2ra-1510/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la respectul onoarei si reputatiei profesionale, a dreptului la respectul vietii private si de familie si a incalcarii prevederilor legale cu privire la protectia datelor cu caracter personal, obligarea de a exprima scuzele publice, repararea prejudiciului moral

2ra-1510/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la respectul onoarei si reputatiei profesionale, a dreptului la respectul vietii private si de familie si a incalcarii prevederilor legale cu privire la protectia datelor cu caracter personal, obligarea de a exprima scuzele publice, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1510/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. S. Dumitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valeriu

Ostalep, reprezentat de avocatul Pavel Croitoru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Ostalep

împotriva Publicației Periodice „Ziarul Național” Societate cu Răspundere Limitată

cu privire la constatarea încălcării dreptului la respectul onoarei și reputației

profesionale, a dreptului la respectul vieții private și de familie și a încălcării

prevederilor legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal, obligarea de

a exprima scuzele publice pentru încălcarea dreptului, obligarea ștergerii articolului

și a datelor cu caracter personal, repararea prejudiciului moral cauzat în urma

încălcării dreptului la respectul vieții private și de familie și a încălcării prevederilor

legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Publicația Periodică „Ziarul Național” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Eduard Hadei, casată parțial

hotărârea din 7 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă în

această parte o nouă hotărâre

constată:

La 29 ianuarie 2019, Valeriu Ostalep a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL cu privire la constatarea

încălcării dreptului la respectul onoarei și reputației profesionale, a dreptului la

respectul vieții private și de familie și a încălcării prevederilor legale cu privire la

protecția datelor cu caracter personal, obligarea de a exprima scuzele publice pentru

încălcarea dreptului, obligarea ștergerii articolului și a datelor cu caracter personal,

repararea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la respectul vieții

1

private și de familie și a încălcării prevederilor legale cu privire la protecția datelor

cu caracter personal și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 5 decembrie 2018, pe portalul de știri

www.ziarulnational.md a fost publicat articolul cu titlul „DOC//Un fost viceministru

de externe de la Chișinău s-a plâns la Poliție că un cetățean al R. Moldova a arborat,

pe proprietate privată, tricolorul românesc: Reacția pârâtului”, care poate fi accesat

la adresa https://www.ziarulnational.md/doc-un-fost-viceministru-de-externe-de-la-

chisinau-s-a-plans-la-politie-ca-un-cetatean-al-rmoldova-a-arborat-pe-proprietate-

privata-tricolorul-romanesc-reactia-paratului/, fapt confirmat prin captura de ecran.

Accesând pagina web menționată, a observat publicat textul articolului și

imaginea foto a unei sesizări, care conține datele cu caracter personal ale lui și

anume, numele, prenumele, adresa de domiciliu, semnătura.

În textul articolului sus menționat, se regăsește propoziția „Ostalep, ... cu

ochi!” și mențiunea că aceasta a fost citată din comentariul Dianei Crudu.

A considerat că expresia „Ostalep, ... cu ochi!” întrunește condițiile prevăzute

de lege și reprezintă o injurie cu caracter ofensator, adresată de către reprezentanții

Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL, care încalcă dreptul lui la respectul

onoarei și reputației profesionale.

A evidențiat că, aplicând metoda deducției, este evident că cuvântul mascat

prin scrierea a trei puncte urmat de cuvintele „cu ochi” este cuvântul „rahat”.

Expresia menționată este una cunoscută de majoritatea cetățenilor vorbitori ai

limbii de stat, iar publicarea acesteia încalcă normele de conduită general acceptate

într-o societate democratică.

Astfel, a remarcat că pârâtul urmează să exprime scuzele pentru acțiunile

săvârșite și să achite prejudiciul moral, or adresarea injuriei cu caracter ofensator

formează o opinie publică negativă față de el în societate și lezează atât onoarea, cât

și reputația profesională, cauzându-i suferințe psihice considerabile.

