3ra-1183/22 — contestarea actelor administrative, achitarea platilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative, achitarea platilor salariale
- Temei legal
- examinarea admisibilitătii cererii de recurs, retragerea recursului
3ra-1183/22 — contestarea actelor administrative, achitarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1183/2022
2-20118364-01-3ra-10112022
prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud. I. Talmaci)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
ÎNCHEIERE
08 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul raional Strășeni și
Aparatul Președintelui raionului Strășeni,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni și Consiliului raional
Strășeni cu privire la contestarea actelor administrative individual defavorabile,
obligarea achitării sporului lunar pentru performanță, achitării compensației în locul
restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu
pentru absența forțat de le muncă începând cu data de 17 noiembrie 2020 pînă la data
emiterii hotărârii, restituirea sumei de 500 de lei reținută la momentul concedierii,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de Marina Mogîldea, casată hotărârea din 20 octombrie
2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și a fost emisă o nouă decizie cu privire la
admiterea parțială a acțiunii depuse de Marina Mogîldea,
c o n s t a t ă:
La 24 septembrie 2020, Marina Mogîldea a depus cerere de chemare în judecată,
ulterior concretizată, împotriva Președintelui raionului Strășeni cu privire la anularea
actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru
performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020, compensației în locul
restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu
pentru absența forțată de la muncă începînd cu 17 noiembrie 2020 pînă la data emiterii
hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la momentul concedierii,
repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată.
1
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția pârâtului nr.244-P cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub
formă de mustrare aspră, însă această dispoziție nu corespunde art. art. 56, 57 lit. f) și 58
lit. (a) și (c) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
deoarece reclamanta nu a comis nici o încălcare a legislației, la aceiași concluzie
ajungând și secretarul Comisiei de disciplină în Raportul privind ancheta de serviciu din
27 iulie 2020, însă președintele de raion și unii vicepreședinți, conform procesului-
verbal nr.2 al ședinței Comisiei de disciplină din 30 iulie 2020 cu votul a 3 pentru și
unul contra au decis de a aplica sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră.
A invocat reclamanta că ilegalitatea dispoziției respective reiese și din încălcarea
termenului de prescripție instituit de pct. 67 din Regulamentul cu privire la comisia de
disciplină, ce prevede că sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni
de la data săvârșirii abaterilor disciplinare, iar pe subiectul dat a existat anterior
sancțiunea de atenționare, făcută verbal de către fostul Președinte al raionului și care nu
se consemnează în dosarul personal al funcționarului public.
Astfel, în privința ei s-au admis la locul de muncă încălcări și presiuni de către
Președintele raionului Pavel Tamaciuc, fiind supusă presiunilor în cadrul orelor de
muncă din luna decembrie 2019 și până în prezent, unde a activat în funcție de șeful
Secției Comunicare și relații publice, i s-a propus să scrie cerere de eliberare,
înterzicîndu-i îndeplinirea atribuțiilor de serviciu prin nerepartizarea documentelor spre
executare, avînd în fișa postului atribuții de a participa la ședința operativă și de a
elabora procesul-verbal. Or, într-o zi cînd urma să aibă loc o ședință de față cu toți
participanții a fost rugată să iasă din sală pe motiv că așa vrea el, și de atunci i s-a
interzis să mai participe la ședințele operative.
A relatat reclamanta că cererea prealabilă a fost depusă la Aparatul Președintelui
raionului Strășeni la 09 septembrie 2020. Or, dispoziția nu conține o motivare clară,
fiind una contrară raportului privind ancheta de serviciu din 27 iulie 2020.
La 31 decembrie 2020, reclamanta a înaintat acțiune împotriva Președintelui
raionului Strășeni cu privire la contestarea dispoziției nr.335-P din 11 noiembrie 2020.
În motivarea acțiunii a menționat că prin dispoziția contestată a fost destituită din
funcția de șef al Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui
raionului Strășeni, temeiul invocat fiind încălcarea normelor de conduită a
funcționarului public și acțiuni ce aduc atingere prestigiului autorității publice.
A considerat reclamanta că dispoziția indicată este neîntemeiată deoarece abaterea
disciplinară nu există.
