2ra-1708/22 — cu privire la apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, obligarea de a dezminti informatiile false

Dosarul nr. 2ra-1708/22 2-20083259-01-2ra-07122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – M. Alexei Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, I. Țurcan, O. Cojocaru ÎNCHEIERE 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Țărnă, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Țărnă împotriva Mariei Olar cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea pârâtei de a dezminți informațiile false și defăimătoare, de a publica și răspândi dezmințirea, excluderea de pe pagina de Facebook a fotografiei, imaginii și postarea defăimătoare, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Ion Țarnă, s-a admis apelul declarat de către Maria Olar, s-a casat hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, constată: La 10 iulie 2020 Ion Țărnă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Olar, prin care a solicitat apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea pârâtei de a dezminți informațiile false și defăimătoare, de a publica și răspândi dezmințirea, excluderea de pe pagina de Facebook a fotografiei, imaginii și postarea defăimătoare,

compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 16 mai 2020, ora 12:12, Maria Olar a publicat pe pagina personală de Facebook o postare cu conținutul „Am primit astăzi un mesaj, care se merită de publicat: partea feminină face bani, cariera ori cu capul ori cu pasărea, asta o cunoașteți toți. Vorbim în șoșote pe la bucătării, dar uite că mi-am luat inima în dinți și o public, cineva trebuie să rupă tăcerea”. La această postare din 16 mai 2020, au fost atașate două capturi de ecran (screenshot) a unei conversații de pe rețeaua de socializare WhatsApp care conțin: - o imagine cu poza lui Ion Țărnă, (îmbrăcat în uniforma de serviciu cu afișarea numelui său de 1 familie pe ecuson) însoțit de titlul „Abuzuri sexuale în cadrul Inspectoratului de poliție Dubăsari.

O polițistă rupe tăcerea”, cu afișarea textului cu litere majuscule: „Sunt o angajată a Inspectoratului de poliție Dubăsari. Majoritatea părții feminine din inspectorat au de suferit din cauza abuzurilor de serviciu ale d-lui Ion Țărnă, deține funcția de șef al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de poliție Dubăsari. Amenințându-ne cu eliberarea din serviciu sau cu alte momente ce e legat de serviciu, pentru unele din noi asta fiind unica sursă de venit, ne impune să întreținem relații sexuale apoi ne discută cu colegii și fac toți glume pe seama noastră. Din frică ca să nu-mi pierd familia nu vreau să depun oficial această plângere că și așa am probleme în familie, dar sper să ajungă mesajul meu la organele competente.

Mulțumesc!!!”; și alte două imagini care includ: Un mesaj redirecționat tot de pe rețeaua de socializare WhatsApp, cu conținutul „Buna ziua, vreau să vă rog ca să mă ajutați să postați către mai multe persoane ca să vadă în ce țară trăim individul este ruda lui Igor Dodon și eu când postez pe Facebook automat se șterge postați vă rog din suflet sper că se vor lua măsuri doar așa, cu cazul dat este la curent și Șeful Inspectoratului Dumitru Șișcanu, care are protecție de la ministrul Pavel Voicu fiind ruda lui oricum nu sa luat nici o măsură la curent este și D. Cojocaru, Pavel Voicu și iarăși nu sa făcut nimic toți ascund asta și îi păzește ruda lui Dodon, oare chiar nimeni nu poate face nimic……”.

Al doilea mesaj (imagine) cu conținutul textului expus supra integral, cu continuarea textului „Buna ziua vreau să vă rog ca să mă ajutați să postați către mai multe persoane ca să vadă în ce țară trăim individul este ruda lui Igor Dodon și eu când postez pe Facebook automat se șterge postați vă rog din suflet sper că se vor lua măsuri doar așa, cu cazul dat este la curent și Șeful Inspectoratului Dumitru Șișcanu, care are protecție de la ministrul Pavel Voicu fiind ruda lui oricum nu sa luat nici o măsură la curent este și D. Cojocaru, Pavel Voicu și iarăși nu sa făcut nimic toți ascund asta și îi păzește ruda lui Dodon, oare chiar nimeni nu poate face nimic î-l lasă toți să-și bată joc de oameni în continuare că rog mult ajutați-mă transmiteți la CÎT mai mulți jurnaliști că nu mai știu unde să apelez!!!

