2ra-52/19 — Apărarea onoarei și demnității

2ra-52/19 — Apărarea onoarei și demnității (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-52/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru și A. Danilov)

D E C I Z I E

13 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii: Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Railean

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu

Răspundere Limitată și Andrei Bolocan cu privire la apărarea onoarei și demnității,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel și apelul declarat de către Andrei Bolocan, fiind menținută hotărârea din 23

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

Violeta Railean a depus cerere de chemare în judecată la 5 iulie 2012, împotriva

Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată și Andrei Bolocan cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Reclamanta în motivarea acțiunii a indicat că în secvența difuzată la postul de

televiziune „Jurnal TV” din 2 iunie 2012, în cadrul emisiunii „Ministerul Adevărului”

i-a fost lezată onoarea și demnitatea prin difuzarea unor imagini și comentarii, fiind

înjosită public prin denaturarea și batjocorirea imaginii și prin răspândirea unor

informații calomnioase neautentice și mincinoase la adresa sa.

A specificat Violeta Railean că la 29 mai 2012, a sărbătorit aniversarea a 40 de

ani de la naștere, iar în legătură cu această ocazie, colegii de serviciu au decis

amplasarea unei felicitări pe câteva panouri publicitare din mun. Chișinău.

La 2 iunie 2012, imaginea de pe panoul publicitar, a fost luată în derâdere într-o

secvență televizată transmisă de postul de televiziune „Jurnal TV”.

S-a indicat că autorii emisiunii „Ministerul Adevărului” au suprapus pe fața sa,

din imaginea plasată pe panourile publicitare, niște ochi roșii intermitenți, ce îi dădeau

caracter de monstru și în mod batjocoritor i-au aplicat mustăți, fiind catalogată drept

1

„mâna criminală”, „autoare a plasării unui dop în gura de scurgere a canalizării

orașului”.

Violeta Railean a precizat că acest fapt șocant, lipsit de orice suport veridic,

rațiune și simt moral, e o învinuire directă, calomnioasă din partea postului de

televiziune, care i-a fost adusă chiar în zilele în care își sărbătorea jubileul.

A menționat reclamanta că de-a lungul timpului a muncit cinstit, bucurându-se

de stimă în mediul profesional și niciodată nu a fost atrasă la răspundere.

S-a specificat că postul de televiziune „Jurnal TV” a comis un act de huliganism

mediatic, insultând o persoană, care nu are nimic comun cu temele pe care le discutau

jurnaliștii în acea emisiune, neavând nici un temei de a o insulta public, calificând-o

drept „mâna criminală”.

În emisiune, prezentatorul Sergiu Cobzaru a inventat o informare precum că

„Săptămâna trecută Primăria municipiului Chișinău a făcut un anunț, care a zguduit

întreaga comunitate. Copiii au plâns, păsările au tăcut, animalele s-au ascuns prin

vizuini. Aparent conducerea municipiului Chișinău a găsit sursa tuturor relelor din

această capitală europeană, într-o țeava mare cu diametrul de 40 de centimetre a fost

găsit un dop pe potrivă. O țeava de scurgere a apelor pluviale. Primăria municipiului

Chișinău insistă asupra faptului că aici este .... o mână criminală pentru a sabota

restabilirea rețelei de țevi din orașul nostru”.

Reclamanta a indicat că ulterior, mediatorul emisiunii respective Andrei Bolocan

imita căutarea criminalul, care a plasat dopul în canalizare, acostând cu microfonul în

mâna lumea din oraș: „Cine este făptașul a ceea ce s-a întâmplat ? Credeți că e mâna

Moscovei ? Cine e de vină? Cine este făptașul ? Lumea e în nedumerire. Să fie oare

o mâna criminală așa cum spune Primăria ? O ciubotă bolșevică de mărimea 40 ? Sau

poate e chiar mâna Moscovei ?”.

Violeta Railean a precizat că în final, Andrei Bolocan a găsit panoul publicitar

cu imaginea sa, fiind perfect conștient de faptul că pe el e reprezentată o persoană

concretă. Cu atât mai mult că imaginea conținea textul: Violeta Railean, Director

executiv al Agenției de publicitate „Neorama”.

Postându-se în fața panoului, acest jurnalist a anunțat publicul: „Neam întrebat

cine e de vină? Cine a plasat dopul în țevile capitalei? Cine a greșit?” și uitându-se la

imaginea sa denaturată, cu ochi roșii pulsanți și mustăți, a indicat spectatorilor:

„Răspunsul se află chiar sub nasul primăriei pe unul din panourile din capitală, sperăm

că organele abilitate să se autosesizeze....”.

