2ra-1246/19 — apararea onoarei si demnitatii, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1246/19 — apararea onoarei si demnitatii, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1246/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Svetlana Filincova

Sveatoslav Moldovan

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Andrei Bolocan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Violetei Railean,

reprezentată de avocatul Igor Filip împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal

de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată și Andrei Bolocan cu privire la

apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată

împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel și Andrei Bolocan și menținută hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 5 iulie 2012, Violeta Railean, reprezentată de avocatul Igor Filip a depus

cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Andrei

Bolocan cu privire la apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în secvența difuzată la postul de televiziune

„Jurnal TV” din 2 iunie 2012 în cadrul emisiunii „Ministerul Adevărului” i-a fost

lezată onoarea și demnitatea prin difuzarea unor imagini și comentarii expuse în

această emisiune, fiind înjosită public prin denaturarea și batjocorirea imaginii și prin

răspândirea unor informații calomnioase neautentice și mincinoase la adresa sa.

1

A precizat că la 29 mai 2012, dânsa a sărbătorit aniversarea a 40 de ani de la

naștere, iar în legătură cu această ocazie, colegii de serviciu au decis amplasarea unei

felicitări pe câteva panouri publicitare din mun. Chișinău.

La 2 iunie 2012, imaginea de pe panoul publicitar expusă cu ocazia aniversării

a fost batjocorită într-o secvență televizată transmisă de postul de televiziune „Jurnal

TV”.

Astfel, autorii emisiunii „Ministerul Adevărului” au suprapus pe fața ei din

imaginea plasată pe panourile publicitare niște ochi roșii intermitenți ce îi dădeau

caracter de monstru și în mod batjocoritor i-au aplicat mustăți, fiind catalogată drept

„mână criminală”, „autoare a plasării unui dop în gura de scurgere a canalizării

orașului”.

A remarcat că acest fapt șocant, lipsit de orice suport veridic, rațiune și simț

moral e o învinuire directă, calomnioasă din partea postului de televiziune, care i-a

fost adusă chiar în zilele în care își sărbătorea jubileul.

A menționat că de-a lungul timpului a muncit cinstit, bucurându-se de stimă în

mediul profesional și niciodată nu a fost atrasă la răspundere juridică.

Postul de televiziune „Jurnal TV” a comis un act de huliganism mediatic,

insultând o persoană care nu are nimic comun cu temele pe care le discutau jurnaliștii

în acea emisiune, neavând niciun temei de a o insulta public, calificând-o drept „mână

criminală”.

În emisiune, prezentatorul Sergiu Cobzaru a făcut un anunț inventat de el și

complet lipsit de sens precum că „Săptămâna trecută Primăria municipiului Chișinău

a făcut un anunț care a zguduit întreaga comunitate. Copiii au plâns, păsările au tăcut,

animalele s-au ascuns prin vizuini. Aparent conducerea municipiului Chișinău a găsit

sursa tuturor relelor din această capitală europeană. Într-o țeava mare cu diametrul de

40 de centimetre a fost găsit un dop pe potrivă. O țeava de asta de scurgere a apelor

pluviale. Primăria municipiului Chișinău insistă asupra faptului că aici este.... că a

participat o mână criminală pentru a sabota restabilirea rețelei de țevi din orașul

nostru”.

Ulterior, mediatorul emisiunii respective Andrei Bolocan imita căutarea

criminalul care a plasat dopul în canalizare, acostând cu microfonul în mâna lumea

din oraș: „Cine este făptașul a ceea ce s-a întâmplat? Credeți că e mâna Moscovei?...

Cine e de vină?... Cine este făptașul? Lumea e în nedumerire. Să fie oare o mâna

criminală așa cum spune Primăria? O ciubotă bolșevică de mărimea 40? Sau poate e

chiar mâna Moscovei?...”.

În final, Andrei Bolocan a găsit panoul publicitar cu imaginea ei, fiind perfect

conștient de faptul că pe el e reprezentată o persoană concretă. Cu atât mai mult că

imaginea conținea textul: Violeta Railean, Director executiv al Agenției de publicitate

„Neorama”.

Postându-se în fața panoului, acest jurnalist a anunțat publicul: „Ne-am întrebat

cine e de vină? Cine a plasat dopul în țevile capitalei? Cine a greșit?” și uitându-se la

imaginea ei denaturată, cu ochi roșii pulsanți și mustăți, a indicat spectatorilor:

„Răspunsul se află chiar sub nasul primăriei pe unul din panourile din capitală,

sperăm că organele abilitate să se autosesizeze...”.

2

Prin urmare, faptul dat constituie o calomnie directă care a afectat public

onoarea ei de cetățean și demnitatea profesională, fapte pentru care a somat, prin

intermediul avocatului Igor Filip, asupra unei proceduri judiciare în vederea apărării

onoarei și demnității și asupra reparării prejudiciului material și prejudiciului moral.