A subliniat că prin publicarea imaginii foto a sesizării pe portalul de știri

www.ziarulnational.md, a fost dezvăluit unui număr nedeterminat de persoane atât

textul sesizării, cât și datele cu caracter personal ale lui, încălcându-se dreptul la

viața privată și de familie, or datele care au fost făcute publice se încadrează în

noțiunea de informație despre viața privată și de familie.

În deosebi, gravitatea încălcării dreptului menționat este evidentă în raport cu

adresa de domiciliu a lui care a fost făcută publică, or legiuitorul a stabilit o serie de

mecanisme care au menirea de a limita accesul la această informație, dânsul fiind în

drept să conteze pe confidențialitatea acesteia.

Având în vedere prevederile art. 3, 4 alin. (1) lit. a) - c), 5 alin. (1), 12 alin. (2),

art. 23 alin. (1) și 28 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu

caracter personal, pct. 29 din Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012 privind

aprobarea Regulamentului Registrului de evidență a operatorilor de date cu caracter

personal, a precizat că numele, prenumele, semnătura și adresa de domiciliu ale lui

se încadrează în noțiunea de date cu caracter personal, iar acțiunea de a publica

imaginea foto pe portalul de știri www.ziarulnational.md, cât și acțiunile

2

premergătoare acesteia, se încadrează în noțiunea de prelucrare a datelor cu caracter

personal.

Așadar, prin publicarea conținutului sesizării se încalcă prevederile legale cu

privire la caracteristica datelor cu caracter personal prelucrate (art. 4 alin. (1) lit. a)

- c)), existența consimțământului (art. 5 alin. (1)), informarea lui (art. 12 alin. (2)),

notificarea (art. 23 alin. (1)) și înregistrarea (art. 28), confidențialitate (art. 29

alin. (1)).

Prin urmare, pârâtul urmează să șteargă datele cu caracter personal, să

exprime scuzele pentru acțiunile săvârșite și să achite prejudiciul moral, or deși

dânsul este o persoană publică, deținând anterior funcția de viceministru al

Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova în perioada anilor 2005 -

2009, iar în prezent deseori participă în calitate de expert politic la emisiuni TV și

radio, precum și acordă interviuri multor publicații periodice și agenții de presă,

conținutul sesizării și datele cu caracter personal ale lui publicate nu reprezintă

informație de interes public și țin exclusiv de viața sa privată.

Iar, prin dezvăluirea unui număr nedeterminat de persoane a informației

menționate, i-au fost cauzate suferințe psihice considerabile manifestate prin starea

de incertitudine, îngrijorare și neliniște în legătură cu destinatarii și urmările ce pot

fi provocate în urma dezvăluirii datelor sale cu caracter personal.

A comunicat că la 20 decembrie 2018, a expediat cererea prealabilă prin care

a solicitat publicarea scuzelor, ștergerea informației publicate și achitarea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei, care însă nu a fost reclamată de către

pârât, fapt confirmat prin adeverința cu ștampila oficiului poștal din 11 ianuarie

2019.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 7, 10, 19, 32 din Legea

nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, art. 3, 4, 5, 12, 14,

18, 23, 28, 29 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter

personal, art. 83, 87, 94, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii;

- constatarea încălcării de către Publicația Periodică „Ziarul Național” SRL

a dreptului la respectul onoarei și reputației profesionale prin adresarea

expresiei injurioase „Ostalep, ... cu ochi!” și publicarea articolului din

5 decembrie 2018 cu titlul „DOC // Un fost viceministru de Externe de la

Chișinău s-a plâns la Poliție că un cetățean al R. Moldova a arborat, pe

proprietate privată, tricolorul românesc: Reacția pârâtului” pe portalul de

știri www.ziarulnational.md;