Reclamanta nu a negat că între aceasta și Radu Tatiana au existat situații
conflictuale, însă reclamanta nu a numit-o cu cuvinte urâte și injurioase, dispoziția
contestată fiind ilegală și pe motiv că cercetarea prealabilă a pretinsei abateri
disciplinare nu a fost obiectivă și echitabilă, deoarece în cadrul cercetării prealabile au
fost examinate și admise doar probele și demersurile incriminatorii, nefiind admise
probele propuse de reclamantă, și anume înregistrările audio ce demonstrează că
reclamanta a fost amenințată și jignită de către Radu Tatiana.
2
A mai invocat că dispoziția contestată este ilegală deoarece nu este motivată,
proporțională și nu întrunește exigențele art. 210 Codul muncii.
La 02 decembrie 2020 a adresat o cerere prealabilă Președintelui raionului Strășeni
în temeiul art.162 Cod administrativ, prin care a solicitat anularea dispoziției nr.335-P
din 11 noiembrie 2020 și restabilirea în funcție, iar la 16 decembrie 2020 a primit
răspuns negativ.
În asemenea circumstanțe, a solicitat reclamanta anularea dispoziției Președintelui
raionului Strășeni nr.335-P din 11 noiembrie 2020, restabilirea în funcția de șef al
Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui raionului
Strășeni, obligarea pârâtului să calculeze și să achite reclamantei sporul pentru
performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și
lunile ulterioare de activitate, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de
la muncă, începând cu 17 noiembrie 2020 în mărimea unui salariu mediu din contul
pârâtului, repararea prejudiciului moral și a cheltuitelor de judecată în sumă de 5000 de
lei.
La 20 ianuarie 2021 reclamanta a depus supliment la acțiunea în contestare privind
anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26 august 2020, prin
care a solicitat anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26
august 2020, obligarea Consiliului raional Strășeni să-i calculeze și să-i achite sporul de
performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și
lunile ulterioare de activitate, încasarea din contul pârâtului a unei despăgubiri în
mărimea unui salariu mediu lunar cu titlu de repararea prejudiciului moral prin
echivalent bănesc și încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența
juridică calificată.
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 08 aprilie 2021 cauzele
menționate au fost conexate într-un singur dosar.
La 04 octombrie 2021 reclamanta a concretizat pretenția cu privire la restabilirea în
funcție, solicitând în locul restabilirii la locul de muncă să-i fie achitată o compensație
în mărime de 3 salarii medii lunare.
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 20 octombrie 2021 s-a
declarat inadmisibilă pretenția privind repararea prejudiciului moral în temeiul art. 207
alin. (2) lit. f) Cod administrativ.
Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,
acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni, privind
anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului
lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020,
compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării
salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la
emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținută la momentul
concedierii și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 20 octombrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat copia dispozitivului hotărârii
primei instanțe, iar la 28 octombrie 2021 Marina Mogîldea a depus cerere de apel
nemotivată (f.d. 238,vol. I, 44-45, vol. II).
3
La 24 decembrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat hotărârea motivată a primei
instanțe, iar la 24 ianuarie 2022, Marina Mogîldea, reprezentată de avocatul Mihaela
Ermicioi a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.18, 33-39, vol.
II).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atât apelul
nemotivat, cât și cel motivat a Marinei Mogîldea împotriva hotărârii din 20 octombrie
2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.
Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de
apel depusă de Marina Mogîldea, a fost casată hotărârea din 20 octombrie 2021 a
Judecătoriei Strășeni, sediul central și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost
admisă parțial acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului
Strășeni cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea
achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020-16
noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii
lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie
2020 pînă la emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la
momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată în mărime de 10 000 de lei.
A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.244-p din 26 august
2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră.
A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.335-p din 11 noiembrie
2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcție
publică.
A fost obligat Aparatul Președintelui raionului Strășeni să-i calculeze și să-i achite
Marinei Mogîldea: - sporul lunar pentru performanță prevăzut de art.16 Legii
nr.270/2018 în mărimea prevăzută de legislație pentru perioada 01 august 2020 – 16
noiembrie 2020;
- compensația în mărime de trei salarii medii lunare, în temeiul art.90 alin.(4)
Codul Muncii, în locul restabilirii la muncă;
- despăgubirea pentru perioada de absență forțată de la muncă, începând cu 17
noiembrie 2020 pînă la 13 iulie 2022, ziua emiterii hotărârii, în mărimea salariului
mediu pentru această perioadă;
- sumei în mărime de 500 de lei, reținuți neîntemeiat de angajator la momentul
concedierii;
- cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei
suportate în prima instanță.
