3ra-1183/22 — contestarea actelor administrative, achitarea platilor salariale

Dosarul nr. 3ra-1183/2022 2-20118364-01-3ra-10112022 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud. I. Talmaci) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 08 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni și Consiliului raional Strășeni cu privire la contestarea actelor administrative individual defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță, achitării compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțat de le muncă începând cu data de 17 noiembrie 2020 pînă la data emiterii hotărârii, restituirea sumei de 500 de lei reținută la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Marina Mogîldea, casată hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și a fost emisă o nouă decizie cu privire la admiterea parțială a acțiunii depuse de Marina Mogîldea, c o n s t a t ă: La 24 septembrie 2020, Marina Mogîldea a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată, împotriva Președintelui raionului Strășeni cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă începînd cu 17 noiembrie 2020 pînă la data emiterii hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată.

1 În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția pârâtului nr.244-P cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră, însă această dispoziție nu corespunde art. art. 56, 57 lit. f) și 58 lit. (a) și (c) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, deoarece reclamanta nu a comis nici o încălcare a legislației, la aceiași concluzie ajungând și secretarul Comisiei de disciplină în Raportul privind ancheta de serviciu din 27 iulie 2020, însă președintele de raion și unii vicepreședinți, conform procesului- verbal nr.2 al ședinței Comisiei de disciplină din 30 iulie 2020 cu votul a 3 pentru și unul contra au decis de a aplica sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră.

A invocat reclamanta că ilegalitatea dispoziției respective reiese și din încălcarea termenului de prescripție instituit de pct. 67 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, ce prevede că sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterilor disciplinare, iar pe subiectul dat a existat anterior sancțiunea de atenționare, făcută verbal de către fostul Președinte al raionului și care nu se consemnează în dosarul personal al funcționarului public.

Astfel, în privința ei s-au admis la locul de muncă încălcări și presiuni de către Președintele raionului Pavel Tamaciuc, fiind supusă presiunilor în cadrul orelor de muncă din luna decembrie 2019 și până în prezent, unde a activat în funcție de șeful Secției Comunicare și relații publice, i s-a propus să scrie cerere de eliberare, înterzicîndu-i îndeplinirea atribuțiilor de serviciu prin nerepartizarea documentelor spre executare, avînd în fișa postului atribuții de a participa la ședința operativă și de a elabora procesul-verbal. Or, într-o zi cînd urma să aibă loc o ședință de față cu toți participanții a fost rugată să iasă din sală pe motiv că așa vrea el, și de atunci i s-a interzis să mai participe la ședințele operative.

A relatat reclamanta că cererea prealabilă a fost depusă la Aparatul Președintelui raionului Strășeni la 09 septembrie 2020. Or, dispoziția nu conține o motivare clară, fiind una contrară raportului privind ancheta de serviciu din 27 iulie 2020. La 31 decembrie 2020, reclamanta a înaintat acțiune împotriva Președintelui raionului Strășeni cu privire la contestarea dispoziției nr.335-P din 11 noiembrie 2020. În motivarea acțiunii a menționat că prin dispoziția contestată a fost destituită din funcția de șef al Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui raionului Strășeni, temeiul invocat fiind încălcarea normelor de conduită a funcționarului public și acțiuni ce aduc atingere prestigiului autorității publice.

A considerat reclamanta că dispoziția indicată este neîntemeiată deoarece abaterea disciplinară nu există. Reclamanta nu a negat că între aceasta și Radu Tatiana au existat situații conflictuale, însă reclamanta nu a numit-o cu cuvinte urâte și injurioase, dispoziția contestată fiind ilegală și pe motiv că cercetarea prealabilă a pretinsei abateri disciplinare nu a fost obiectivă și echitabilă, deoarece în cadrul cercetării prealabile au fost examinate și admise doar probele și demersurile incriminatorii, nefiind admise probele propuse de reclamantă, și anume înregistrările audio ce demonstrează că reclamanta a fost amenințată și jignită de către Radu Tatiana. 2 A mai invocat că dispoziția contestată este ilegală deoarece nu este motivată, proporțională și nu întrunește exigențele art. 210 Codul muncii.

La 02 decembrie 2020 a adresat o cerere prealabilă Președintelui raionului Strășeni în temeiul art.162 Cod administrativ, prin care a solicitat anularea dispoziției nr.335-P din 11 noiembrie 2020 și restabilirea în funcție, iar la 16 decembrie 2020 a primit răspuns negativ. În asemenea circumstanțe, a solicitat reclamanta anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.335-P din 11 noiembrie 2020, restabilirea în funcția de șef al Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui raionului Strășeni, obligarea pârâtului să calculeze și să achite reclamantei sporul pentru performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și lunile ulterioare de activitate, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă, începând cu 17 noiembrie 2020 în mărimea unui salariu mediu din contul pârâtului, repararea prejudiciului moral și a cheltuitelor de judecată în sumă de 5000 de lei.