S-a menționat că faptul dat constituie o calomnie directă, care a afectat public

onoarea reclamantei de cetățean și demnitatea profesională, fapte pentru care a somat

asupra unei proceduri judiciare în vederea apărării onoarei și demnității și asupra

încasării prejudiciului material și repararea prejudiciului moral.

A specificat Violeta Railean că este profund dezamăgită de faptul că un post de

televiziune, pe motiv absolut inventat, a comis un astfel de delict, încercând să se

îndreptățească cu argumente irelevante.

În rezultatul difuzării prezentelor imagini și răspândirii acestei informații, a fost

telefonată de către prieteni, rude și clienții agenției, cu care lucrează în mod direct,

fiind întrebată despre situația creată.

Reclamanta a mai punctat că a fost adânc afectată de evoluția evenimentelor,

suferind o criză psihologică, iar la 6 iunie 2012, s-a adresat IMSP Institutului de

Neurologie și Neurochirurgie, unde, fiind consultată de un medic, i-a fost stabilită

2

diagnoza – tulburare afectivă în cadrul unei reacții acute la stres, fiind dispus un

tratament și concediu medical.

Reclamanta a indicat că a expediat o somație prejudiciară în adresa pârâtului, la

care a primit răspunsul nr. 236-7e/04/12 din la 11 iunie 2012, prin care a fost

informată că „Jurnal TV” a retras din rețeaua internet emisiunea dată, nerecunoscând,

însă, faptul prejudicierii onoarei si demnității sale.

Ulterior, Violeta Railean a depus cerere de concretizare a pretențiilor.

A solicitat reclamanta constatarea faptului că informațiile răspândite de postul

de televiziune „Jurnal TV” nu sunt veridice și lezează onoarea și demnitatea sa,

obligarea postului de televiziune „Jurnal TV” de a dezminți informația difuzată în

cadrul emisiunii „Ministerul Adevărului” din 2 iunie 2012, aducerea unor scuze

publice și încasarea din contul Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău

Plus” Societate cu Răspundere Limitată și din contul lui Andrei Bolocan a câte 100

000 de lei de la fiecare, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Railean împotriva

Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată și Andrei Bolocan cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă parțial.

A fost constatat faptul că Violeta Railean nu este „Criminalul care a amplasat un

dop în rețelele de canalizare ale Chișinăului” și aceste informații răspândite de către

Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată sunt neveridice și-i lezează onoarea și demnitatea.

A fost obligată Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus”

Societate cu Răspundere Limitată să dezmintă în cadrul aceleiași emisiuni informația

precum că Violeta Railean este „criminalul care a amplasat un dop în rețelele de

canalizare ale Chișinăului” și să ceară scuze publice.

S-a dispus încasarea din contul Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată în beneficiul Violetei Railean suma

de 15 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și din contul lui Andrei Bolocan în

beneficiul Violetei Railean suma de 8 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest

pretențiile au fost respinse (f.d. 208, 218-224, vol. II).

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a considerat că probele anexate la

dosar justifică parțial pretențiile invocate în acțiune.

Manifestând dezacord față de hotărârea primei instanțe, Andrei Bolocan și

Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată la 26 februarie 2018, au contestat-o cu apel, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus”

Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel și apelul

declarat de către Andrei Bolocan, fiind menținută hotărârea din 23 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 47, 48-58, vol. III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a elucidat

toate circumstanțele pricinii, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele

administrate la dosar și în consecință a fost emisă o soluție corectă.

3

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, Întreprinderea cu Capital Străin

„Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, fiind împuternicit prin mandatul nr. 0508974 din 27 martie 2014 (f.d.

92, vol. I), la 12 octombrie 2018 a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că atât instanța de apel, cât și prima instanță

nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei,

fiind încălcate normele de drept procedural și aplicate eronat normele de drept

material.

Recurenta a specificat că cererea de chemare în judecată urmează a fi scoasă de

pe rol, deoarece nu a fost respectată calea prealabilă impusă de lege în asemenea

litigii.

Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 1 octombrie 2018, prin care a fost expediată în adresa părților copia

deciziei instanței de apel (f.d. 59, vol. III), însă la dosar nu sunt probe care ar certifica

data recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen.

Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților la 9 noiembrie 2018, însă

până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții

Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față

de temeiurile invocate în recurs.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate

cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de către

Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel este neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Actele pricinii certifică faptul că Violeta Railean a depus cerere de chemare în

judecată la 5 iulie 2012, împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău

Plus” Societate cu Răspundere Limitată și Andrei Bolocan, prin care a solicitat

4

constatarea faptului că informațiile răspândite de postul de televiziune „Jurnal TV”

nu sunt veridice și lezează onoarea și demnitatea sa, obligarea postului de televiziune

„Jurnal TV” de a dezminți informația difuzată în cadrul emisiunii „Ministerul

Adevărului” din 2 iunie 2012, aducerea unor scuze publice și încasarea din contul

Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată și din contul lui Andrei Bolocan a câte 100 000 de lei de la fiecare, cu titlu

de prejudiciu moral și cheltuielilor de judecată.

Judecând cauza dată, prima instanța prin hotărârea din 23 februarie 2018 a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Railean, constatând

faptul că Violeta Railean nu este „Criminalul care a amplasat un dop în rețelele de

canalizare ale Chișinăului” și aceste informații răspândite de către Întreprinderea cu

Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată sunt

neveridice și-i lezează onoarea și demnitatea.

Totodată, instanța de fond a obligat Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată să dezmintă în cadrul aceleiași

emisiuni informația precum că Violeta Railean este „criminalul care a amplasat un

dop în rețelele de canalizare ale Chișinăului” și să ceară scuze publice și a dispus

încasarea din contul Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus”

Societate cu Răspundere Limitată în beneficiul Violetei Railean suma de 15 000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral și din contul lui Andrei Bolocan în beneficiul Violetei

Railean suma de 8 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest pretențiile au fost

respinse.

Ulterior, poziția primei instanțe exprimată în hotărârea din 23 februarie 2018 a

fost menținută prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție analizând situația de fapt din speța dată, în raport cu probele anexate la

dosar, prin prisma normelor de drept material pertinente speței, menționează că

soluția primei instanțe, menținută prin decizia instanței de apel despre necesitatea

admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată depusă de către Violeta Railean este

corectă și întemeiată.

Astfel, actele atașate la dosar certifică faptul că la 2 iunie 2012, în cadrul

emisiunii „Ministerul Adevărului”, difuzată de postul de televiziune „Jurnal TV”,

prezentatorul Sergiu Cobzaru a făcut un anunț precum că „Săptămâna trecută Primăria

municipiului Chișinău a făcut un anunț, care a zguduit întreaga comunitate. Copiii au

plâns, păsările au tăcut, animalele s-au ascuns prin vizuini. Aparent conducerea

municipiului Chișinău a găsit sursa tuturor relelor din această capitală europeană, într-

o țeava mare cu diametrul de 40 de centimetri a fost găsit un dop pe potrivă. O țeava

de asta de scurgere a apelor pluviale. Primăria municipiului Chișinău insistă asupra

faptului că aici este....că a participat o mâna criminală pentru a sabota restabilirea

rețelei de țevi din orașul nostru”.

Ulterior, mediatorul Andrei Bolocan se face a caută criminalul, care a plasat

dopul în canalizare, acostând cu microfonul în mâna lumea din oraș: „Cine este

făptașul a ceea ce s-a întâmplat? Credeți că e mâna Moscovei? .... Cine e de vină?...

Cine este făptașul? Lumea e în nedumerire... Să fie oare o mâna criminală așa cum

spune Primăria?... O ciubotă bolșevică de mărimea 40? Sau poate e chiar mâna

Moscovei?...”.

Ulterior, Andrei Bolocan a găsit panoul cu imaginea Violetei Railean, fiind

perfect conștient de faptul că pe el e reprezentată o persoană concretă. Cu atât mai

5

mult că imaginea conținea textul: Violeta Railean, Director executiv al Agenției de

publicitate „Neorama”.

S-a constatat că postându-se în fața panoului, jurnalistul Andrei Bolocan a

anunțat publicul: „Ne-am întrebat cine e de vină? Cine a plasat dopul în țevile

capitalei? Cine a greșit?” și uitându-se la imaginea denaturată a Violetei Railean, cu

ochi roșii pulsanți și mustăți, a indicat spectatorilor: „Răspunsul se află chiar sub nasul

primăriei pe unul din panourile din capitală, sperăm că organele abilitate să se

autosesizeze...”.