Persoanele date activează mai departe și plus la asta permanent sunt promovați!!! Mulțumesc mult”. Reclamantul a menționat că aceste informații (imagini și texte) răspândite nu corespund adevărului, sunt vădit false, defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Ion Țărnă. Postarea și răspândirea acestor informații în mod intenționat și tendențios, pe pagina de Facebook a Mariei Olar, urmărită de un număr impunător de persoane au dus la denigrarea personalității, poziției sociale și numelui său.

Din imaginile redistribuite și informația expusă în postare în mod fals, defăimătoare se identifică în mod clar persoana vizată, unde este postată fotografia reclamantului îmbrăcat în uniforma de polițist, în care pe ecusonul uniformei se vede clar numele de familie și inițialele prenumelui reclamantului, fiind afectată în mod direct onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Ion Țărnă, dar și imaginea instituției publice în care activează – Inspectoratul de poliție Dubăsari, unde Ion Țărnă activează timp de 16 ani, la moment deținând funcția de Șef al Secției investigații infracțiuni al Inspectoratului de poliție Dubăsari al IGP al MAI. 2 Maria Olar în această postare, plasată pe pagina sa de Facebook, care este una deschisă publicului, având peste 5000 de urmăritori, încurajează la redistribuirea acestor informații false și defăimătoare la adresa persoanei reclamantului.

Aceste imagini cu informații defăimătoare, cu mesaj și conținut denigrator și care nu corespunde adevărului, au fost redistribuite de 457 de utilizatori, creând vizibilitate și comentarii la prietenii acestor utilizatori de rețea, care la rândul lor au vizualizat până la data de 05 iunie 2020, imaginile și informația postată de Maria Olar; 64 de utilizatori au comentat imaginile cu informație defăimătoare și mesajul cu conținut denigrator; 274 persoane au apreciat; 195 persoane le-a plăcut postarea; 41 persoane au fost șocate de conținutul postării; 27 persoane au fost deranjați (inervați); 9 utilizatori s-au întristat. Din postarea de pe pagina personală de Facebook a Mariei Olar incontestabil rezultă că imaginile redistribuite și informația din postare este falsă, defăimătoare și identifică persoana vizată de informație, fiind postată fotografia lui Ion Țărnă îmbrăcat în uniformă cu ecuson unde scrie numele de familie „Țărnă I.”.

Postările, care conțin și comentarii, imagini, caracterizează o imagine defăimătoare a lui Ion Țărnă, indicându-le urmăritorilor de pe Facebook că acesta are un caracter moral îndoielnic. În respectivele postări se face referire la faptul că el ar întreține relații intime cu colegele de serviciu, le discută cu alte persoane despre aceasta și le concediază din serviciu, fapt ce nu corespunde adevărului și sunt vădit informații nefondate și denigratoare. De asemenea, sunt false și denigratoare informațiile precum că ar fi o rudă a lui Igor Dodon (președintele Republicii Moldova) și că ar fi protejat de Dumitru Șișcanu (șeful Inspectoratului de Poliție) care ar fi rudă cu Pavel Voicu (Ministrul de Interne).

La fel, nu corespunde adevărului și faptul că la curent ar fi și Vadim Cojocaru și Pavel Voicu ce nu ar fi întreprins nimic în acest caz, ducând în eroare opinia publică despre personalitatea și activitatea profesională a reclamantului. Totodată, a fost afectat și dreptul la propria imagine a lui Ion Țărnă, fiind captată și utilizată imaginea lui cu fotografia, care îl identifică direct ca persoană și cu numele de familie, fapt ce interferează și cu viața sa privată, deoarece publicarea s-a realizat fără acordul lui Ion Țărnă. Postarea respectivă de pe pagina de interne a unor comentarii sunt de natură să aducă atingere dreptului de imagine a lui Ion Țărnă, fiind o încălcare a prevederilor Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare și ca consecință survine răspunderea civilă.