A fost respinsă pretenția cu privire la restituirea cheltuielilor pentru acordarea
asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei pentru prima instanță, ca neîntemeiată.
A fost declarat inadmisibil recursul depus de către Marina Mogîldea împotriva
încheierii Judecătoriei Strășeni sediul central din 20 octombrie 2021, fiind depus cu
omiterea termenului de contestare.
4
În partea încasării din contul Aparatului Președintelui raionului Strășeni în
beneficiul Marinei Mogîldea, a salariului în mărimea unui salariu mediu, ținînd cont de
pct.67 al Hotărârii Curții Constituționale nr.39 din 14.12.2017 privind excepția de
neconstituționalitate a art.15 alin.(2) lit.d) și art.38 alin.(4) lit.f) din Codul de executare,
decizia se execută imediat la expirarea termenului de 15 zile din data pronunțării (f.d.
67-68, 69-90, vol. II).
În susținerea soluție sale instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 1 alin. (1) și
(2), 2, 4 alin. (1)-(3), 22 alin. (10, 56, 57, 58, 59, 64 al Legii cu privire la funcția publică
și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, art. 2 al Legii privind Codul
de conduită a funcționarului public, pct.36-38, 51-55, 62-68 ale Regulamentului cu
privire la Comisia de disciplină, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie
2009
Completul instanței de apel a atestat că, prin dispoziția intimatului nr.244-p din 26
august 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, emitentul acesteia și-a axat
actul administrativ pe dispozițiile Legii cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, inaplicabilă în raport cu apelanta pe motiv că la data la care
eventual se pretinde a fi fost comisă fapta imputată acesteia la 29 august 2019, în
contextul în care angajatorul nu a constatat și nu a probat contrariul, apelanta nu deținea
o funcție publică, aplicabilitate acestei Legi fiind determinată de funcția deținută la data
comiterii faptei pretins ilicite, și nu la data aplicării sancțiunii disciplinare. Această
constatare rezidă din considerentul că funcția publică impune funcționarului public
anumite obligații, distincte și speciale în raport cu o funcție ordinară, fapt relevant și în
contextul emiterii ulterioare de către intimat a dispoziției contestate nr. 335-p din 11
noiembrie 2020, prin care intimatul a aplicat o sancțiune disciplinară apelantei, în
calitate de funcționar public, imputându-i comiterea repetată a abaterii disciplinare.
La fel, instanța de apel a atestat că dispoziția sus-menționată nr. 244-p din 26
august 2020 a fost aplicată peste termenul stabilit de Lege, determinat de la data la care
fapta imputată a fost comisă. Or, în contextul în care intimatul nu a stabilit data certă la
care ar fi fost comisă fapta imputată, situația dată urmează a fi interpretată în beneficiul
salariatului prin prisma faptului că emitentul dispoziției respective a imputat apelantei
neglijența în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, respectiv o faptă comisă la data de 29
august 2019, data înregistrării cererii sus-menționate, motiv pentru care instanța
constată cert că sancțiunea disciplinară a fost aplicată peste termenul stabilit de Lege, ce
urmează a fi calculat de la data comiterii abaterii disciplinare.
Subsecvent, instanța de apel a constatat că în speță se întrunesc temeiurile legale
pentru anularea dispoziției intimatului nr. 244-p din 26 august 2020.
Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele
intimatului și constatările primei instanțe referitoare la faptul că apelanta nu a contestat
procesul-verbal nr. 2 al ședinței Comisiei de disciplină din 30 iulie 2020, pus la baza
dispoziției contestate, deoarece acest proces-verbal nu constituie un act administrativ
distinct, pasibil de a fi contestat în instanța de judecată, acest act fiind doar parte a
procedurii administrative, necontestarea căruia nu poate fi invocat în detrimentul
reclamantului.
5
La fel, Completul specializat al instanței de apel a atestat că instanța de fond eronat
a interpretat în detrimentul apelantei faptul neconstatării explicite de către intimat a
datei comiterii faptei imputate acesteia. Din considerentele expuse supra instanța de
judecată a constatat temeinicia pretenției nominalizate și necesitatea admiterii acesteia.