Instanța de recurs consideră oportun de a reliefa prevederile art. 16 alin. (1), (2)

și (7) Codul civil, care statuează expres că orice persoană are dreptul la respectul

onoarei, demnității și reputației sale profesionale. Orice persoană este în drept să ceară

dezmințirea informației ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională

dacă cel care a răspândit-o nu dovedește că ea corespunde realității. Persoana lezată

în drepturile și interesele sale, ocrotite de lege, prin publicațiile unui mijloc de

informare în masă, este în drept să publice replica sa în respectivul mijloc de

informare în masă pe contul acestuia.

Conform art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la

libertate de exprimare, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest

drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei.

Libertatea de exprimare protejează atât conținutul, cât și forma informației exprimate,

inclusiv a informației care ofensează, șochează sau deranjează.

Conform art. 7 alin. (1) - (3) din Legea enunțată, orice persoană are dreptul la

apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin răspândirea

relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic

suficient sau prin injurie. Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la

fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții:

a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de

informație. Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita

rectificarea sau dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și

material cauzat.

Prin prisma normelor de drept material citate, instanța de recurs menționează că

este corectă poziția primei instanțe menținută prin decizia instanței de apel prin care

a stabilit că informația difuzată în cadrul postului de televiziune Jurnal TV, în cadrul

emisiunii „Ministerul Adevărului”, la 2 iunie 2012, de prezentatorul Sergiu Cobzaru,

nu corespunde realității, este defăimătoare și permite identificarea persoanei vizate în

informație.

Cu atât mai mult că pe panoul cu fotografia Violetei Railean este și inscripția

„La mulți ani, Violeta”, panou postat de către colegii de serviciu a acesteia în legătură

cu aniversarea zilei de naștere, fapt confirmat în urma vizionării CD cu emisiunea

respectivă. Mustățile aplicate pentru a nu fi cunoscută în imagine „se mișcă” și

intimata este de recunoscut de persoanele care o cunosc, nemaivorbind de inscripțiile

de pe panou.

Instanțele ierarhic inferioare just au stabilit că la materialele dosarului nu au fost

atașate probe pertinente și concludente, care ar demonstra faptul că aceste afirmații

sunt veridice și corespund realității.

Mai mult decât atât, nu există nici o hotărâre judecătorească, care să demonstreze

vinovăția Violetei Railean în comiterea a careva încălcări ale legii, de care este

6

învinuită în această emisiune prin caracterizarea ei ca fiind „criminală și autoare a

plasării unui dop din gura de scurgere a apelor pluviale”.

Conform dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul „criminal” este

definit ca persoană, care conține o intenție nelegiuită, care constituie o crimă, referitor

la crimă, rău, dăunător, persoană care a săvârșit o crimă. Totodată, cuvântul „crimă”

este definit de către dicționarul explicativ al limbii române ca fiind infracțiune care

prezintă un grad ridicat de pericol social și pe care legea o sancționează cu pedepsele

cele mai mari.

Prin urmare, just s-a concluzionat că folosirea acestor sintagme în adresa

intimatei, chiar și pe un ton umoristic, precum se pretinde că au acționat apelanții,

lezează onoarea și demnitatea Violetei Railean și astfel, temeinic și legal prima

instanța a constatat faptul că Violeta Railean nu este „Criminalul care a amplasat un

dop în rețelele de canalizare ale Chișinăului” și aceste informații răspândite de către

Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată sunt neveridice și-i lezează onoarea și demnitatea.

În acest sens, corect a fost obligată Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată să dezmintă în cadrul aceleiași

emisiuni informația precum că Violeta Railean este „criminalul care a amplasat un

dop în rețelele de canalizare ale Chișinăului” și să ceară scuze publice.

Conform art. 16 alin. (8) din Codul civil, orice persoană în a cărei privință a fost

răspândită o informație ce îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională este

în drept, pe lângă dezmințire, să ceară repararea prejudiciului material și moral cauzat

astfel. Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil și

să se determine ținându-se cont de:

a) caracterul informațiilor răspândite;

b) sfera de răspândire a informațiilor;

c) impactul social asupra persoanei;

d) gravitatea și întinderea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate;

e) proporționalitatea între acordarea despăgubirilor și gradul în care reputația a

fost lezată;

f) gradul de vinovăție al autorului prejudiciului;

g) măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate;

h) publicarea rectificării, replicii sau dezmințirii până la pronunțarea hotărârii

judecătorești;

i) alte circumstanțe relevante pentru cazul dat.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertate

de exprimare, instanța de judecată va acorda o compensație de natură să aducă

satisfacție persoanei lezate. La stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul

moral, acordată persoanei fizice, instanța de judecată va lua în considerație caracterul