Răspândirea acestor imagini cu informații defăimătoare, postate, răspândite și mediatizate de către Maria Olar în rețeaua de socializare Facebook, a creat un impact exponențial negativ atât asupra reputației profesionale ale lui Ion Țărnă, cât discreditează și afectează colegele și colegii reclamantului, deoarece este neadevărată și cu regret, a provocat multă indignare și discuții în familiile colegelor de serviciu, precum și în societate, în calitate de colaboratori/colaboratoare de poliție.

Informațiile false postate de Maria Olar le infirmă reclamantul prin caracteristica pozitivă a acestuia de la locul de muncă, unde activează de 6 ani în colectivul Inspectoratului de poliție Dubăsari, fiind caracterizat ca un colaborator competent, bine pregătit profesional, manifestând profesionalism înalt, disciplinat, 3 punctual, responsabil, chibzuit, consecvent, în relațiile cu colegii este tacticos, atent, se bucură de autoritate din partea colegilor de serviciu și din partea cetățenilor. Prin nota informativă semnată de colaboratorii de serviciu ai reclamantului, condamnă atacurile din spațiul public lansate de Maria Olar și care afectează grav atât reputația profesională a reclamantului cât și instituția IP Dubăsari, făcând apel public la bunul simț și responsabilitate din partea tuturor cetățenilor față de colaboratorii de poliție.

Iar conținutul acestor postări și mesaje le califică cert ca un atac la instituția și demnitatea lor în calitate de colaboratori/colaboratoare de poliție. A mai menționat reclamantul că la răspândirea cu rea-credință a informațiilor postate din 16 mai 2020 pârâta nu a solicitat și opinia persoanei vizate, Ion Țărnă, sau să se fi prezentat careva probe confirmative în acest sens. Libertatea sa de exprimare nu este una absolută. Informațiile postate sunt defăimătoare deoarece relatează despre încălcarea legilor și a normelor de conviețuire (normele morale) și astfel fac ca Ion Țărnă să fie condamnat moral de opinia publică sau de unii indivizi în particular, nefiind vinovat de nici o faptă în acest sens.

Afirmațiile neadevărate, nocive, legate de moralitate, de profesionalism, de viața intimă a lui Ion Țărnă îi cauzează acestuia suferințe, prin lezarea prestigiului social, prin atingerea reputației dobândite prin eforturi și sacrificii, iar atunci când aceste afirmații sunt răspândite prin intermediul rețelelor de socializare, ea capătă dimensiuni cu un impact mare asupra publicului. Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, răspunderea juridică pentru răspândirea relatărilor false cu privire la fapte se exercită prin două mijloace: dezmințirea informației; repararea prejudiciului moral și material cauzat. Legea prevede că restabilirea persoanei în drepturi se va face doar dacă s-a constatat că informația este falsă, în acest sens se demonstrează cert că informația postată, răspândită de pârâtă pe pagina sa personală în privința reclamantului este falsă caracterul defăimător al informației nu se prezumă.

Acest fapt trebuie de dovedit conform prevederilor art. 24 alin. (1) lit. b) din Lege. Informațiile postate de pârâtă sunt defăimătoare deoarece ele relatează despre încălcarea legii și a normelor de conviețuire (normele morale) și astfel fac ca Ion Țărnă este condamnat moral de opinia publică sau de unii indivizi în particular. Reclamantul consideră că sunt întrunite toate condițiile pentru admiterea unei acțiuni privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Informația a fost răspândită de Maria Olar prin intermediul postării pe pagina personală de Facebook, reclamantul Ion Țărnă poate fi identificat din contextul informației răspândite de pârâtă, faptele din informația răspândită nu corespund realității, informația lezează reclamantul (are caracter defăimător potrivit normelor etice unanim recunoscute), informația răspândită îl lezează, adică îl defăimează în ochii lumii.