Referitor la pretențiile privind anularea dispoziției intimatului nr. 335-p din 11
noiembrie 2020, instanța de apel a reiterat că conform conținutului acestei, sancțiunea
disciplinară cu destituirea din funcție a apelantei a fost aplicată în temeiul art. 64 alin.
(1) lit. a) și b) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Astfel, deoarece instanța de judecată a constatat că sancțiunea disciplinară
precedentă, aplicată prin dispoziția intimatului nr. 244-p din 26 august 2020, a fost
aplicată ilicit, dispoziția dată fiind nulă cu efect retroactiv, Completul judiciar al
instanței de apel a conchis că prevederile art. 64 alin. (1) lit. a) al Legii nominalizate nu
sunt aplicabile speței.
La fel, instanța de apel a constatat că, și în dispoziția contestată nr. 335-p din 11
noiembrie 2020, și în procesul-verbal nr. 2 al ședinței Comisiei de disciplină din 09
noiembrie 2020, lipsește o motivare explicită referitoare la consecințele faptelor
imputate apelantei și gravitatea acestor consecințe. Or, noțiunea de „consecință gravă”,
utilizată de legiuitor drept temei de aplicare a sancțiunii disciplinare sub forma
destituirii din funcție, implică survenirea unui rezultat înfăptuit al fapte, autoritatea
publică competentă urmând să probeze că consecințele acestei consecințe are caracter
grav, iar în speță o astfel de argumentare nu a fost efectuată de către emitentul actului
contestat. Și în acest caz Completul judiciar a apreciat ca fiind eronate argumentele
invocate de prima instanță referitoare la necontestarea procesului-verbal nr. 2 al ședinței
Comisiei de disciplină din 09 noiembrie 2020, motivele acestei aprecieri fiind expuse
supra.
Subsecvent, s-a constatat că dispozițiile contestate nu conțin elementele sus-
menționate de motivare a actului administrativ, motiv pentru care instanța constată
inaplicabilitatea în cazul dat a normelor legale puse de autoritatea emitentă la baza
dispozițiilor respective, fapt ce generează necesitatea anulării acestora.
Pe cale de consecință, instanța de apel a reținut că în temeiul art. 211 alin. (3)
Codul muncii, în interiorul termenului de validitate a sancțiunii disciplinare, salariatului
sancționat nu i se pot aplica stimulări prevăzute la art.203.
Conform art. 16 alin. (4) al Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul
bugetar, sporul pentru performanță nu se acordă persoanelor care au fost sancționate
disciplinar, pentru perioada valabilității sancțiuni.
În cazul anulării de către instanța de judecată a actului administrativ de sancționare
a angajatului, sporul se acordă pentru perioada care începe la data anulării sancțiunii.
Prin prisma acestor norme, Completul judiciar al instanței de apel a conchis că
constatările expuse supra referitoare la temeiurile de anulare a dispozițiilor intimatului
de aplicare a sancțiunilor disciplinare apelantei produce efecte retroactive și, astfel,
denotă cert că apelanta eronat a fost lipsită de sporul lunar pentru performanță prevăzut
de art.16 Legii nr.270/2018 în mărimea prevăzută de legislație pentru perioada
6
01.08.2020 – 16.11.2020, din care considerente intimatul urmează să fie obligat să-i
calculeze și să-i achite Marinei Mogîldea.
Raportând prevederile art. 329 alin. (1) din Codul civil, la pretenția privind
încasarea despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă, Completul
judiciar al instanței de apel a atestat că constatările expuse anterior denotă că apelanta a
fost privată ilicit de posibilitatea de a munci în perioada 17.11.2020-13.07.2022, ziua
emiterii hotărîrii.
De asemenea, instanța de apel, ținînd cont de prevederile art. 90 alin. (1), (2) și (4)
Codul muncii și art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii a constatat că intimatul datorează
apelantei plata drepturilor salariale pentru perioada absenței acesteia de la muncă pentru
perioada sus-menționată, ce constituie o absență forțată în contextul constatării eliberării
ilicite a acesteia din funcție, din care considerente intimatul urmează să fie obligat să
calculeze și să achite apelantei despăgubirea pentru perioada respectivă.