A specificat că este profund dezamăgită de faptul că un post de televiziune, pe

motiv absolut inventat, a comis un astfel de delict, încercând să se îndreptățească cu

argumente irelevante.

În rezultatul difuzării prezentelor imagini și răspândirii acestei informații,

dânsa a fost telefonată de către prieteni, rude și clienții agenției cu care lucrează în

mod direct, fiind întrebată despre situația creată.

Drept urmare, a fost adânc afectată de evoluția evenimentelor, suferind o criză

psihologică, iar la 6 iunie 2012, s-a adresat la Policlinica IMSP Institutului de

Neurologie și Neurochirurgie, unde, fiind consultată de un medic, i-a fost stabilită

diagnoza – XXXXX, fiind dispus un tratament și concediu medical.

A relatat că a expediat o somație prejudiciară în adresa pârâtului, la care a

primit răspunsul nr. 236-7e/04/12 din la 11 iunie 2012, prin care a fost informată că

„Jurnal TV” a retras din rețeaua internet emisiunea dată, nerecunoscând, însă, faptul

prejudicierii onoarei si demnității ei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 16 Cod civil, art. 166, 167

CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, apărarea onoarei și demnității ei lezate prin

secvența emisiunii „Ministerul Adevărului” din 2 iunie 2012 cu constatarea faptului

că dânsa nu este „criminalul care a amplasat un dop în rețelele de canalizare ale

Chișinăului” și aceste informații răspândite de postul de televiziune „Jurnal TV” sunt

neveridice lezând onoarea și demnitatea ei, obligarea postului de televiziune „Jurnal

TV” de a dezminți informația precum că este „criminalul care a plasat un dop în

rețelele de canalizare” în forma răspândirii ei – secvența în cadrul emisiunii date și

anunțarea a unor scuze publice pentru prejudiciul moral adus, repararea prejudiciului

material în sumă de 500 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 500000 de

lei de la postul de televiziune „Jurnal TV” și în sumă de 200000 de lei de la Andrei

Bolocan și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Pe parcursul examinării cauzei, Violeta Railean a depus cerere de concretizare

a pretențiilor în acțiune, prin care a solicitat încasarea din contul ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL și Andrei Bolocan a prejudiciului moral în cuantum de 100000

de lei de la fiecare.

Prin hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă parțial acțiunea.

A fost constatat faptul că Violeta Railean nu este „criminalul care a amplasat

un dop în rețelele de canalizare ale Chișinăului” și aceste informații răspândite de ÎCS

„Jurnal de Chișinău Plus” SRL sunt neveridice și-i lezează onoarea și demnitatea.

A fost obligată ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL să dezmintă în cadrul

aceleiași emisiuni informația precum că Violeta Railean este „criminalul care a

amplasat un dop în rețelele de canalizare ale Chișinăului” și să ceară scuze publice.

A fost încasată din contul ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL în beneficiul

Violetei Railean suma de 15000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

3

A fost încasată din contul lui Andrei Bolocan în beneficiul Violetei Railean

suma de 8000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel și Andrei Bolocan și menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat

că folosirea sintagmelor în cadrul secvenței difuzate de postul de televiziune „Jurnal

TV” în cadrul emisiunii „Ministerul Adevărului” din 2 iunie 2012 în adresa Violetei

Railean, chiar și pe un ton umoristic, precum se pretinde că au acționat apelanții, îi

lezează onoarea și demnitatea.

Totodată, instanțele de judecată au reținut că din materialele dosarului rezultă

că Violeta Railean, prin intermediul avocatului Igor Filip, a înaintat ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL, unde la acel moment activa și Andrei Bolocan, o somație

prejudiciară în care a indicat la imaginea sa denaturată, la învinuirea directă și

calomnioasă din partea postului de televiziune „Jurnal TV”, fără a avea un suport

veridic, care-i defăimează în public onoarea și demnitatea, somându-i asupra

procedurii judiciare în vederea apărării onoarei și demnității și încasării unor

eventuale daune materiale și morale.

În consecință, instanțele de judecată au constatat că la 11 iunie 2012,

ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a răspuns la somația prejudiciară și nu a făcut

trimitere la faptul că nu sunt indicate cerințele concrete sau sumele fixe a prejudiciului

material și prejudiciului moral.

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel și menținută decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 23 aprilie 2019, Andrei Bolocan a declarat recurs împotriva deciziei din 18

septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

prin care să fie dispusă scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a Violetei

Railean împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Andrei Bolocan în temeiul

art. 267 și 268 CPC sau după caz respingerea acesteia ca nefondată, precum și

încasarea din contul Violetei Railean în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis

încălcarea drepturilor lui la un proces echitabil și la libera exprimare.

A obiectat că decizia instanței de apel din 18 septembrie 2018 nu i-a fost

comunicată la adresa indicată în cererea de apel, dânsul necunoscând despre aceasta.