La 20 ianuarie 2021 reclamanta a depus supliment la acțiunea în contestare privind anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26 august 2020, prin care a solicitat anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26 august 2020, obligarea Consiliului raional Strășeni să-i calculeze și să-i achite sporul de performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și lunile ulterioare de activitate, încasarea din contul pârâtului a unei despăgubiri în mărimea unui salariu mediu lunar cu titlu de repararea prejudiciului moral prin echivalent bănesc și încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică calificată.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 08 aprilie 2021 cauzele menționate au fost conexate într-un singur dosar. La 04 octombrie 2021 reclamanta a concretizat pretenția cu privire la restabilirea în funcție, solicitând în locul restabilirii la locul de muncă să-i fie achitată o compensație în mărime de 3 salarii medii lunare. Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 20 octombrie 2021 s-a declarat inadmisibilă pretenția privind repararea prejudiciului moral în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni, privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținută la momentul concedierii și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 20 octombrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat copia dispozitivului hotărârii primei instanțe, iar la 28 octombrie 2021 Marina Mogîldea a depus cerere de apel nemotivată (f.d.

238,vol. I, 44-45, vol. II). 3 La 24 decembrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 24 ianuarie 2022, Marina Mogîldea, reprezentată de avocatul Mihaela Ermicioi a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.18, 33-39, vol. II). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atât apelul nemotivat, cât și cel motivat a Marinei Mogîldea împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel depusă de Marina Mogîldea, a fost casată hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020-16 noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 000 de lei.

A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.244-p din 26 august 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră. A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.335-p din 11 noiembrie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcție publică.

A fost obligat Aparatul Președintelui raionului Strășeni să-i calculeze și să-i achite Marinei Mogîldea: - sporul lunar pentru performanță prevăzut de art.16 Legii nr.270/2018 în mărimea prevăzută de legislație pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020; - compensația în mărime de trei salarii medii lunare, în temeiul art.90 alin.(4) Codul Muncii, în locul restabilirii la muncă; - despăgubirea pentru perioada de absență forțată de la muncă, începând cu 17 noiembrie 2020 pînă la 13 iulie 2022, ziua emiterii hotărârii, în mărimea salariului mediu pentru această perioadă; - sumei în mărime de 500 de lei, reținuți neîntemeiat de angajator la momentul concedierii; - cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei suportate în prima instanță.

A fost respinsă pretenția cu privire la restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei pentru prima instanță, ca neîntemeiată. A fost declarat inadmisibil recursul depus de către Marina Mogîldea împotriva încheierii Judecătoriei Strășeni sediul central din 20 octombrie 2021, fiind depus cu omiterea termenului de contestare. 4 În partea încasării din contul Aparatului Președintelui raionului Strășeni în beneficiul Marinei Mogîldea, a salariului în mărimea unui salariu mediu, ținînd cont de pct.67 al Hotărârii Curții Constituționale nr.39 din 14.12.2017 privind excepția de neconstituționalitate a art.15 alin.(2) lit.d) și art.38 alin.(4) lit.f) din Codul de executare, decizia se execută imediat la expirarea termenului de 15 zile din data pronunțării (f.d.

67-68, 69-90, vol. II).

În susținerea soluție sale instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 1 alin. (1) și (2), 2, 4 alin. (1)-(3), 22 alin. (10, 56, 57, 58, 59, 64 al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, art. 2 al Legii privind Codul de conduită a funcționarului public, pct.36-38, 51-55, 62-68 ale Regulamentului cu privire la Comisia de disciplină, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 Completul instanței de apel a atestat că, prin dispoziția intimatului nr.244-p din 26 august 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, emitentul acesteia și-a axat actul administrativ pe dispozițiile Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, inaplicabilă în raport cu apelanta pe motiv că la data la care eventual se pretinde a fi fost comisă fapta imputată acesteia la 29 august 2019, în contextul în care angajatorul nu a constatat și nu a probat contrariul, apelanta nu deținea o funcție publică, aplicabilitate acestei Legi fiind determinată de funcția deținută la data comiterii faptei pretins ilicite, și nu la data aplicării sancțiunii disciplinare.

Această constatare rezidă din considerentul că funcția publică impune funcționarului public anumite obligații, distincte și speciale în raport cu o funcție ordinară, fapt relevant și în contextul emiterii ulterioare de către intimat a dispoziției contestate nr. 335-p din 11 noiembrie 2020, prin care intimatul a aplicat o sancțiune disciplinară apelantei, în calitate de funcționar public, imputându-i comiterea repetată a abaterii disciplinare. La fel, instanța de apel a atestat că dispoziția sus-menționată nr. 244-p din 26 august 2020 a fost aplicată peste termenul stabilit de Lege, determinat de la data la care fapta imputată a fost comisă.