- constatarea încălcării de către Publicația Periodică „Ziarul Național” SRL

a dreptului la respectul vieții private și de familie și încălcării prevederilor

legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal prin publicarea

conținutului sesizării și a datelor cu caracter personal ale lui la 5 decembrie

2018 pe portalul de știri www.ziarulnational.md;

- obligarea Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL de a exprima

scuzele pentru acțiunile săvârșite prin publicarea pe pagina web

www.ziarulnational.md a următorului text: „în temeiul hotărârii

3

judecătorești №... din ...., protalul de știri ziarulnational.md prezintă

scuzele de rigoare față de dl Valeriu Ostalep pentru încălcarea dreptului la

respectul onoarei și reputației profesionale prin adresarea expresiei

injurioase și pentru încălcarea dreptului la viața privată și de familie prin

publicarea articolului din 5 decembrie 2018.”;

- obligarea Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL de a șterge de pe

portalul www.ziarulnational.md articolul din 5 decembrie 2018 cu titlul:

DOC // Un viceministru de Externe de la Chișinău s-a plâns la Poliție că

un cetățean al R. Moldova a arborat, pe proprietate privată, tricolorul

românesc: Reacția pârâtului, care poate fi accesat la adresa

https://www.ziarulnational.md/doc-un-fostviceministru-de-exteme-de-la-

chisinau-s-a-plans-la-politie-ca-un-cetatean-al-rmoldova-a-arborat-pe-

proprietate-privata-tricolorul-romanesc- reacția-paratului/;

- obligarea Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL de a șterge de pe

portalul www.ziarulnational.md toate datele cu caracter personal ale lui;

- încasarea din contul Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL a

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei cauzat în urma încălcării

dreptului la respectul vieții private și de familie și încălcării prevederilor

legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal, a taxei de stat în

mărime de 600 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 7 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost constatată încălcarea de către pârât a prevederilor legale cu privire la

protecția datelor cu caracter personal ale reclamantului.

A fost încasată din contul Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL în

beneficiul lui Valeriu Ostalep suma de 200 de lei cu titlu de taxă de stat și suma de

1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin publicarea datelor cu caracter

personal ale reclamantului, iar în total suma de 1 700 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

În susținerea soluției emise, cu refere la temeinicia pretenției din acțiune

privind constatarea încălcării a prevederilor legale cu privire la protecția datelor cu

caracter personal, prima instanță a reținut că numele, prenumele reclamantului,

urmate de expunerea adresei de domiciliu a acestuia se încadrează în noțiunea de

date cu caracter personal, iar acțiunea de a publica imaginea foto pe portalul de știri

www.ziarulnational.md, fără anonimizarea acestora, cât și acțiunele premărgătoare

acesteia, se încadrează în noțiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Asfel, prin publicarea conținutului sesizării se încalcă prevederile legale cu

privire la caracteristica datelor cu caracter personal prelucrate (art. 4 alin. (1) lit. a)

- c)), existența consimțământului (art. 5 alin. (1)), informarea reclamantului (art. 12

alin. (2)), notificarea (art. 23 alin. (1)) și înregistrarea (art. 28), confidențialitate

(art. 29 alin. (1)).

Drept urmare, prima instanță a apreciat prejudiciul moral suportat de Valeriu

Ostalep la suma de 1 500 de lei, ce urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin publicarea datelor cu caracter personal ale reclamantului, care succede

4

temeinicia cerinței de constatare a încălcării de către pârât a prevederilor legale cu

privire la protecția datelor cu caracter personal ale reclamantului.

Prin decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Publicația Periodică „Ziarul Național” SRL, reprezentată de avocatul

Eduard Hadei, casată hotărârea din 7 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru în partea pretențiilor admise și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin

care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea lui Valeriu Ostalep de chemare în

judecată împotriva Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL cu privire la

constatarea încălcării prevederilor legale cu privire la protecția datelor cu caracter

personal, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a apreciat ca fiind greșită

concluzia primei instanțe prin care a reținut ca fiind parțial justificată pretenția

privind publicarea informațiilor cu caracter personal.