Totodată, în temeiul art. 90 alin. (4) Codul muncii, Completul judiciar al instanței
de apel a apreciat ca fiind fondată și pasibil de a fi admisă pretenția apelantei privind
compensarea în mărime de trei salarii medii lunare în locul restabilirii la muncă în
condițiile în care norma indicată prevede expres acest drept al apelantei, iar aceasta și-a
manifestat intenția în acest sens.
În același timp instanța de apel a reținut prevederile art. 327 alin. (1) și (2), 328
alin. (1) și (2), 333 alin. (1), 337 alin. (1) și (2), 338 alin. (1), 341 alin. (1)-(30, 342 alin.
(1)-(4), 344 alin. (1), (3) și (4) din Codul muncii, a constatat că angajatorul, reținând
din salariul achitat apelantei la data eliberării din funcție, suma de 500 de lei cu titlu de
compensare a prejudiciului pentru nerestituirea bunurilor, a acționat contrar procedurii
stabilite de normele indicate și nu a probat că bunurile materiale/mijloacele fixe a căror
compensare a realizat-o, au fost, de fapt, transmise apelantei, iar aceasta nu le-ar fi
restituit, că în cazul dat survine răspunderea materială a acesteia și că cuantumul
reținerii este determinat în modul stabilit de Lege, motiv pentru care instanța de apel a
constatat că reținerea respectivă a fost realizată ilegal, urmând ca intimatul să achite
apelantei suma reținută.
Referitor la cerințele apelantei privind compensarea cheltuielilor de judecată în
forma asistenței juridice achitate de aceasta, instanța de apel a stabilit că, prin prisma
art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă (aplicabil speței prin prisma art. 195 Cod
administrativ), apelanta a suportat de fapt cheltuielile de asistentă juridică, astfel încât
acestea sunt reale, a avut nevoie de asistență juridică calificată în vederea realizării
dreptului său la apărare, astfel încât aceste au fost rezonabile, însă raportând materialele
cauzei la cerința respectivă prin prisma rezonabilității cerinței respective, Completul
judiciar al instanței de apel a atestat că volumul de servicii prestate de avocat,
complexitatea prezentei cauze, timpul utilizat, gradul de novație și soluția obținută în
urma activității realizate, denotă că criteriului indicat corespunde suma de 5 000 de lei,
ce urmează a fi compensată apelantei de către intimat, aceasta fiind suportată în prima
instanță, în rest cerința corespunzătoare urmând a fi respinsă.
La 28 iulie 2022 Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului
Strășeni au depus cerere de recurs nemotivată, iar la 01 decembrie 2022 a depus cerere
7
de recurs motivată, solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei din 13 iulie 2022 a
Curții de Apel Chișinău în partea admiterii acțiunii și emiterea în această parte a unei
noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d.92-94, 106-110, vol. II).
În motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel,
o consideră neîntemeiată și care urmează a fi anulată, deoarece actul administrativ care
se solicită a fi anulat a fost emis cu respectarea procedurii stabilite de legislația în
vigoare.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Curtea de Apel Chișinău a expediat dispozitivul deciziei contestate la 14 iulie 2022
prin intermediul adresei electronice (f.d.91, vol II).
La 28 iulie 2022 Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului
Strășeni au depus cerere de recurs nemotivată (f.d. 92-94, vol. II).
Curtea de Apel Chișinău a expediat părților decizia motivată, la 02 noiembrie
2022, prin intermediul adresei electronice (f.d. 102, vol. II). La 01 decembrie 2022
Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni au depus cerere de
recurs motivată (f.d. 106-110, 162-165, vol. II).
În condițiile enunțate, cererea de recurs nemotivată depusă la 28 iulie 2022,
precum și cea motivată depusă la 02 decembrie 2022 sunt în termen.
La 06 decembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Marinei
Mogîldea copia recursului motivat depus de Consiliul raional Strășeni și Aparatul
Președintelui raionului Strășeni cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.