Totodată, a încercat să o acceseze pe site-ul Curții de Apel, dar aceasta nu a

fost plasată pe acest portal, copia acesteia fiindu-i expediată la adresa lui electronică

la 4 martie 2019.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au motivat de ce nu au fost aplicate

prevederile legale care au relevanță în acest caz și anume, prevederile art. 15 alin. (1)

și (3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare.

4

În acest context, a precizat că intimata nu i-a înaintat nicio cerere prealabilă, pe

care dânsul ar fi recepționat-o, prin urmare, aceasta nu a respectat prevederile art. 15

alin. (1) și (3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, împrejurare ce

echivalează cu neepuizarea procedurii cererii prealabile, fapt ce o decade de

posibilitatea înaintării unei acțiuni direct în instanța de judecată.

Având în vedere prevederile art. 267 lit. a) CPC, a precizat că pentru a înainta

acțiunea în instanța de judecată, Violeta Railean trebuia să facă dovadă că a respectat

procedura prealabilă.

Astfel, nerespectarea procedurii prealabile constituie temei de restituire a

cererii de chemare în judecată (art. 170 alin. (1) lit. a) CPC), iar dacă cererea a fost

primită, instanța în temeiul art. 267 lit. a) CPC, scoate cererea de pe rol.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a înceta

procedura de recurs din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune, printr-

o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de recurs, din

oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se constată

existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art.434.

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul de către Andrei

Bolocan împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost

depus la data de 23 aprilie 2019, prin urmare cu depășirea temenului de 2 luni, care

este unul de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs relevă că motivul invocat de către recurentul Andrei Bolocan

în justificarea depunerii recursului menționat în interiorul termenului prevăzut de

lege, nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău

contestată cu recurs de Andrei Bolocan, prin care au fost respinse apelurile declarate

de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, reprezentată de Dumitru Pavel și Andrei

Bolocan și menținută hotărârea primei instanțe, a fost pronunțată la data de 18

septembrie 2018, în lipsa lui Andrei Bolocan, acesta solicitând, prin cererea de apel

depusă împotriva hotărârii din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, examinarea cauzei în lipsa sa (f. d. 14-16 vol. III).

Contrar susținerilor recurentului, decizia motivată din 18 septembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, atacată cu recurs, a fost expediată în adresa părților, inclusiv

și a lui Andrei Bolocan, la data de 1 octombrie 2018, la domiciliul ales de el, așa cum

rezultă din dovezile de comunicare, care îndeplinesc condițiile de valabilitate

5

prevăzute de art. 100 CPC, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire a instanței de

apel, cu numărul de ieșire 9540, anexată la materialele dosarului (f. d. 59 vol. III).

Mai mult decât atât, la data de 12 octombrie 2012, ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, copia căruia a fost expediată inclusiv și în adresa lui Andrei

Bolocan la 9 noiembrie 2018, totodată, acesta fiind înștiințat despre necesitatea

depunerii referinței la acest recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de art. 6 § 1 din

Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care exprimă

preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia este principiul

securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția definitivă a

instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.

Or, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității juridice, în

situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui recurs nu este

nelimitată.

În acest context, instanța de recurs reține că recurentul Andrei Bolocan în

recursul său, invocând că decizia motivată a instanței de apel a fost recepționată la

data de 4 martie 2019, odată cu solicitarea lui de a-i fi expediată la adresa electronică

a sa, nu a explicat ce l-a împiedicat să afle mai devreme despre decizia Curții de Apel

și nu a menționat că a încercat să se interese despre desfășurarea procesului judiciar

în apel, în situația când dânsul personal a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa.

Ca consecință, instanța de recurs consideră că recursul depus de către Andrei

Bolocan după o perioadă considerabilă de timp (mai mare de 6 luni) și în absența

oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care nu a putut să depună

recursul în termen, a sfidat un întreg proces judiciar.

Aceasta mai cu seamă în situația în care, există deja o hotărâre judecătorească

irevocabilă în privința litigiului dat, prin adoptarea deciziei din 13 februarie 2019 a

Curții Supreme de Justișie, prin care a fost respins recursul depus de către ÎCS „Jurnal

de Chișinău Plus” SRLși menținută decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe.

Prin urmare, se constată că recursul împotriva deciziei instanței de apel este

depus cu omiterea excesivă a termenului de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC.

La acest segment se va reitera că o astfel de constatare este compatibilă și cu

respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din

3 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță nu

era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în

urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

6

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere

a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul a depus

cererea de recurs cu omiterea excesivă a termenului de declarare a recursului,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, sub sancțiunea articolului 4451 CPC, procedura de

recurs intentată la cererea formulată de recurent trebuie încetată, din cauza existenței

temeiul prevăzut la articolul 433 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 4451 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se încetează procedura în ordine de recurs, intentată în baza recursului declarat

de către Andrei Bolocan împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Violetei Railean,

reprezentată de avocatul Igor Filip împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal

de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată și Andrei Bolocan cu privire la

apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Dumitru Mardari

judecător

judecătorii Svetlana Filincova

Sveatoslav Moldovan

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

7