3ra-1339/22 — privind anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1339/22 2-21100462-01-3ra-28122022 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: I. Talmaci) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 01 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Mariana Moroșanu, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Moroșanu împotriva Primarului comunei Lozova, raionul Strășeni cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel depusă de Mariana Moroșanu și s-a menținut hotărârea din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, c o n s t a t ă: La 02 iulie 2021 Mariana Moroșanu a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului comunei Lozova, r-nul Strășeni cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, încasarea salariului restant pentru perioada eliberării ilegale din funcție și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, începând cu anul 2015 a fost angajată în calitate de contabil șef al Primăriei comunei Lozova (funcționar public), iar prin dispoziția primarului comunei Lozova nr. 47-C din data de 11 mai 2021 s-a dispus destituirea din funcție a contabilului șef din cadrul Primăriei Lozova pentru abaterile disciplinare care au avut consecințe grave asupra instituției, începând cu 11 mai 2021. A susținut reclamanta că manifestând dezacordul cu dispoziția nominalizată deoarece a fost emisă contrar procedurii cât și faptului că faptele incriminate nu îi sunt imputabile, ori nu corespund adevărului, a depus cerere prealabilă la angajator prin care a solicitat anularea dispoziției primarului comunei Lozova nr.47-C din 11 mai 2021 și eliberarea în copie a tuturor actelor care au stat la baza dispoziției contestate.

A menționat reclamanta că în termenul stabilit de lege nu a primit răspuns la cererea prealabilă, însă, prin scrisoarea cu numărul de ieșire nr. 276 din 07 iunie 2021 i s-au expediat doar actele care au stat la baza adoptării dispoziției contestate. Cu referință la cerința de respingere sau admitere a cererii prealabile nu a primit răspuns până în prezent. A mai menționat reclamanta că dispoziția cu privire la destituirea din funcție a avut loc contrar procedurii stabilite de Codul Muncii, a Legii cu privire la funcția 1 publică și Statutul funcționarului public și respectiv a prevederilor Regulamentului cu privire la comisia de disciplină aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, iar faptele incriminate nu îi sunt imputabile.

A susținut reclamanta că comisia de disciplină, a fost compusă dintr-un număr de membri mai mare decât cel permis de prevederile pct. 5-8, precum și pct. 32, 34-35, 37, 39, 44, 59, 61, 63-68 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009. Referitor la nota privind admiterea cheltuielilor nelegitime de 9,2 mii lei în perioada anilor 2015-2018 (pentru lipsa studiilor superioare a fost aplicat coeficientul de 100) reclamanta a subliniat că stabilirea coeficienților nu ține de competenta contabilului, dar a persoanei abilitate pentru resursele umane, la caz secretarul consiliului local.

La fel, cu referire la suplinirea funcției de specialist pentru planificare, a menționat că persoana responsabilă la caz la fel este secretarul consiliului local în calitate de specialist pentru planificare și conducătorul instituției - Primarul localității care sunt responsabili pentru tabelarea persoanelor care au îndeplinit munca respectivă. A mai menționat reclamanta că pretinsa abatere disciplinară privind neachitarea salariilor în termen și a modului de ținere a evidenței contabile, este neîntemeiată, deoarece o perioada îndelungată de timp din numărul total de 3 contabili în cadrul primăriei Lozova, a activat de una singură fapt care probabil a dus la unele încălcări privind nerespectarea termenului de achitare a salariilor sau a ținerii evidenței contabile.

Or, anume aceste aspecte au ținut de competenta funcțiilor vacante din cadrul primăriei. A susținut reclamanta că argumentul pârâtului referitor la prezentarea cu întârziere a rapoartelor trimestriale ale executării bugetului primăriei Lozova este unul declarativ și chiar în situația în care ar fi admis aceasta, singură cauză a fost lipsa cadrelor de muncă pe care angajatorul nu s-a grăbit să lichideze aceasta problemă. La fel, pretinsele abuzuri verbale față de colegi și întârzieri de la serviciu a susținut că sunt declarative și nefondate. Prin urmare, a solicitat reclamanta anularea Dispoziției primarului comunei Lozova nr.47-C din data de 11 mai 2021, încasarea salariului restant pentru perioada eliberării ilegale din funcție și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mariana Moroșanu împotriva Primarului comunei Lozova, raionul Strășeni cu privire la anularea actului administrativ. (f.d.119) Dispozitivul hotărârii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost notificat Marianei Moroșanu la data de 28 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 122) Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 februarie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.139), Mariana Moroșanu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

