3ra-1339/22 — privind anularea actului administrativ

3ra-1339/22 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1339/22

2-21100462-01-3ra-28122022

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: I. Talmaci)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Mariana Moroșanu,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mariana Moroșanu împotriva Primarului comunei Lozova, raionul Strășeni

cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Mariana Moroșanu și s-a menținut hotărârea din 17

ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 02 iulie 2021 Mariana Moroșanu a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului comunei Lozova, r-nul

Strășeni cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, încasarea

salariului restant pentru perioada eliberării ilegale din funcție și încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, începând cu anul 2015 a fost angajată în calitate

de contabil șef al Primăriei comunei Lozova (funcționar public), iar prin dispoziția

primarului comunei Lozova nr. 47-C din data de 11 mai 2021 s-a dispus destituirea din

funcție a contabilului șef din cadrul Primăriei Lozova pentru abaterile disciplinare care

au avut consecințe grave asupra instituției, începând cu 11 mai 2021.

A susținut reclamanta că manifestând dezacordul cu dispoziția nominalizată

deoarece a fost emisă contrar procedurii cât și faptului că faptele incriminate nu îi sunt

imputabile, ori nu corespund adevărului, a depus cerere prealabilă la angajator prin care

a solicitat anularea dispoziției primarului comunei Lozova nr.47-C din 11 mai 2021 și

eliberarea în copie a tuturor actelor care au stat la baza dispoziției contestate.

A menționat reclamanta că în termenul stabilit de lege nu a primit răspuns la

cererea prealabilă, însă, prin scrisoarea cu numărul de ieșire nr. 276 din 07 iunie 2021

i s-au expediat doar actele care au stat la baza adoptării dispoziției contestate. Cu

referință la cerința de respingere sau admitere a cererii prealabile nu a primit răspuns

până în prezent.

A mai menționat reclamanta că dispoziția cu privire la destituirea din funcție a

avut loc contrar procedurii stabilite de Codul Muncii, a Legii cu privire la funcția

1

publică și Statutul funcționarului public și respectiv a prevederilor Regulamentului cu

privire la comisia de disciplină aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie

2009, iar faptele incriminate nu îi sunt imputabile.

A susținut reclamanta că comisia de disciplină, a fost compusă dintr-un număr de

membri mai mare decât cel permis de prevederile pct. 5-8, precum și pct. 32, 34-35, 37,

39, 44, 59, 61, 63-68 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009.

Referitor la nota privind admiterea cheltuielilor nelegitime de 9,2 mii lei în

perioada anilor 2015-2018 (pentru lipsa studiilor superioare a fost aplicat coeficientul

de 100) reclamanta a subliniat că stabilirea coeficienților nu ține de competenta

contabilului, dar a persoanei abilitate pentru resursele umane, la caz secretarul

consiliului local. La fel, cu referire la suplinirea funcției de specialist pentru planificare,

a menționat că persoana responsabilă la caz la fel este secretarul consiliului local în

calitate de specialist pentru planificare și conducătorul instituției - Primarul localității

care sunt responsabili pentru tabelarea persoanelor care au îndeplinit munca respectivă.

A mai menționat reclamanta că pretinsa abatere disciplinară privind neachitarea

salariilor în termen și a modului de ținere a evidenței contabile, este neîntemeiată,

deoarece o perioada îndelungată de timp din numărul total de 3 contabili în cadrul

primăriei Lozova, a activat de una singură fapt care probabil a dus la unele încălcări

privind nerespectarea termenului de achitare a salariilor sau a ținerii evidenței contabile.

Or, anume aceste aspecte au ținut de competenta funcțiilor vacante din cadrul primăriei.

A susținut reclamanta că argumentul pârâtului referitor la prezentarea cu întârziere

a rapoartelor trimestriale ale executării bugetului primăriei Lozova este unul declarativ

și chiar în situația în care ar fi admis aceasta, singură cauză a fost lipsa cadrelor de

muncă pe care angajatorul nu s-a grăbit să lichideze aceasta problemă. La fel, pretinsele

abuzuri verbale față de colegi și întârzieri de la serviciu a susținut că sunt declarative și

nefondate.

Prin urmare, a solicitat reclamanta anularea Dispoziției primarului comunei

Lozova nr.47-C din data de 11 mai 2021, încasarea salariului restant pentru perioada

eliberării ilegale din funcție și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mariana Moroșanu împotriva Primarului

comunei Lozova, raionul Strășeni cu privire la anularea actului administrativ. (f.d.119)

Dispozitivul hotărârii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central

a fost notificat Marianei Moroșanu la data de 28 ianuarie 2022, fapt confirmat prin

avizul recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 122)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 februarie 2022, prin

intermediul poștei terestre (f.d.139), Mariana Moroșanu a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.91/92)

La 12 aprilie 2022, Judecătoria Strășeni, sediul central, a expediat pentru notificare

Marianei Moroșanu copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.140), care a fost

recepționată de către apelantă la data de 22 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de

recepție anexat la materialele cauzei (f.d.142), iar la 12 mai 2022, prin intermediul

poștei terestre (f.d.151), Mariana Moroșanu a depus motivarea apelului (f.d. 146/149).

