de recurs reține că recursul declarat de AO „Comitetul civic pentru

combaterea construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului”, reprezentată de

Mihail Balan, nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări

esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind

8

lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că, în condițiile din speță,

cererea de recurs a fost depusă după ce AO „Comitetul civic pentru combaterea

construcțiilor ilegale și apărarea drepturilor omului” a avut posibilitatea de a fi

auzită de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut

deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services”

v. Franța, cererea nr.21920/93 din 25 octombrie 1996, §§ 48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CEDO, rezultă că participanții

au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele

pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere

(Blücher v. Cehia, cererea nr. 58580/00 din 11 aprilie 2005, §§ 65-67).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarate de AO „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor

ilegale și apărarea drepturilor omului”, reprezentată de Mihail Balan, împotriva

deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în baza articolului 433

lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația

Obștească „Comitetul civic pentru combaterea construcțiilor ilegale și apărarea

drepturilor omului”, reprezentată de Mihail Balan, împotriva deciziei din 22

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

9