(f.d.91/92) La 12 aprilie 2022, Judecătoria Strășeni, sediul central, a expediat pentru notificare Marianei Moroșanu copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.140), care a fost recepționată de către apelantă la data de 22 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.142), iar la 12 mai 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.151), Mariana Moroșanu a depus motivarea apelului (f.d. 146/149). 2 Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Mariana Moroșanu împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Mariana Moroșanu și s-a menținut hotărârea din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

(f.d.161; 162/174) Pentru a decide astfel, completul specializat al instanței de apel analizând normele legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu probatoriul administrat la dosarul cauzei a conchis că actul administrativ individual contestat – Dispoziția nr.47-C din 11 mai 2021, prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcție a contabilului – șef din cadrul Primăriei comunei Lozova - Mariana Moroșanu, a fost emis în conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea principiului proporționalității prevăzut la art. 29 din Codul administrativ. Or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis în privința lui Mariana Moroșanu ca urmare a abaterilor disciplinare comise de către ultima și constatate cu certitudine în cadrul anchetei de serviciu.

Drept urmare, completul specializat al instanței de apel a reținut că hotărârea supusă prezentului apel a fost pronunțată de instanța de fond cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a probelor.

La 11 noiembrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Mariana Moroșanu a depus recurs nemotivat, iar prin intermediul oficiului poștal la 23 ianuarie 2023 motivarea recursului împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel ca fiind nefondată cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea formulată.

În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei, suplimentar a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului.

La 25 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Primarul comunei Lozova, r-nul Strășeni copia recursului depus de Mariana Moroșanu împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. (f.d.232) Examinând recursul depus de Mariana Moroșanu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

3 În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. 4 În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Potrivit art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Astfel, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă.

În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat. Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau 5 extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor.

De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. Din actele cauzei cert rezultă că la 12 octombrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate, și ulterior fiind expediat pentru notificare Marianei Moroșanu prin intermediul poștei electronice la 17 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.175) La 11 noiembrie 2022, Mariana Moroșanu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel, emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea.

(f.d.176) Tot din actele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că decizia motivată a fost expediat de către Curtea de Apel Chișinău prin intermediul poștei electronice 21 decembrie 2022 (f.d.177), la adresa de email – xxxxxxxxxx@mail.ru, adresă ce se regăsește în extrasele din poșta electronică anexate la cererea depusă de Mariana Moroșanu cu privire la amânarea ședinței de judecată din 10 august 2021 (f.d.108), cît și la cererea cu privire la examinări cauzei în lipsa sa din 13 octombrie 2021 (f.d.114/Verso).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție că potrivit extrasului atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel se atestă incontestabil că deciziei motivată din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Marianei Moroșanu cu data de 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) și art.1101 alin.(1) din Codul administrativ. (f.d. 177) Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă începând cu data de 22 decembrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării Marianei Moroșanu a deciziei integrale a instanței de apel, și care urma să expire la data de 20 ianuarie 2023, inclusiv, zi de vineri.

La 23 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Mariana Moroșanu a depus recurs motivat împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Mariana Moroșanu. (f.d.178/182) În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de Mariana Moroșanu, așa cum prevede art.245 alin.(2) din Codul administrativ, în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce în conformitate cu art.246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, constituie temei de a declara recursul inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs stabilește că recurenta a neglijat obligația sa de a se conforma prevederilor art.245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. 6 Prin urmare, se atestă că recurenta a depus recursul împotriva deciziei instanței de apel cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzut de legiuitor, or, termenul-limită de prezentare a motivării recursului a expirat la 20 ianuarie 2023, inclusiv, pe când acesta a fost depus prin intermediul oficiului poștal la 23 ianuarie 2023, adică după expirarea termenului stabilit de lege. Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentei Mariana Moroșanu, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la 7 elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că recurenta Mariana Moroșanu a cunoscut despre decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt care a fost ignorant, iar în consecință a generat omiterea termenului prescris la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Mariana Moroșanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art.230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Marina Moroșanu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8