2ra-1525/18 — dezmințirea informației și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1525/18 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (Victor Sandu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iulia Cimpoi, Aliona Danilov, Ion Secrieru) DECIZIE 17 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul declarat de întreprinderea cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată și de reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Pavel, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Voronin împotriva întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată și lui Constantin Cheianu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de întreprinderea cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată și Constantin Cheianu și s-a menținut hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, constată: La 07 aprilie 2015, Vladimir Voronin, reprezentat de avocatul Gheorghe Nicolaescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată (denumirea prescurtată ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL) și Constantin Cheianu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că, la 18 februarie 2015, în cadrul emisiunii televizate cu titlul „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV”, jurnalistul Constantin Cheianu, cu rea-credință, a folosit expresii care le consideră calomnioase și insultătoare și care nu au substrat factologic elementar.

Astfel, acesta a operat, în principal, cu următoarele fraze: „Mai pe scurt, porcii și-au votat Prim-ministrul. Care de acum încolo va încerca să ne convingă că porcii nu sunt porci, ci libelule. Cel mai tare grohăie de fericire Voronin, căci acum lângă porcul Filea și lângă porcul Plaha are și el un colț de treucă.”; „Ce au mai reușit porcii? ... ei au 1 împrumutat baligă și de la Voronin, pe care acesta le-a dat-o cu mare drag”, precum și alte expresii jignitoare, care în opinia reclamantului îi aduc atingere onoarei și reputației sale. Vladimir Voronin, reprezentat de avocatul Gheorghe Nicolaescu, a notat că emisiunea din 18 februarie 2015 poate fi accesată până în prezent pe pagina web multimedia a postului de televiziune „Jurnal TV”, fiind accesibilă tuturor via Internet.

Reclamantul a opinat că un asemenea mod de exprimare constituie o ingerință nejustificată în viața sa privată și profesională, deoarece antrenează consecințe negative, în primul rând, asupra imaginii sale personale, afectându-i onoarea și demnitatea, prin denigrarea imaginii sale în fața colegilor, în familie și nu în ultimul rând, în fața cetățenilor Republicii Moldova. Totodată, asemenea calomnii au un impact negativ asupra imaginii partidului pe care îl conduce, știrbindu-i autoritatea și reputația în fața membrilor acestuia, plasându-l într-o lumină defavorabilă.

La fel, reclamantul a susținut că expresiile susținute de jurnalistul Constantin Cheianu, în cadrul emisiunii televizate nominalizate, se înscriu într-o rafală de emisiuni televizate pe care postul de televiziune „Jurnal TV” le-a îndreptat contra lui Vladimir Voronin, fiind toate redactate într-o manieră similară, și care cu rea- credință, satisfăcând interesele meschine ale unui cerc îngust de persoane, nu au decât un obiectiv determinat de a denigra reclamantul în calitatea sa de Președinte al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și de fost Președinte al Republicii Moldova în perioada anilor 2001-2009. De asemenea, Vladimir Voronin a susținut că scopul unic al ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și a lui Constantin Cheianu este denigrarea imaginii sale, știrbirea autorității în mediul public, și nu în ultimul rând, lezarea iremediabilă a onoarei și demnității personale, ceea ce-i afectează direct viața profesională și personală.

Astfel, reclamantul a solicitat obligarea ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și a lui Constantin Cheianu de a dezminți declarațiile denigratoare menționate supra și să prezente scuze publice domnului Vladimir Voronin pentru declarațiile făcute în emisiunea „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV” în data de 18 februarie 2015; a încasa din contul pârâților în mod solidar în beneficiul lui Vladimir Voronin suma de 1 000 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral. Prin hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (vol. I, f.d.

207, 214-216) acțiunea depusă de Vladimir Voronin a fost admisă parțial și au fost obligați ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Constantin Cheianu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, să dezmintă prin intermediul emisiunii televizate „Mai pe scurt” declarațiile denigratoare, și anume: „Mai pe scurt, porcii și-au votat Prim-ministru, care de acum încolo va încerca să ne convingă că porcii nu sunt porci, ci libelule. Cel mai tare grohăie de fericire Voronin, căci acum lângă porcul Filea și lângă porcul Plaha are și el un colț de treucă.”, „Ce au mai reușit porcii?...