Astfel, se demonstrează caracterul defăimător și neveridic al informației actuale, fapt pentru care a solicitat obligarea pârâtei să dezmintă informația. A mai precizat că reclamantul lezat prin informația neveridică actuală, în baza art. 29 din Legea cu privire la libertatea de exprimare este în drept de a pretinde repararea prejudiciului moral. Existența prejudiciului moral constă din suferințele psihice, emoțiile negative suportate de reclamant după răspândirea informației defăimătoare și false, suferințele morale și psihice de jignire, rușine față de soție, copil, părinți, colegi și multe alte persoane care au citit postarea, disperare, 4 defectuozitate, indignare, stare de disconfort, pe care le suportă reclamantul în urma acțiunilor ilegale ale pârâtei.

Fiind nevoit să justifice, să dea explicații, să demonstreze soției, părinților, colegilor și altor persoane că cele postate nu corespund adevărului. Informațiile denigratoare postate de pârâtă au avut impact negativ și asupra membrilor familiei reclamantului (soția, copilul), ultimii aflând din rețelele de socializare, fapt ce a provocat situații conflictuale cu un impact sever asupra relațiilor armonioase ale familiei reclamantului. La fel, în mod dureros au reacționat și părinții care sunt în etate (tatăl Gheorghe Țărnă, a.n. 1958 și mama Eugenia Țărnă, a.n. 1962), care au fost afectați de această postare publică, reclamantul fiind nevoit să justifice, să dea explicații, să demonstreze că cele postate nu corespund adevărului.

Afectarea familiei sale, a părinților, a provocat stres moral și psihologic reclamantului. În urma acțiunilor ilegale ale pârâtei, ca consecință lui Ion Țărnă i-au cauzat reacții psihice negative, tulburarea bunăstării psihice, tulburare emoțională, stări de umilință, iritare, furie, rușine, disperare, stare de disconfort, fiind nevoit de a se adresa la medic care i-a prescris tratament, primind tratament în acest sens, fapte confirmate prin xerocopia datelor din cartela medicală, bonurile de plată achitate pentru procurarea medicamentelor. Toate aceste suferințe și tulburări sufletești sunt de neperceput, motiv pentru care, reclamantul solicită încasarea de la pârâtă a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, ținând cont de existența relației de proporționalitate între acordarea despăgubirilor pentru calomnie și gradul în care a fost lezată onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Pentru respectarea procedurii prealabile, a expediat la data de 05 iunie 2020 o cerere prealabilă către pârâtă prin intermediul rețelei de socializare pe pagina personală de Facebook a Mariei Olar, cu solicitarea de a dezminți informațiile care au fost răspândite de ea la data de 16 mai 2020 și postate pe pagina personală de Facebook. Pârâta Maria Olar a primit, a confirmat că a recepționat cererea prealabilă la data de 07 iunie 2020. În termenul prevăzut de lege de 5 zile, nu a reacționat în nici un fel, reclamantul nu a primit nici un răspuns la cererea prealabilă. La data de 07 iulie 2020 a remis pârâtei un mesaj potrivit căruia a întrebat reclamanta dacă are un răspuns la cererea prealabilă adresată la 05 iunie 2020. Cu toate acestea, nici la acest mesaj reclamantul nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul Ion Țarnă a solicitat recunoașterea ca fiind defăimătoare informațiile răspândite la data de 16 mai 2020 de Maria Olar, postate pe pagina personală de Facebook, și anume, „Am primit astăzi un mesaj, care se merită de publicat: partea feminină face bani, cariera ori cu capul ori cu pasarea, asta o cunoaștem toți. Vorbim în șoșote pe la bucătării, dar uite că mi-am luat inima în dinți și o public, cineva trebuie să rupă tăcerea”, postare la care s-au atașat cele două capturi de ecran (screenshot) a unei conversații de pe rețeaua de socializare WhatsApp; -obligarea dezmințirii de către Maria Olar a informațiilor false și defăimătoare răspândite la data de 16 mai 2020 de Maria Olar postate pe pagina personală de Facebook, și anume, „Am primit astăzi un mesaj, care se merită de publicat: partea feminină face bani, cariera ori cu capul ori cu pasarea, asta o cunoaștem toți.