și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate reclamantului, caracterul informației

răspândite, gradul de răspândire a informației, personalitatea reclamantului, reputația

pârâtului, gradul de vinovăție a pârâtului, consecințele răspândirii informației

defăimătoare, starea materială a reclamantului și cea a pârâtului, publicarea

rectificării, dezmințirii sau acordarea dreptului la replică până la depunerea cererii de

chemare în judecată și alte circumstanțe importante pentru examinarea cauzei.

7

Conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, având la bază normele de drept material citate, raportându-le la

circumstanțele cauzei și la practica judiciară în sfera reparării prejudiciului moral ca

urmare a lezării onoarei și demnității, precizează că instanțele ierarhic inferioare

corect au constatat temeinicia acțiunii și au stabilit cuantumul prejudiciului moral.

În acest context, instanța de recurs accentuează că CEDO, în cauza Lingens c.

Autristriei, a subliniat că „… presa nu trebuie să depășească limitele prevăzute în

special pentru protejarea reputației altora …”, ei îi incumbă obligația de a comunica

informații și idei asupra problemelor dezbătute în arena politică, precum și cele care

privesc alte sectoare de interes public”.

Art. 10 § 2 din Convenție subliniază că exercitarea libertății de exprimare

cuprinde „îndatoriri și responsabilități” care sunt valabile și pentru mass-media, chiar

și atunci când este vorba despre chestiuni de un mare interes general.

Aceste îndatoriri și responsabilități pot avea o importanță deosebită în cazul în

care există riscul de a se aduce atingere reputației unei persoane menționate nominal

și de a fi încălcate „drepturile altora”.

Astfel, trebuie să existe motive specifice pentru a putea scuti mass-media de

obligația care îi revine de obicei de a verifica declarațiile defăimătoare la adresa

persoanelor particulare. Existența acestor motive depinde în special de natura și

gradul defăimării în cauză, precum și de măsura în care mass-media poate considera

în mod rezonabil sursele sale ca fiind credibile în ceea ce privește alegațiile sale

(cauza Haukom împotriva Norvegiei, nr. 510/04, pct. 89, CEDO 2007-III).

Curtea reamintește că dreptul la protejarea reputației este un drept care este

garantat de art. 8 din Convenție, fiind un element care ține de viața privată.

Pentru a fi luat în considerare art. 8 din Convenție, probele anexate la materialele

cauzei denotă cu certitudine atacul asupra reputației reclamantei Violeta Railean în

cadrul emisiunii „Ministerul Adevărului”, difuzată la postul de televiziune Jurnal TV.

Subsidiar se menționează că, reclamanta Violeta Railean nu este o persoană

publică și nu există o hotărâre judecătorească prin care ultima ar fi fost învinuită și

trasă la răspundere pentru comiterea unor acțiuni ilegale, așa cum a fost caracterizată

în cadrul emisiunii difuzate de postul de televiziune Jurnal TV, ca fiind „criminală și

autoare a plasării unui dop din gura de scurgere a apelor pluviale”.

Însăși Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu

Răspundere Limitată prin răspunsul din 11 iunie 2012, a indicat că: „regretăm dacă

acest reportaj v-a creat impresia unei lezări a imaginii, onoarei și demnității doamnei

Violeta Railean și din proprie inițiativă am exclus secvențele indicate de pe site-ul

nostru” (vol. I, f.d.5).

Prin acest răspuns și prin excluderea secvențelor în care apare imaginea

reclamantei, Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu

Răspundere Limitată a recunoscut faptul lezării, onoarei și demnității reclamantei

8

Violeta Railean. Aceste acțiuni fiind întreprinse până la data adresării reclamantei în

instanța de judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție evidențiază că, la caz, Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău

Plus” Societate cu Răspundere Limitată nu a păstrat un echilibru între două valori

garantate de convenție și anume, pe de o parte libertatea de exprimare protejată de art.

10 și pe de altă parte, dreptul la respectarea vieții private, garantată de art. 8 din

convenție. Or, aceste drepturi merită a priori un respect egal, ele nu sunt nici absolute

și nici nu există o ierarhie a acestora, având o importanță egală.