ei au împrumutat baligă și de la Voronin, pe care acesta le-a dat-o cu mare drag.”, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Vladimir Voronin, răspândite în cadrul emisiunii televizate intitulate „Mai pe scurt” în data de 18 februarie 2015. S-au obligat ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Constantin Cheianu să 2 prezinte scuze publice adresate lui Vladimir Voronin pentru declarațiile menționate, iar în rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău (vol.II, f.d. 104, 105-118) apelurile declarate de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Constantin Cheianu au fost respinse și s-a menținut hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. Soluțiile instanțelor inferioare s-au bazat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale; art. 32 și 34 din Constituția Republicii Moldova; art. 3 alin. (2), art. 7 alin. (1) și (2), art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare; art. 16 alin. (1), (2) și (4), art. 1398 și art. 1422 alin. (1) din Codul civil. În formarea pozițiilor sale cu privire la soluțiile pronunțate, Judecătoria Centru, mun.

Chișinău, și Curtea de Apel Chișinău a reținut că afirmațiile făcute de către Constantin Cheianu în cadrul emisiunii televizate „Mai pe scurt”, difuzate de postul de televiziune „Jurnal TV” la 18 februarie 2015, denotă o exprimare într-o manieră ce nu lasă dubii pentru un cerc neinițiat de telespectatori, și care antrenează în mod inevitabil consecințe negative asupra imaginii personale și profesionale ale lui Vladimir Voronin, afectându-i astfel onoarea și demnitatea. Astfel, instanțele de fond au apreciat aceste acțiuni ca o ingerință nejustificată în viața privată și profesională a lui Vladimir Voronin, și care îi denigrează imaginea în fața colegilor, în familie și nu în ultimul rând, în fața cetățenilor Republicii Moldova.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au apreciat ca fiind neîntemeiată revendicarea reclamantului cu privire la repararea prejudiciului moral, deoarece nu a fost probat caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice ce i-au fost cauzate. La 24 ianuarie 2018, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Pavel, au declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 123-133, 140). În motivarea recursului au invocat că instanțele de fond au interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural, iar drept consecință nu au aplicat just cadrul legal pertinent speței. În acest sens, s-a menționat că, după ce a dispus scoaterea cauzei de pe rol în legătură cu absența reclamantului și a reprezentantului acestuia la ședința de judecată, prima instanță nu a avut temei de a o repune pe rol.

Or, avocatul reclamantului nu a prezentat probe care să ateste imposibilitatea acestuia de a informa instanța despre absența în ședința de judecată, deoarece actul prezentat nu conține informații referitoare la această imposibilitate, iar probele administrate în instanța de apel au atestat că nu a existat niciun accident cu implicarea automobilului avocatului, motiv din care prima instanță nu a avut temei legal de a anula încheierea din 20 noiembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și de a repune pe rol cauza. La fel, recurenta și reprezentantul acesteia au indicat că, Vladimir Voronin nu a solicitat pe cale prejudiciară remedii împotriva presupusei acțiuni de defăimare, împrejurare ce echivalează cu neepuizarea procedurii cererii prealabile, fapt ce-l decade de posibilitatea înaintării unei acțiuni direct în instanța de judecată.

Astfel, acest fapt constituie temei suplimentar de a scoate cererea de pe rol. 3 A mai indicat recurenta că limitarea în libertatea de exprimare a unui jurnalist în contextul dezbaterii unei probleme de interes public în privința unui politician, îndeosebi de rang înalt, constituie o încălcare a art. 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Recurenta ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Pavel, au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, și casarea hotărârii din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în partea admiterii acțiunii, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea depusă de Vladimir Voronin să fie respinsă, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin încheierea din 03 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Pavel, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost considerat admisibil și transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond. Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, și a hotărârii din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și pronunțarea unei hotărâri noi în sensul respingerii integrale a acțiunii depuse de Vladimir Voronin, din considerentele ce succed.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. În debut, Colegiul atestă că, în speță, Vladimir Voronin revendică apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale pretinse a fi lezate de către jurnalistul Constantin Cheianu în cadrul emisiunii televizate „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV” și difuzată la 18 februarie 2015. În acest sens, Vladimir Voronin a invocat că expresiile folosite în cadrul acestei emisiuni, și anume: „Mai pe scurt, porcii și-au votat Prim-ministrul.