2

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Mariana Moroșanu împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Mariana Moroșanu și s-a menținut hotărârea din 17 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Strășeni, sediul central. (f.d.161; 162/174)

Pentru a decide astfel, completul specializat al instanței de apel analizând normele

legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu probatoriul

administrat la dosarul cauzei a conchis că actul administrativ individual contestat –

Dispoziția nr.47-C din 11 mai 2021, prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de destituire din funcție a contabilului – șef din cadrul Primăriei

comunei Lozova - Mariana Moroșanu, a fost emis în conformitate cu legislația în

vigoare și cu respectarea principiului proporționalității prevăzut la art. 29 din Codul

administrativ. Or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis în privința lui Mariana

Moroșanu ca urmare a abaterilor disciplinare comise de către ultima și constatate cu

certitudine în cadrul anchetei de serviciu.

Drept urmare, completul specializat al instanței de apel a reținut că hotărârea

supusă prezentului apel a fost pronunțată de instanța de fond cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția europeană a

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor

procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în

mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul

contradictorialității și modul de administrare a probelor.

La 11 noiembrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Mariana Moroșanu a depus recurs nemotivat, iar

prin intermediul oficiului poștal la 23 ianuarie 2023 motivarea recursului împotriva

deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel ca fiind nefondată cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea formulată.

În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul

examinării cauzei, suplimentar a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar

aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului.

La 25 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Primarul comunei Lozova, r-nul Strășeni copia recursului depus de Mariana Moroșanu

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în

recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. (f.d.232)

Examinând recursul depus de Mariana Moroșanu, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

3

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit

cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile

legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

4

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă

cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru

probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Potrivit art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, Notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează

prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea

semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.

Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată

prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu

notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Astfel, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind

comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea

doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede

ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin

comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă

pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică

sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică.

Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a

întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul

de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia

se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de

persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,

inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al

alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar

ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se

atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special,

înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a

destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul

judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe

poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități.

Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau

5

extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform

căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către

expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,

deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Din actele cauzei cert rezultă că la 12 octombrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate, și ulterior fiind expediat

pentru notificare Marianei Moroșanu prin intermediul poștei electronice la 17

octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

cauzei. (f.d.175)

La 11 noiembrie 2022, Mariana Moroșanu a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei

instanței de apel, emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea. (f.d.176)

Tot din actele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că decizia motivată a fost expediat de către Curtea de

Apel Chișinău prin intermediul poștei electronice 21 decembrie 2022 (f.d.177), la

adresa de email – xxxxxxxxxx@mail.ru, adresă ce se regăsește în extrasele din poșta

electronică anexate la cererea depusă de Mariana Moroșanu cu privire la amânarea

ședinței de judecată din 10 august 2021 (f.d.108), cît și la cererea cu privire la examinări

cauzei în lipsa sa din 13 octombrie 2021 (f.d.114/Verso).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție că potrivit extrasului atașat la materialele cauzei de către

reprezentantul instanței de apel se atestă incontestabil că deciziei motivată din 12

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Marianei Moroșanu cu data

de 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, și se încadrează în rigorile

art. 96 alin. (1) și art.1101 alin.(1) din Codul administrativ. (f.d. 177)

Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să

curgă începând cu data de 22 decembrie 2022, ziua imediat următoare de la data

notificării Marianei Moroșanu a deciziei integrale a instanței de apel, și care urma să

expire la data de 20 ianuarie 2023, inclusiv, zi de vineri.

La 23 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Mariana Moroșanu a depus

recurs motivat împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii prin

care să fie admisă integral acțiunea depusă de Mariana Moroșanu. (f.d.178/182)

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de Mariana

Moroșanu, așa cum prevede art.245 alin.(2) din Codul administrativ, în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce în conformitate cu art.246

alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, constituie temei de a declara recursul

inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs stabilește că recurenta a neglijat obligația sa de a se

conforma prevederilor art.245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta

Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel.

6

Prin urmare, se atestă că recurenta a depus recursul împotriva deciziei instanței de

apel cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzut de legiuitor, or, termenul-limită

de prezentare a motivării recursului a expirat la 20 ianuarie 2023, inclusiv, pe când

acesta a fost depus prin intermediul oficiului poștal la 23 ianuarie 2023, adică după

expirarea termenului stabilit de lege.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte

termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul

administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că

nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de

a mai exercita această cale de atac.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată

urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să

dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentei Mariana Moroșanu,

care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a

unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a

arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

7

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs

Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz

Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că recurenta Mariana Moroșanu a cunoscut despre

decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația

de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile

sale de acces la instanță, fapt care a fost ignorant, iar în consecință a generat omiterea

termenului prescris la art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Mariana

Moroșanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art.230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Marina Moroșanu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8