La 16 ianuarie 2023 și 07 februarie 2023 Marina Mogîldea a depus referințe, prin
care a solicitat emiterea unei încheieri prin care recursul depus să fie considerat
inadmisibil.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea
de recurs depusă de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului
Strășeni inadmisibilă, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)- f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
8
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul
de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
9
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului
Strășeni se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
10
Dosarul nr. 3ra-1183/2022
2-20118364-01-3ra-10112022
prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud. I. Talmaci)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
ÎNCHEIERE
08 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând cererea de retragere a recursului depusă de avocatul Igor Hlopețchi în
interesele Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni și Consiliului raional
Strășeni cu privire la contestarea actelor administrative individual defavorabile,
obligarea achitării sporului lunar pentru performanță, achitării compensației în locul
restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu
pentru absența forțat de le muncă începând cu data de 17 noiembrie 2020 pînă la data
emiterii hotărârii, restituirea sumei de 500 de lei reținută la momentul concedierii,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de Marina Mogîldea, casată hotărârea din 20 octombrie
2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și emisă o nouă decizie cu privire la
admiterea parțială a acțiunii depuse de Marina Mogîldea,
c o n s t a t ă:
La 24 septembrie 2020, Marina Mogîldea a depus cerere de chemare în judecată,
ulterior concretizată, împotriva Președintelui raionului Strășeni cu privire la anularea
actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru
performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020, compensației în locul
restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu
pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la emiterea hotărârii,
11
restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la momentul concedierii, repararea
prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția pârâtului nr.244-P cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub
formă de mustrare aspră, însă această dispoziție nu corespunde art. art. 56, 57 lit. f) și 58
lit. (a) și (c) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
deoarece reclamanta nu a comis nici o încălcare a legislației, la aceiași concluzie
ajungând și secretarul Comisiei de disciplină în Raportul privind ancheta de serviciu din
27 iulie 2020, însă președintele de raion și unii vicepreședinți, conform procesului-
verbal nr.2 al ședinței Comisiei de disciplină din 30 iulie 2020 cu votul a 3 pentru și
unul contra au decis de a aplica sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră.
A invocat reclamanta că ilegalitatea dispoziției respective reiese și din încălcarea
termenului de prescripție instituit de pct. 67 din Regulamentul cu privire la comisia de
disciplină, ce prevede că sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni
de la data săvârșirii abaterilor disciplinare, iar pe subiectul dat a existat anterior
sancțiunea de atenționare, făcută verbal de către fostul Președinte al raionului și care nu
se consemnează în dosarul personal al funcționarului public.
Astfel, în privința ei s-au admis la locul de muncă încălcări și presiuni de către
Președintele raionului Pavel Tamaciuc, fiind supusă presiunilor în cadrul orelor de
muncă din luna decembrie 2019 și până în prezent, unde a activat în funcție de șeful
Secției Comunicare și relații publice, i s-a propus să scrie cerere de eliberare,
înterzicîndu-i îndeplinirea atribuțiilor de serviciu prin nerepartizarea documentelor spre
executare, avînd în fișa postului atribuții de a participa la ședința operativă și de a
elabora procesul-verbal. Or, într-o zi cînd urma să aibă loc o ședință de față cu toți
participanții a fost rugată să iasă din sală pe motiv că așa vrea el, și de atunci i s-a
interzis să mai participe la ședințele operative.
A relatat reclamanta că cererea prealabilă a fost depusă la Aparatul Președintelui
raionului Strășeni la 09 septembrie 2020. Or, dispoziția nu conține o motivare clară,
fiind una contrară raportului privind ancheta de serviciu din 27 iulie 2020.
La 31 decembrie 2020, reclamanta a înaintat acțiune împotriva Președintelui
raionului Strășeni cu privire la contestarea dispoziției nr.335-P din 11 noiembrie 2020.
În motivarea acțiunii a menționat că prin dispoziția contestată a fost destituită din
funcția de șef al Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui
raionului Strășeni, temeiul invocat fiind încălcarea normelor de conduită a
funcționarului public și acțiuni ce aduc atingere prestigiului autorității publice.
A considerat reclamanta că dispoziția indicată este neîntemeiată deoarece abaterea
disciplinară nu există.
Reclamanta nu a negat că între aceasta și Radu Tatiana au existat situații
conflictuale, însă reclamanta nu a numit-o cu cuvinte urâte și injurioase, dispoziția
contestată fiind ilegală și pe motiv că cercetarea prealabilă a pretinsei abateri
disciplinare nu a fost obiectivă și echitabilă, deoarece în cadrul cercetării prealabile au
fost examinate și admise doar probele și demersurile incriminatorii, nefiind admise
12
probele propuse de reclamantă, și anume înregistrările audio ce demonstrează că
reclamanta a fost amenințată și jignită de către Radu Tatiana.