Vorbim în șoșote pe la bucătării, dar uite că mi-am luat inima în dinți și o public, cineva trebuie să rupă tăcerea”, postare la care s-au atașat cele două capturi de ecran (screenshot) a unei conversații de pe rețeaua de socializare WhatsApp; 5 -obligarea dezmințirii de către Maria Olar a informațiilor false și defăimătoare din conținutul și imaginile postate pe pagina personală de Facebook a Mariei Olar, cu următorul text „Informațiile publicate la data de 16 mai 2020 ora 12:12 pe pagina personală de Facebook de către Olar Maria cu referire la Ion Țărnă, și anume, postarea „Am primit astăzi un mesaj, care se merită de publicat: partea feminină face bani, cariera ori cu capul ori cu pasarea, asta o cunoaștem toți.

Vorbim în șoșote pe la bucătării, dar uite că mi-am luat inima în dinți și o public, cineva trebuie să rupă tăcerea”, la care s-au atașat cele două capturi de ecran (screenshot) a unei conversații de pe rețeaua de socializare WhatsApp cu privire la așa-zisele abuzuri și activitatea de serviciu, sunt informații false și defăimătoare care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Țărnă Ion”; -obligarea Mariei Olar de a publica și răspândi dezmințirea, pe pagina personală de Facebook a Mariei Olar la aceiași rubrică, durată de timp, textul dezmințirii să fie scris cu aceleași caractere ca și informația dezmințită; -excluderea de pe pagina de Facebook a Mariei Olar a fotografiei (cu imaginea persoanei lui Ion Țărnă) imaginile și postarea cu imaginile text, defăimătoare postate la data de 16 mai 2020, ora 12:12; -încasarea de la Maria Olar în beneficiul lui Ion Țărnă a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată legate de acordarea asistenței juridice.

Prin hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Țarnă. S-a constatat ca fiind falsă și defăimătoare informația postată pe pagina de Facebook a Mariei Olar la data de 16 mai 2020, și anume, „am primit astăzi un mesaj, care se merită de publicat: partea feminină face bani, cariera cu capul ori cu pasărea, asta o cunoaștem toți. Vorbim în șoșote pe la bucătării, dar uite că mi-am luat inima în dinți și o public, cineva trebuie să rupă tăcerea”. S-a obligat Maria Olar să dezmintă informația falsă și defăimătoare răspândită pe pagina personală de Facebook la data de 16 mai 2020, inclusiv cu publicarea și răspândirea următorului text: „Eu, Maria Olar declar că informația publicată și răspândită pe pagina mea de Facebook la 16 mai 2020, ora 12:12 cu privire la Ion Țărnă este falsă și defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională”.

S-a obligat Maria Olar să excludă de pe pagina personală de Facebook fotografia lui Ion Țărnă, imaginile și postarea cu imaginile text postare la 16 mai 2020, ora 12:12. S-a încasat de la Maria Olar în beneficiul lui Ion Țărnă prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, cheltuieli de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 250 lei și suma de 2500 lei pentru acordarea asistenței juridice. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d. 126-127, 138-155, vol. I) Maria Olar și Ion Țărnă, în termen, au depus cereri de apel împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Ion Țarnă.

S-a admis apelul declarat de către Maria Olar. 6 S-a casat integral hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Țărnă împotriva Mariei Olar cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea pârâtei de a dezminți informațiile false și defăimătoare, de a publica și răspândi dezmințirea, excluderea de pe pagina de Facebook a fotografiei, imaginii și postarea defăimătoare, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată. (f.d.

206, 207-221, vol. I) În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că la originea cauzei se află două capturi de ecran (screenshot) a unei conversații de pe rețeaua de socializare WhatsApp, publicate pe o rețea de socializare de către Maria Olar, care în viziunea lui Ion Țărnă nu are o bază factologică, lezează demnitatea și onoarea profesională a lui și atentează la sistemul poliției în general, discreditându-l în mod public și diminuând încrederea societății în această instituție de drept.

Deși instanța inferioară a realizat o analiză a libertății de exprimare, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene în această materie, cât și a prevederilor legale naționale, aceasta în hotărârea sa s-a limitat exclusiv la soluționarea problemei caracterului fals al conținutului celor două capturi de ecran (screenshot) a unei conversații de pe rețeaua de socializare WhatsApp, fără a analiza, luând în considerare modelul controlului Curții Europene, existența scopului legitim de a restrânge libertatea de exprimare și necesitatea acestei măsuri într-o societate democratică.