Mai mult ca atât, reclamanta este o persoană particulară necunoscută publicului

și poate pretinde la o protecție deosebită a dreptului său la viața privată, lucru care nu

este valabil și pentru persoanele publice (cauza Minelli împotriva Elveției din 14 iunie

2005).

Instanța apreciază critic poziția intimatului referitor la faptul că, emisiunea este

una de satiră și umor, motiv din care nu poate fi trasă la răspundere pentru stilul

umoristic și satiric făcând trimitere la prevederile art. 7 alin. (8) din Legea nr. 64 din

23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare.

În domeniul artistic, satira este o formă a expresiei artistice și un comentariu

social, prin trăsăturile sale inerente de exagerare și distorsionare a realității, țintește

în mod natural să provoace și să agite. În consecință, orice ingerință cu dreptul unui

artist la o asemenea exprimare trebuie să fie examinat cu atenție (cauza Vereinigung

Bildender Kunstler împotriva Austriei).

Cu toate acestea, ea avertizează că, libertatea jurnalistică acoperă, de asemenea,

posibil, recurgerea la un anumit grad de exagerare sau chiar de provocare (cauza

Dalban împotriva României).

Însă, în această privință, analizând expresiile în cauză ce au fost difuzate în

emisiunea „Ministerul adevărului” de către postul de televiziune Jurnal TV, subiectul

emisiunii fiind criticile aduse situației create la sistemul de canalizare a rețelelor

inginerești aflate în gestiunea Primăriei mun. Chișinău și, nicidecum ca subiect al

satirei fiind reclamanta Violeta Railean.

Prin criticile ce au trecut spontan la personalitatea Violetei Railean, fiind numită

„criminal și persona vinovată” cu prezentarea imaginilor denaturate, în mod direct s-

a lezat onoarea, demnitatea și reputația reclamantei. Aceste critici au fost aduse fără

a fi verificată veridicitatea informațiilor, lipsite de orice suport veridic, rațiune și simț

moral.

În continuare, instanța de recurs menționează că este neîntemeiat argumentul

Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată și Andrei Bolocan precum că Violeta Railean nu a respectat procedura

prealabilă prevăzută de art. 15 din Legea cu privire la libertatea de exprimare și, prin

urmare, prima instanță urma să scoată cererea de chemare în judecată de pe rol.

Or, din materialele dosarului rezultă că intimata, prin intermediul avocatului Igor

Filip, a înaintat Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu

Răspundere Limitată, unde la acel moment activa și apelantul Andrei Bolocan, o

somație prejudiciară, în care a indicat la imaginea sa denaturată, la învinuirea directă

și calomnioasă din partea postului de televiziune „Jurnal TV”, fără a avea un suport

veridic, care-i defăimează în public onoarea și demnitatea, somându-i asupra

procedurii judiciare în vederea apărării onoarei și demnității și încasării unor

eventuale daune materiale și morale (f.d. 8, vol. I).

9

Totodată, instanțele ierarhic inferioare corect au respins argumentul

Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere

Limitată referitor la conținutul cererii prealabile și împuternicirile avocatului Igor

Filip, reprezentantul intimatei, deoarece la 11 iunie 2012, Întreprinderea cu Capital

Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată a răspuns la

somația prejudiciară și nu a făcut trimitere la faptul că nu sunt indicate cerințele

concrete sau sumele fixe a prejudiciului material si moral.

Instanța de recurs reține că aplicând prin analogie prevederile art. 226 din Codul

civil, lipsa împuternicirilor în vederea semnării unui act juridic este sancționată cu

nulitatea relativă a actului astfel semnat, iar conform art. 218 alin. (2) din Codul civil,

nulitatea relativă poate fi acoperită prin voința expresă sau tacită a persoanei în al

cărei interes este stabilită nulitatea. Voința de a confirma actul juridic lovit de nulitate

trebuie să fie certă și evidentă.

Astfel, motivul de nulitate a cererii prealabile a fost acoperit expres prin anexarea

mandatului seria MA nr. 0046678, prin care Violeta Railean îl împuternicește pe

avocatul Igor Filip să o reprezinte în instanța de judecată.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel este

întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Întreprinderea cu Capital

Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de

avocatul Dumitru Pavel și de a menține atât decizia instanței de apel cât și hotărârea

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) și alin. (4) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel.

Se menține decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de către Violeta Railean împotriva Întreprinderii cu

Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată și Andrei

Bolocan cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii: Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

10