Care de acum încolo va încerca să ne convingă că porcii nu sunt porci, ci libelule. Cel mai tare grohăie de fericire Voronin, căci acum lângă porcul Filea și lângă porcul Plaha are și el un colț de treucă.”; „Ce au mai reușit porcii? ... ei au împrumutat baligă și de la Voronin, pe care acesta le-a dat-o cu mare drag” nu au substrat 4 factologic. Acestea fiind de rea-credință, insultătoare/jignitoare și care au urmărit scopul calomnierii sale, care îi aduc atingere onoarei și reputației sale. Analizând memoriul hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, Colegiul atestă că acestea nu au elucidat multiaspectual circumstanțele care importanță pentru justa soluționare a disensiunii, circumstanță care în esență a dus la aprecierea greșită a raportului material litigios.

Astfel, instanțele de fond nu au ținut cont de scopul specific al prezentului litigiu, și anume de faptul că statul nu trebuie să intervină în mod tranșant în relația dintre sursele mass-media și persoana ce revendică apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, deoarece presa, și în general instituția audiovizualului, sunt independente. Or, conform articolului 4 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informații de interes public decît în condițiile legii. Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public și de a efectua, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice în probleme de interes public.

Pe lângă garanțiile prevăzute la art. 3, libertatea de exprimare a mass-mediei admite și un anumit grad de exagerare sau chiar provocare, cu condiția să nu se denatureze esența faptelor. Respectiv, la judecarea cauzei, instanțele inferioare nu au stabilit granița echitabilă între dreptul la libertatea de exprimare a jurnalistului Constantin Cheianu în cadrul emisiunii televizate „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV” și difuzată la 18 februarie 2015, și dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională a lui Vladimir Voronin, adică hotarul între permisibil și blamabil. În acest sens, urma a se ține cont de regulile stabilite prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care trebuie să fie considerate un criteriu esențial în aprecierea legitimității aplicării unei restrângeri în exercitarea libertății de exprimare.

Or, în procesul examinării litigiilor privind libertatea de exprimare, Curtea a stabilit o serie de principii și caracteristici specifice acestei categorii de litigii, care trebuie respectate întrutotul pentru a proteja interesul public. Aceste criterii se manifestă prin cercetarea rezonabilă și buna credință a răspânditorului, rolul de „câine de pază” al presei într-o societate democratică, dreptul publicului de a primi informație ș.a.m.d. Nu în ultimul rând, pentru a da o apreciere corectă presupuselor informații denigratoare, urma a fi identificat statutul persoanei care pretinde încălcarea dreptului la onoare, demnitate și reputație profesională. În condițiile speței, această circumstanță este una crucială, iar omisiunea acestui fapt din partea instanțelor inferioare a succedat soluționarea greșită a disensiunii deferită spre judecare.

Or, Vladimir Voronin este o persoană politică, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fost Președinte al Republicii Moldova în perioada anilor 2001-2009 și actual Președinte al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Această circumstanță reliefează o altă caracteristică la stabilirea faptului dacă informația răspândită în mass-media în privința personalității acestuia aduce sau nu lezări onoarei, demnității și reputației profesionale. La capitolul dat urma a se aplica principiul diferențierii de opinii și că toate materialele publicistice care conțin învinuiri politice sunt apreciate că exprimă 5 opiniile autorului. Respectiv, în litigiile în care o persoană politică, adică pentru care „a face politică” este o profesie, invocă ingerința în viața privată și profesională din partea unei surse mass-media, urmează a fi aplicate cu totul alte principii decât cele generale.

Astfel, urmează a se ține cont de faptul dacă: 1) discuția este politică; 2) reclamantul are statut special de politician care a acceptat implicit critica vehementă; și 3) pârâtul are și el statut special fiind implicat profesional în luptă politică și având protecția suplimentară respectivă. Coroborând aceste principii, instanța de judecată urma să asigure echilibrul între dreptul la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, pe de o parte, și pe de altă parte dreptul la libertate de exprimare, la gândire, la opinie, la informație, dreptul de a primi, transmite și difuza informația pe căile legal admisibile Or, conform art. 32 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, oricărui cetățean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

Principiul dat garantează fiecăruia libertatea gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin orice mijloc legal posibil. Acesta cuprinde dealtfel și libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații, ori idei fără amestecul autorităților publice. Deopotrivă, libertatea de exprimare este consfințită și de articolul 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, care în § 1 statuează că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

Dreptul la libertatea de exprimare reprezintă unul dintre pilonii de bază ai unei societăți democratice, una dintre condițiile de bază pentru progresul și dezvoltarea oricărei persoane. Astfel, articolul 10 din Convenție se aplică nu doar în cazul „informațiilor” sau „ideilor” inofensive, care sunt percepute favorabil sau care atrag indiferență, ci și în cazul informațiilor și ideilor care șochează, deranjează sau ofensează statul sau o parte din populație. Acestea sunt cerințele pluralismului, ale toleranței și ale gândirii libere (broadmindedness), fără de care nu poate exista o „societate democratică”.