Astfel, instanța de apel a reținut că Valeriu Ostalep, considerând că

prelucrarea datelor cu caracter personal în privința sa nu este conformă, urma să se

adreseze Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind

pretinsul fapt de dezvăluire a datelor cu caracter personal ce-l vizează, în termen de

30 de zile de la data când a aflat despre faptul pretinsei încălcări.

Instanța de apel a stabilit că la materialele cauzei nu este anexată drept probă

vreo plângere adresată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal de către Valeriu Ostalep, însă se atestă că la 12 aprilie 2019, Publicația

Periodică „Ziarul Național” SRL a informat Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal că documentul inserat în știrea publicată pe

www.ziarulnational.md la 5 decembrie 2018: „DOC // Un fost viceministru de

Externe de la Chișinău s-a plâns la Poliție că un cetățean al R. Moldova a arborat, pe

proprietate privată, tricolorul românesc: Reacția pârâtului”, care poate fi accesat la

adresa https://www.ziarulnational.md/doc-un-fostviceministru-de-exteme-de-la-

chisinau-s-a-plans-la-politie-ca-un-cetatean-al-rmoldova-a-arborat-pe-proprietate-

privata-tricolorul-romanesc-reactia-paratului/, a fost preluat de pe contul de

Facebook al Dianei Crudu, care a făcut public acest caz. Concomitent, a informat că

datele cu caracter personal din documentul la care se face referire, postat pe portalul

Ziarului Național, au fost radiate.

În consecință, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat raționamentul

primei instanțe vis-a-vis de temeinicia pretenției privind repararea prejudiciului

moral în sumă de 1 500 de lei, întrucât la caz, Valeriu Ostalep nu este îndreptăți de

a solicita repararea prejudiciul moral având în vedere că la materialele cauzei lipsesc

probe ce ar determina stabilirea vinovăției în cadrul dosarului contravențional, ceea

ce exclude pe cale de consecință și răspunderea civilă de natură a prejudiciului moral

având în vedere că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 133/2011 privind protecția

datelor cu caracter personal, nu instituie răspundere decât în condiții generale ale

Codului civil, iar lipsa de vinovăție în acțiunile Publicației Periodice „Ziarul

Național” SRL sau probe care ar imputa comportamente ilicite săvârșite cu

vinovăție, lipsesc de la materialele cauzei.

5

La 7 septembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Valeriu Ostalep,

reprezentat de avocatul Pavel Croitoru a declarat recurs împotriva deciziei din

16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, emiterea unei

decizii de casare a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel a încălcat și aplicat

eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume, art. 4 alin. (1), lit. a) - c), 5 alin (1), 12 alin. (2), 23 alin. (1), 28, 29 alin. (1)

din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, a menționat că numele, prenumele, semnătura și adresa de domiciliu a

lui se încadrează în noțiunea de date cu caracter personal, iar acțiunea de a publica

imaginea foto pe portalul de știri www.ziarulnational.md, cât și acțiunile

premergătoare acesteia, se încadrează în noțiunea de prelucrarea a datelor cu caracter

personal.

A evidențiat că intimatul la momentul preluării datelor cu caracter personal

nu era înregistrat drept operator de date cu caracter personal și nu a solicitat acordul

titularului la prelucrarea datelor.

Instanța de apel greșit a constatat că lipsesc careva probe ce ar imputa un

comportament ilicit cu vinovăție în acțiunile Publicației Periodice „Ziarul Național”

SRL, or vinovăția acesteia a apărut odată cu publicarea datelor cu caracter personal

ale lui, cu încălcări ale normelor legale privind protecția datelor cu caracter personal,

deci nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și anume, art. 10 din Legea

cu privire la libertatea de exprimare, art. 18 și 33 din Legea privind protecția datelor

cu caracter personal.

