2ra-283/21 — constatarea incalcarii dreptului

Dosarul nr.2ra-283/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L.Bagrin)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Buhnaci, V.Sîrbu, A.Malîi)

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Ostalep, reprezentat de

avocatul Pavel Croitoru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Ostalep

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Open” cu privire la constatarea

încălcării a dreptului reclamantului la respectul onoarei și reputației profesionale, a

vieții private și de familie, a prevederilor legale cu privire la protecția datelor cu

caracter personal; obligarea pârâtului de a exprima scuze pentru acțiunile săvârșite,

de a șterge datele cu caracter personal, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 ianuarie 2019 Valeriu Ostalep a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Open” cu privire la constatarea

încălcării a dreptului reclamantului la respectul onoarei și reputației profesionale, a

vieții private și de familie, a prevederilor legale cu privire la protecția datelor cu

caracter personal; obligarea pârâtului de a exprima scuze pentru acțiunile săvârșite,

de a șterge datele cu caracter personal, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la data de 05 decembrie 2018, pe portalul

de știri www.deschide.md, deținut și gestionat de SRL „Open”, a fost publicat

articolul: „DOC//Un fost viceministru de externe a reclamat la poliție Tricolorul

României arborat la Durlești”.

A declarat că, în articolul menționat este inclusă imaginea foto a unei sesizări,

care conține datele cu caracter personal ale reclamantului, numele, prenumele,

adresa de domiciliu, semnătura. Publicarea respectivei informații presupune

dezvăluirea unui număr nedeterminat de persoane a textului sesizării și a datelor cu

caracter personal ale lui Ostalep Valeriu.

A considerat reclamantul că, publicarea informațiilor menționate se încadrează

în noțiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal, însă acest drept nu a fost

obținut de SRL „Open” în ordinea prevăzută de legislația în vigoare.

A precizat că, în textul articolului se mai regăsește și un pretins citat al unei

persoane, care însă nu a fost reprodus cu acuratețe și exact. Mai exact, în citat a fost

modificat textul inițial, astfel varianta publicată conține o injurie cu caracter

ofensator. În acest mod apreciază că, îi este încălcat dreptul reclamantului la

respectarea onoarei și reputației profesionale.

A afirmat că, societatea pârâtă urmează să prezinte scuze pentru acțiunile

săvârșite și să achite prejudiciul moral. Or, adresarea injuriei cu caracter ofensator

formează o opinie publică negativă față de reclamant în societate, precum și lezează

onoarea și reputația profesională, cauzîndu-i acestuia suferințe psihice

considerabile.

A susținut că, prin publicarea imaginii foto a sesizării pe portalul de știri

www.deschide.md a fost dezvăluit unui număr nedeterminat de persoane atât textul

sesizării, cât și datele cu caracter personal ale reclamantului. Prin aceste acțiuni i-a

fost încălcat dreptul la viața privată și de familie, iar gravitatea încălcării este

evidențiată prin prisma publicării adresei de domiciliu a reclamantului.

A considerat că, numele, prenumele, semnătura și adresa de domiciliu a

reclamantului se încadrează în categoria datelor cu caracter personal, iar acțiunea de

publicare a acestora, cât și acțiunile premergătoare – se încadrează în noțiunea de

prelucrare a datelor cu caracter personal. Totuși, prelucrarea datelor nu s-a realizat

cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a)-c), art. 5 alin. (1), art. 12 alin. (2),

art. 23 alin. (1), art. 28, art. 29 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011.

A invocat că, pârâtul urmează să șteargă datele cu caracter personal ale

reclamantului, să exprime scuze pentru acțiunile săvârșite și să achite prejudiciul

moral. Or, reclamantul este persoană publică, deținând în perioada anilor 2005-2009

funcția de vice-ministru al Ministerului Afacerilor de Externe, iar în prezent

participă în calitate de expert politic la emisiuni televizate și radio, acordă interviuri

publicațiilor periodice și agențiilor de presă.

A menționat că, întru soluționarea extrajudiciară a litigiului, la data de 20

decembrie 2018 reclamantul a expediat în adresa pârâtului cerere prealabilă, prin

care a solicitat publicarea scuzelor, ștergerea informației publicate și achitarea

prejudiciului moral suportat în mărime de 10.000 lei. Cererea a fost recepționată la

data de 26 decembrie 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție. Însă, aceasta a

rămas fără răspuns și executare.

A afirmat reclamantul că, la data de 31 decembrie 2018, pe portalul de știri

www.deschide.md a fost publicat articolul cu titlul: „Deschide.MD aduce scuze lui

Ostalep Valeriu pentru un citat. Nu este „XXXXX”, ci „XXXXX”. Nu consideră

acest fapt ca o executare parțială a cerințelor, întrucât articolul este scris într-o

manieră batjocoritoare, iar pârâtul repetat publică datele cu caracter personale ale

reclamantului. Scuzele nu au fost aduse.