Instanța de apel reține că, în sensul articolului 10 din Convenția Europeană, art. 32 din Constituție și art. 9 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, persoanele particulare se bucură de un drept larg de a critica liderii politici, oficialitățile, guvernele și instituțiile statale și ele pot fi pedepsite în ordin civil sau penal în cazul în care criticile lor sunt false din punct de vedere factologic sau sunt excesiv de ofensatoare. Limitele criticii acceptabile în adresa personalităților publice sau a organismelor guvernamentale sunt mai largi decât ale celei în adresa persoanelor particulare, și, în general, sunt mai largi atunci când nu sunt criticate persoanele nominalizate. Persoanele publice, politicienii în mod inevitabil și conștient trebuie să accepte verificarea strictă a fiecărui cuvânt și faptă atât din partea jurnaliștilor, cât și a marelui public, și, în consecință, trebuie să dovedească un grad mai mare de toleranță.

În opinia instanței de apel Maria Olar a răspândit informația unui terț, în speță, a utilizatorilor rețelei de socializare, cu identitate anonimă, iar restricționarea acestui drept ar afecta grav contribuția presei/jurnaliștilor la discutarea chestiunilor de interes public. Trebuie să existe motive deosebit de întemeiate pentru a se limita dreptul jurnaliștilor la exprimare atunci când aceștia răspândesc declarații/informațiile unor terți.

Sarcina nemijlocită de aplicare a prevederilor legale naționale aplicabile litigiului, cât și a jurisprudenței CEDO, denotă faptul că, ingerința admisă de către instanța de fond nu a fost legitimă în sensul legii și nu a fost necesară într-o societate democratică, iar acțiunea cu privire la recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației, publicării dezmințirilor și încasarea prejudiciului 7 moral și a cheltuielilor de judecată, este vădit neîntemeiată.

Respectiv instanța de apel a respins și pretențiile subsecvente de încasare a prejudiciului moral, care poartă soarta cerinței principale, ori onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Ion Țărnă nu a fost prejudiciată prin două capturi de ecran (screenshot) a unei conversații de pe rețeaua de socializare WhatsApp, publicate pe o rețea de socializare de către Maria Olar și nu servește temei de compensare a prejudiciului moral. Pornind de la statutul lui Ion Țărnă, care este o persoană publică, se pune în evidență faptul că dânsul, benevol a acceptat, spre deosebire de persoanele private, un grad sporit de interes din partea societății, a instituțiilor mass-media și a unor altor persoane curioase; el, fiind mereu în vizorul publicului larg, iar această stare de lucruri impune o doză mai mare de deschidere și, concomitent, un nivel mai ridicat de toleranță la critici și la provocări.

Potrivit jurisprudenței Curții, Maria Olar nu trebuie să fie obligat să dovedească temeiul faptic al afirmațiilor sale întrucât a făcut referire, în esență, la ceea ce alții spuneau persoane terțe, or, în măsura în care există intenția de a-l obliga să dovedească exactitatea afirmațiilor sale, acestuia i se impunea o sarcină nerezonabilă sau chiar imposibilă. La data de 23 noiembrie 2022 Ion Țărnă a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și parțial a hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii parțiale a pretenției privind încasarea prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

(f.d. 4-39, vol. II) În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile legii, normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele pertinente de către participanții la proces, iar concluziile instanței vizate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Ion Țărnă care are calitatea procesuală de reclamant și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 septembrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa lui Ion Țărnă prin poștă electronică la 28 septembrie 2022. (f.d.

222, vol. I) Recursul, declarat la 23 noiembrie 2022 de către Ion Țărnă, este în termen. 8 La data de 07 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs. La 23 decembrie 2020 Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a depus referință solicitând declararea recursului depus de către Ion Țărnă ca fiind inadmisibil. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Ion Țărnă, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Ion Țărnă, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

9 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Ion Țărnă și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ion Țărnă, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ion Țărnă, împotriva deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 10