Reieșind din prevederile art. 10 din Legea cu privire la libertatea de exprimare,

art. 18 și 33 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, având în vedere

că Publicația Periodică „Ziarul Național” SRL a publicat date cu caracter personal

ale lui, cu încălcarea evidentă a normelor de drept, dânsul este îndreptățit să solicite

repararea prejudiciului moral.

A învederat că sancțiunea pentru încălcarea drepturilor lui este una pecuniară,

relativ simbolică. Or, în practica CEDO în calitate de efect descurajator asupra

libertății de exprimare se indică în primul rând măsuri penale asupra jurnaliștilor sau

pecuniare care sunt de natură să ducă la încetarea existenței instituției mass media.

Spre regret, neaplicarea prevederilor menționate de către instanța de apel a

dus la emiterea unei soluții greșite, prin care greșit a fost constatată netemeinicia

încasării prejudiciului moral, urmare a încălcării drepturilor lui privind protecția

datelor cu caracter personal.

A mai notat că vine în contradicție cu prevederile art. 33 din Legea privind

protecția datelor cu caracter personal, argumentul instanței de apel în sensul că

dânsul nu este îndreptățit de a solicita încasarea prejudiciului moral, întrucât la

materialele cauzei lipsesc probe ce ar determina stabilirea vinovăției în cadrul

dosarului contravențional, ceea ce exclude și răspunderea civilă de natură a

prejudiciului moral.

6

Astfel, nici art. 33, nici art. 18 din lege, nu condiționează atragerea la

răspundere civilă, cu atragerea la răspundere contravențională.

Prin urmare, instanța de apel greșit a constatat că lipsa stabilirii vinovăției în

cadrul dosarului contravențional, exclude și răspunderea civilă de natură a

prejudiciului moral.

Totodată, instanța de apel greșit a constatat că prima instanță a substituit

funcțiile Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

(CNPDCP), expunându-se în privința încălcărilor drepturilor lui cu privire la

protecția datelor cu caracter personal.

Este un drept al lui de a se adresa cu plângere Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, dar aceasta nu reprezintă o procedură

prealabilă obligatorie pentru a se adresa cu acțiune în instanța de judecată. Or,

adresarea unei plângeri către Centru ar putea duce la răspundere contravențională a

intimatului, însă neexercitarea acestui drept de către el nu îl lipsește de dreptul să

solicite tragerea intimatului la răspundere civilă prin intermediul unei cereri de

chemare în judecată, așa cum prevede art. 33 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal.

A evidențiat că preluarea unei postări prin care se dezvăluie adresa de

domiciliu a lui, aceasta fiind o componentă a vieții private, nu exonerează de

răspundere pentru încălcarea dreptului la viața privată, prin urmare, intimatul nu

poate fi considerat nevinovat, doar prin simplul fapt că acesta doar a preluat

informația.

A considerat că nu poate fi reținut nici argumentul instanței de apel precum

că nu a fost probat faptul dacă postarea publicată de către intimat a fost văzută și de

alte persoane decât dânsul.

Portalul de știri gestionat de intimat nu funcționează în exclusivitate pentru el

și este evident că postarea a fost văzută de un număr mai mare decât unul, dar

numărul respectiv nu poate fi probat cumva, de aceea și s-a folosit expresia de “un

număr nedeterminat de persoane”.

Instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, întrucât a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată și anume, art. 6 alin. (2) din Legea cu privire la

libertatea de exprimare.

La 23 septembrie 2020, în adresa Publicației Periodice „Ziarul Național” SRL

a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Valeriu Ostalep, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 145), însă corespondența menționată a fost

returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 146).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Publicația Periodic„Ziarul Național” SRL să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

7

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 7 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 133), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 7 septembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de

avocatul Pavel Croitoru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de

avocatul Pavel Croitoru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

8

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Pavel Croitoru urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de

avocatul Pavel Croitoru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9