A solicitat reclamantul, constatarea încălcării de SRL „Open” a dreptului la

respectul onoarei și reputației profesionale prin adresarea expresiei injurioase

„Ostalep, XXXXX” și publicarea articolelor din data de 05 decembrie 2018 cu titlul

„DOC//Un fost viceministru de externe a reclamat la poliție Tricolorul României

2

arborat la Durlești” și din data de 31 decembrie 2018 cu titlul „Deschide.MD aduce

scuze lui Ostalep Valeriu pentru un citat. Nu este „XXXXX”, ci „XXXXX” pe

portalul de știri www.deschide.md, constatarea încălcării de SRL „Open” a

dreptului la respectul vieții private și de familie, încălcării prevederilor legale cu

privire la protecția datelor cu caracter personal prin publicarea conținutului sesizării

și a datelor cu caracter personal ale reclamantului la data de 05 decembrie 2018 pe

portalul de știri www.deschide.md, obligarea SRL „Open” de a exprima scuze

pentru acțiunile săvârșite prin publicarea de pagina web www.deschide.md a

următorului text: „În temeiul hotărârii judecătorești nr. ... din ...., portalul de știri

deschide.md prezintă scuzele de rigoare față de dl Ostalep Valeriu pentru adresarea

expresiei injurioase și pentru încălcarea dreptului la viața privată și de familie, prin

publicarea mai multor articole cu caracter ofensator”, obligarea SRL „Open” de a

șterge de pe portalul www.deschide.md articolul cu titlul „DOC//Un fost vice-

ministru de externe a reclamat la poliție Tricolorul României arborat la Durlești” și

articolul „Deschide.MD aduce scuze lui Ostalep Valeriu pentru un citat. Nu este

„XXXXX”, ci „XXXXX”, inclusiv oricare dintre articole sau mesaje care conțin

expresii injurioase adresate reclamantului, obligarea SRL „Open” de a șterge de pe

portalul www.deschide.md toate datele cu caracter personal ale reclamantului,

încasarea din contul SRL „Open” a prejudiciului moral în sumă de 10.000 lei,

cauzat în urma încălcării dreptului la respectul vieții private și de familie, încălcării

dreptului la respectul onoarei și reputației profesionale și încălcării prevederilor

legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal, încasarea din contul SRL

„Open” a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Valeriu Ostalep și s-a menținut hotărârea din 04 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, la caz nu se constată

încălcarea dreptului la respectul onoarei și reputației profesionale prin adresarea

expresiei injurioase și publicarea articolelor din partea pîrîtului „Open” SRL, dat

fiind faptul că, în textul articolului menționat, este indicat autorul pretinsei expresii

injurioase, iar societatea pîrîtă, în calitate de portal de știri a reflectat atitudinea

critică a unui cetățean al Republicii Moldova (D-na Diana Crudu), față de ideile

românofobe promovate de către reclamant, care este o persoană publică, fiind

întrunite în acest sens condițiile art. 2 al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010, care

prevede că, persoana publică în sensul legii date, este persoana care exercită funcții

publice sau o altă persoană care, datorită statutului, poziției sociale sau altor

circumstanțe, trezește interesul public. Astfel, cu toate că reclamantul nu mai deține

la moment nici o funcție publică, în virtutea funcției de vice-ministru de externe pe

care a deținut-o și a permanentelor apariții publice cu comentarii politice si de alt

gen, în cele mai diverse instituții media, ultimul întrunește condiția cerută de lege

pentru a fi calificat ca o persoană publică.

Referitor la pretențiile lui Valeriu Ostalep cu privire la constatarea încălcării

dreptului la respectul vieții private și de familie și a prevederilor legale cu privire la

protecția datelor cu caracter personal, instanța de apel le-a apreciat ca fiind

nefondate.

3

Reclamantul a invocat că, prin publicarea conținutului sesizării din 08

noiembrie 2018, depusă în adresa Inspectoratului de Poliție Buiucani a Direcției de

Poliție mun. Chișinău au fost făcute publice datele sale cu caracter personal:

numele, prenumele, semnătura și adresa de domiciliu.

Potrivit art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din

08 iulie 2011, date cu caracter personal sunt definite ca fiind – orice informație

referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu

caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată,

direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe

elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale

sau sociale.

Conform art. 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.

133 din 08 iulie 2011, prevederile art. 5, 6 și 8 nu se aplică în situația în care

prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice,

artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod

voluntar și manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care

sînt strîns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter

personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile

Legii cu privire la libertatea de exprimare.

Instanța de apel a reținut că, o parte din datele personale invocate (numele,

prenumele și semnătura) sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a

subiectului datelor cu caracter personal.

Or, Valeriu Ostalep are calitatea de persoană publică, întrucât datorită

statutului, poziției sociale și altor circumstanțe (a ocupat anterior o funcție publică

de conducere), trezește interesul public. Însă, la această categorie nu poate fi atribuit

adresa domiciliu, aceasta fiind o componentă a vieții private a ultimului, iar

dezvăluirea acesteia nu poate fi protejată de dreptul la libertatea de exprimare.

Cu toate acestea, instanța de apel a indicat că, pârâtul a afirmat că a rectificat

conținutul articolului după sesizarea neconformității acestuia cu rigorile legale.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de a exprima scuze, instanța de

apel a concluzionat că este neîntemeiată, dat fiind faptul că, la caz nu s-a constatat

că societatea pârâtă ar fi încălcat în careva măsură dreptul apelantului-reclamant la

respectul onoarei și reputației profesionale, prin adresarea expresiei injurioase și

publicarea articolelor.

Referitor la pretențiile, privind obligarea de a șterge articolele și datele cu

caracter personal, instanța de apel la fel a respins ca fiind nefondate, or la caz s-a

constatat că careva drepturi ale apelantului nu au fost încălcate prin articolele

menționate.

La 09 decembrie 2020 prin intermediul oficiului poștal, Valeriu Ostalep,

reprezentat de avocatul Pavel Croitoru a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 23 septembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 februarie 2020 Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și anume art.28 din Legea cu privire la libertatea de

exprimare.

4

Totodată au fost invocate prevederile art.432 alin.(2) lit a),b) și alin.(4) Cod de

procedură civilă.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 23

septembrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 17

octombrie 2020 prin intermediul adresei electronice (f.d.145). Prin urmare, cererea

de recurs declarată la 09 decembrie 2020 se consideră depusă în termenul prevăzut

de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 22 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

5

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Pavel

Croitoru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Pavel Croitoru se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6