A mai invocat că dispoziția contestată este ilegală deoarece nu este motivată,
proporțională și nu întrunește exigențele art. 210 Codul muncii.
La 02 decembrie 2020 a adresat o cerere prealabilă Președintelui raionului Strășeni
în temeiul art.162 Cod administrativ, prin care a solicitat anularea dispoziției nr.335-P
din 11 noiembrie 2020 și restabilirea în funcție, iar la 16 decembrie 2020 a primit
răspuns negativ.
În asemenea circumstanțe, a solicitat reclamanta anularea dispoziției Președintelui
raionului Strășeni nr.335-P din 11 noiembrie 2020, restabilirea în funcția de șef al
Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui raionului
Strășeni, obligarea pârâtului să calculeze și să achite reclamantei sporul pentru
performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și
lunile ulterioare de activitate, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de
la muncă, începând cu 17 noiembrie 2020 în mărimea unui salariu mediu din contul
pârâtului, repararea prejudiciului moral și a cheltuitelor de judecată în sumă de 5000 de
lei.
La 20 ianuarie 2021 reclamanta a depus supliment la acțiunea în contestare privind
anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26 august 2020, prin
care a solicitat anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26
august 2020, obligarea Consiliului raional Strășeni să-i calculeze și să-i achite sporul de
performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și
lunile ulterioare de activitate, încasarea din contul pârâtului a unei despăgubiri în
mărimea unui salariu mediu lunar cu titlu de repararea prejudiciului moral prin
echivalent bănesc și încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența
juridică calificată.
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 08 aprilie 2021 cauzele
menționate au fost conexate într-un singur dosar.
La 04 octombrie 2021 reclamanta a concretizat pretenția cu privire la restabilirea în
funcție, solicitând în locul restabilirii la locul de muncă să-i fie achitată o compensație
în mărime de 3 salarii medii lunare.
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 20 octombrie 2021 s-a
declarat inadmisibilă pretenția privind repararea prejudiciului moral în temeiul art. 207
alin. (2) lit. f) Cod administrativ.
Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,
acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni, privind
anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului
lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020,
compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării
salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la
emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținută la momentul
concedierii și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
13
La 20 octombrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat copia dispozitivului hotărârii
primei instanțe, iar la 28 octombrie 2021 Marina Mogîldea a depus cerere de apel
nemotivată (f.d. 238,vol. I, 44-45, vol. II).
La 24 decembrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat hotărârea motivată a primei
instanțe, iar la 24 ianuarie 2022, Marina Mogîldea, reprezentată de avocatul Mihaela
Ermicioi a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.18, 33-39, vol.
II).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atât apelul
nemotivat, cât și cel motivat a Marinei Mogîldea împotriva hotărârii din 20 octombrie
2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.
Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de
apel depusă de Marina Mogîldea, a fost casată hotărârea din 20 octombrie 2021 a
Judecătoriei Strășeni, sediul central și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost
admisă parțial acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului
Strășenicu cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile,
obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020-16
noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în fucnție în mărime de 3 salarii medii
lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie
2020 pînă la emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la
momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată în mărime de 10 000 de lei.
A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.244-p din 26 august
2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră.
A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.335-p din 11 noiembrie
2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcția
publică.
A fost obligat Aparatul Președintele raionului Strășeni să-i calculeze și să-i achite
Marinei Mogîldea: - sporul lunar pentru performanță prevăzut de art.16 Legii
nr.270/2018 în mărimea prevăzută de legislație pentru perioada 01 august 2020 – 16
noiembrie 2020;
- compensarea în mărime de trei salarii medii lunare, în temeiul art.90 alin.(4)
Codul Muncii, în locul restabilirii la muncă;
- despăgubirea pentru perioada de absență forțată de la muncă, de la 17 noiembrie
2020 pînă la 13 iulie 2022, ziua emiterii hotărîrii, în mărimea salariului mediu pentru
această perioadă;
- sumei în mărime de 500 de lei, reținuți neîntemeiat de angajator la momentul
concedierii;
- cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei
suportate în prima instanță.
A fost respinsă pretenția cu privire la restituirea cheltuielilor pentru acordarea
asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei pentru prima instanță, ca neîntemeiată.