Aceasta înseamnă că orice „formalitate”, „condiție”, „restricție” sau „penalitate” impusă în această privință trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit (cauza Handyside v. Regatul Unit, hotărârea din 7/12/1976, § 49). De asemenea, libertatea de exprimare acoperă o gamă largă de forme și mijloace de exprimare, inclusiv ilustrarea politicienilor în scene obscene cu caracter sexual (cauza Vereinigung Bildender Kunstler v. Austria, hotărârea din 25/01/2007). În cauza Sokolowski v. Polonia, hotărârea din 29/03/2005, § 44, Curtea a subliniat că fiecare persoană decide modalitatea în care își exprimă gândurile în vederea atingerii scopurilor urmărite, deoarece articolul 10 din Convenție protejează atât manifestarea, cât și transmiterea și recepționarea mesajului respectiv.

6 Continuând șirul logic al ipotezei descrise, Colegiul învederează că articolul 10 din Convenție oferă o protecție largă presei, care acoperă și măsurile provizorii de a înceta, chiar și temporar, publicarea materialelor jurnalistice. Astfel, se deduce că pericolele inerente acestor limitări presupun o analiză mai prudentă prin prisma articolului 10, fiindcă atât timp cât se discută limitarea libertății presei și având în vedere caracterul „perisabil” al știrilor, amânarea publicării acestora, chiar și pentru o perioadă scurtă, le-ar putea priva de orice valoare și interes.

Implicit condițiilor speței, Colegiul consideră și cauza Ziembiński v. Polonia nr. 2 (hotărârea din 05 iulie 2016), în care Curtea a constat violarea articolul 10 din Convenție pentru faptul că un jurnalist a fost condamnat penal și impus la plata unei amenzi pentru un articol zeflemitor la adresa oficialilor guvernamentali locali, prin care îi numise pe primarul de district și pe unul dintre oficiali „boși leneși” și îl descria ca fiind un „idiot”, un „redus mintal” și un „încuiat”. Înalta Curte de la Strasbourg a statuat că atunci când s-a analizat articolul, trebuiau avute în vedere caracterul satiric al textului și ironia care stătea la baza acestuia. Folosirea sarcasmului și a ironiei fusese perfect compatibilă cu exercițiul libertății de exprimare a unui jurnalist.

Totuși, tribunalele naționale nu au ținut cont suficient de aceste particularități. Or, proferarea insultelor împotriva oficialilor guvernamentali locali, inclusiv împotriva unui primar care, ca politician local ales, putea fi supus unor critici mai aspre decât persoanele private. Coroborând conjunctura relevată, Colegiul vădește că la judecarea cauzei instanțele inferioare au ignorat faptul că reclamantul Vladimir Voronin are statut de politician, care a acceptat implicit critica vehementă, iar pârâtul are statut special fiind implicat profesional în luptă politică și având protecția suplimentară respectivă, prin prisma articolului 10 din Convenție.

Cu referire la fondul cauzei, Colegiul apreciază că libertatea jurnalistică, care are rolul de „câine de pază” într-o societate democrată, acoperă gradul de exagerare și/sau provocator al afirmațiilor făcute de către jurnalistul Constantin Cheianu în cadrul emisiunii televizate „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV” și difuzată la 18 februarie 2015. Or, libertatea de exprimare constituie unul dintre pilonii principali ai unei societăți democratice, iar excepțiile care permit restricționarea dreptului la libertatea de exprimare, inclusiv a ideilor și informațiilor care ofensează, deranjează sau șochează, trebuie interpretate restrictiv, pe când necesitatea limitării trebuie probată în mod convingător.