14
A fost declarat inadmisibil recursul depus de către Mogîldea Marina împotriva
încheierii Judecătoriei Strășeni sediul Central din 20 octombrie 2021, fiind depus cu
omiterea termenului de contestare.
În partea încasării din contul Aparatului Președintelui raionului Strășeni în
beneficiul Marinei Mogîldea, a salariului în mărimea unui salariu mediu, ținînd cont de
pct.67 al Hotărârii Curții Constituționale nr.39 din 14.12.2017 privind excepția de
neconstituționalitate art.15 alin.(2) lit.d) și art.38 alin.(4) lit.f) din Codul de executare,
decizia se execută imediat la expirarea termenului de 15 zile din data pronunțării (f.d.
67-68, 69-90, vol. II).
La 04 august 2022 și la 02 decembrie 2022 Consiliul raional Strășeni și Aparatul
Președintelui raionului Strășeni, reprezentați de avocatul Igor Hlopețchi, prin
intermediul adresei electronice au depus cerere de recurs nemotivată, respectiv motivată
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii
primei instanțe (f.d. 96-99,113-118, 121-131, vol. II).
În motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel,
o consideră neîntemeiată și care urmează a fi casată, deoarece aprecierea probelor de
către instanțele de judecată inferioare a fost arbitrară și erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor omului, instanța de apel la emiterea deciziei contestate a
interpretat în mod eronat legea.
La 19 decembrie 2022 avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional
Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni a depus cerere de retragere a
recursului.
În motivarea cererii de retragere a recursului, avocatul Igor Hlopețchi a indicat că
la 16 decembrie 2022, i-a devenit cunoscut faptul că Consiliul raional Strășeni a adoptat
decizia nr. 2/42 din 20 mai 2022 prin care a abrogat decizia Consiliului raional nr. 8/12
din 18 decembrie 2020 „Cu privire la desemnarea reprezentantului Consiliului raional în
instanța de judecată”. A susținut că despre acest fapt nu a cunoscut, motiv din care a
depus cererea de recurs preliminară la 04 august iar la 02 decembrie 2022 a depus
cererea de recurs motivată. Astfel, împuternicirile sale au căzut în desuetudine, ca efect
al adoptării deciziei Consiliului raional Strășeni nr. 2/42 din 20 mai 2022.
A solicitat retragerea recursului depus de avocatul Igor Hlopețchi în interesele
Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni.
Examinând cererea privind retragerea recursului, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității
admiterii acesteia și încetării procedurii în recurs.
În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169–171.
Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în
completarea Codului administrativ.
15
Potrivit art.27 alin.(1) Cod de procedură civilă disponibilitatea în drepturi se afirmă
în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de
dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a
dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de
apărare. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 56 alin. (1) Cod de procedură civilă,
participanții la proces sunt în drept inter alia să formuleze cereri și să-și exercite toate
drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. În acest sens, articolul
443 alin.(1) Cod de procedură civilă statuează că până la pronunțarea deciziei,
recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere 3 scrisă. Cererea de retragere
a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea recursului.
În condițiile speței, se constată că recurenții Consiliul raional Strășeni și Aparatul
Președintelui raionului Strășeni, reprezentați de avocatul Igor Hlopețchi au făcut uz de
dreptul său procedural de a-și retrage recursul depus la data de 04 august 2022 și 02
decembrie 2022 împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Normele procedurale indicate îi garantează recurenților disponibilitatea în
drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a retrage și/sau renunța la cererile
depuse.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că retragerea cererii de
recurs este un drept al participanților la proces, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înceta procedura în
recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în legătură cu
retragerea recursului de către avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional
Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 din Codul administrativ, art. 443 al Codului
de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se încetează procedura în recurs, la cererea de recurs depusă de avocatul Igor
Hlopețchi în interesele Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului
Strășeni împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de
contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Mogîldea
împotriva Președintelui raionului Strășeni și Consiliului raional Strășeni cu privire la
contestarea actelor administrative individual defavorabile, obligarea achitării sporului
lunar pentru performanță, achitării compensației în locul restabilirii în funcție în mărime
de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțat de le muncă
începând cu data de 17 noiembrie 2020 pînă la data emiterii hotărârii, restituirea sumei
de 500 de lei reținută la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de judecată, în legătură cu retragerea cererii de recurs depusă de
16
Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni, reprezentați de
avocatul Igor Hlopețchi.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
17