Deși nu trebuie să depășească limitele stabilite prin articolul 10 § 2, este de datoria presei de a comunica informații și idei de interes public, iar publicul are dreptul să le recepționeze. În caz contrar, presa nu și-ar putea manifesta rolul său vital de „câine de pază” (acuza Sunday Times v. Regatul Unit (nr.2)). Respectiv, se atestă că, în condițiile speței, reclamații nu au trecut peste limitele admisibile ale libertății de exprimare și a protecției presei, deoarece privarea de libertate pentru o faptă comisă în legătură cu activitatea presei poate fi compatibilă cu libertatea de exprimare a jurnaliștilor doar în circumstanțe excepționale, cum ar fi instigarea la ură sau la violente. Mai mult decât atât, instanța de recurs opinează că caracterul defăimător al informației răspândite de jurnalistul Constantin Cheianu în cadrul emisiunii 7 televizate „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV” și difuzată la 18 februarie 2015 nu poate fi prezumat.

Aceste circumstanțe fiind necesar de a fi dovedite de reclamant, or, conform prevederilor art. 24 alin. (l) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, reclamantul trebuie să dovedească următoarele: a) pârâtul a răspândit informația; b) informația îl vizează și este defăimătoare; c) informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în esență falsă; sau d) judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient; e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat. În condițiile speței, însă, Vladimir Voronin nu a probat prin ce se manifestă „caracterul defăimător” al informației răspândite de jurnalistul Constantin Cheianu în cadrul emisiunii televizate „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV” și difuzată la 18 februarie 2015, din moment ce această informație urma a fi interpretată satiric și cu ironia, care stătea la baza acesteia.

În speță, folosirea sarcasmului și a ironiei de către jurnalistul Constantin Cheianu a fost perfect compatibilă cu exercițiul libertății de exprimare a acestuia, deoarece informația difuzată constituia, în esență, o parafrazare și redare a limbajului utilizat de către politicianul Vladimir Voronin, cu utilizarea enunțurilor și expresiilor ce îi sunt caracteristice acestuia. Or, însăși intimatul utilizează în cadrul conferințelor de presă, briefing-urilor, comunicatelor de presă și interviurilor noțiunile de „treucă puterii”, „treucă guvernării” ș.a.. Prin urmare, afirmațiile proferate de jurnalistul Constantin Cheianu nu pot fi calificate ca defăimătoare, deoarece lipsește caracterul perceperii și aprecierii din partea telespectatorilor a acestor afirmații ca șocante.

Frazele jurnalistului Constantin Cheianu în cadrul emisiunii televizate „Mai pe scurt”, realizată de „Jurnal TV” și difuzată la 18 februarie 2015, îndreptate împotriva personalității politicianului Vladimir Voronin comportă caracterul unei satire, sarcasm și ironie în privința unui politician. Respectiv, Colegiul ajunge la concluzia că jurnalistul Constantin Cheianu și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, care a difuzat emisiunea televizată „Mai pe scurt”, sunt sub protecția articolului 10 din Convenție, deoarece informația a fost proferată în manieră satirică/sarcastică, și este perfect compatibilă cu exercițiul libertății de exprimare a unui jurnalist.

La caz, urmează a fi învederat faptul că limitarea în libertatea de exprimare a unui jurnalist în contextul dezbaterii unei probleme de interes public în privința unui politician, îndeosebi de rang înalt, constituie o încălcare a articolului 10 din Convenție (cauza Flux v. Moldovei (nr.4), hotărârea din 12 februarie 2008). Conjunctura relevată denotă netemeinicia acțiunii depuse de Vladimir Voronin cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral. Coroborând ipotezele relevate, Colegiul ajunge la concluzia că, la judecarea cauzei, Judecătoria Centru, mun. Chișinău, și Curtea de Apel Chișinău au interpretat și aplicat eronat normele legale naționale și internaționale ce guvernează raportul material-litigios, iar drept consecință au pronunțat soluții greșite și nemotivate.

Astfel, ținând cont de memoriul expus supra, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și 8 de reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Pavel, și casării integrale a deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În conformitate art. 445 alin. (1) lit. b) și art. 445 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de întreprinderea cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată și de reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Pavel, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Voronin împotriva întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată și lui Constantin Cheianu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral. Se pronunță o nouă hotărâre prin care se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Voronin împotriva întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chișinău Plus” societate cu răspundere limitată și lui Constantin Cheianu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh Nina Vascan 9