Or, în contextul în care intimatul nu a stabilit data certă la care ar fi fost comisă fapta imputată, situația dată urmează a fi interpretată în beneficiul salariatului prin prisma faptului că emitentul dispoziției respective a imputat apelantei neglijența în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, respectiv o faptă comisă la data de 29 august 2019, data înregistrării cererii sus-menționate, motiv pentru care instanța constată cert că sancțiunea disciplinară a fost aplicată peste termenul stabilit de Lege, ce urmează a fi calculat de la data comiterii abaterii disciplinare.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că în speță se întrunesc temeiurile legale pentru anularea dispoziției intimatului nr. 244-p din 26 august 2020. Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele intimatului și constatările primei instanțe referitoare la faptul că apelanta nu a contestat procesul-verbal nr. 2 al ședinței Comisiei de disciplină din 30 iulie 2020, pus la baza dispoziției contestate, deoarece acest proces-verbal nu constituie un act administrativ distinct, pasibil de a fi contestat în instanța de judecată, acest act fiind doar parte a procedurii administrative, necontestarea căruia nu poate fi invocat în detrimentul reclamantului. 5 La fel, Completul specializat al instanței de apel a atestat că instanța de fond eronat a interpretat în detrimentul apelantei faptul neconstatării explicite de către intimat a datei comiterii faptei imputate acesteia.

Din considerentele expuse supra instanța de judecată a constatat temeinicia pretenției nominalizate și necesitatea admiterii acesteia. Referitor la pretențiile privind anularea dispoziției intimatului nr. 335-p din 11 noiembrie 2020, instanța de apel a reiterat că conform conținutului acestei, sancțiunea disciplinară cu destituirea din funcție a apelantei a fost aplicată în temeiul art. 64 alin. (1) lit. a) și b) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Astfel, deoarece instanța de judecată a constatat că sancțiunea disciplinară precedentă, aplicată prin dispoziția intimatului nr. 244-p din 26 august 2020, a fost aplicată ilicit, dispoziția dată fiind nulă cu efect retroactiv, Completul judiciar al instanței de apel a conchis că prevederile art. 64 alin. (1) lit. a) al Legii nominalizate nu sunt aplicabile speței.

La fel, instanța de apel a constatat că, și în dispoziția contestată nr. 335-p din 11 noiembrie 2020, și în procesul-verbal nr. 2 al ședinței Comisiei de disciplină din 09 noiembrie 2020, lipsește o motivare explicită referitoare la consecințele faptelor imputate apelantei și gravitatea acestor consecințe. Or, noțiunea de „consecință gravă”, utilizată de legiuitor drept temei de aplicare a sancțiunii disciplinare sub forma destituirii din funcție, implică survenirea unui rezultat înfăptuit al fapte, autoritatea publică competentă urmând să probeze că consecințele acestei consecințe are caracter grav, iar în speță o astfel de argumentare nu a fost efectuată de către emitentul actului contestat.

Și în acest caz Completul judiciar a apreciat ca fiind eronate argumentele invocate de prima instanță referitoare la necontestarea procesului-verbal nr. 2 al ședinței Comisiei de disciplină din 09 noiembrie 2020, motivele acestei aprecieri fiind expuse supra. Subsecvent, s-a constatat că dispozițiile contestate nu conțin elementele sus- menționate de motivare a actului administrativ, motiv pentru care instanța constată inaplicabilitatea în cazul dat a normelor legale puse de autoritatea emitentă la baza dispozițiilor respective, fapt ce generează necesitatea anulării acestora. Pe cale de consecință, instanța de apel a reținut că în temeiul art. 211 alin. (3) Codul muncii, în interiorul termenului de validitate a sancțiunii disciplinare, salariatului sancționat nu i se pot aplica stimulări prevăzute la art.203.

Conform art. 16 alin. (4) al Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, sporul pentru performanță nu se acordă persoanelor care au fost sancționate disciplinar, pentru perioada valabilității sancțiuni. În cazul anulării de către instanța de judecată a actului administrativ de sancționare a angajatului, sporul se acordă pentru perioada care începe la data anulării sancțiunii. Prin prisma acestor norme, Completul judiciar al instanței de apel a conchis că constatările expuse supra referitoare la temeiurile de anulare a dispozițiilor intimatului de aplicare a sancțiunilor disciplinare apelantei produce efecte retroactive și, astfel, denotă cert că apelanta eronat a fost lipsită de sporul lunar pentru performanță prevăzut de art.16 Legii nr.270/2018 în mărimea prevăzută de legislație pentru perioada 6 01.08.2020 – 16.11.2020, din care considerente intimatul urmează să fie obligat să-i calculeze și să-i achite Marinei Mogîldea.

Raportând prevederile art. 329 alin. (1) din Codul civil, la pretenția privind încasarea despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă, Completul judiciar al instanței de apel a atestat că constatările expuse anterior denotă că apelanta a fost privată ilicit de posibilitatea de a munci în perioada 17.11.2020-13.07.2022, ziua emiterii hotărîrii. De asemenea, instanța de apel, ținînd cont de prevederile art. 90 alin. (1), (2) și (4) Codul muncii și art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii a constatat că intimatul datorează apelantei plata drepturilor salariale pentru perioada absenței acesteia de la muncă pentru perioada sus-menționată, ce constituie o absență forțată în contextul constatării eliberării ilicite a acesteia din funcție, din care considerente intimatul urmează să fie obligat să calculeze și să achite apelantei despăgubirea pentru perioada respectivă.

Totodată, în temeiul art. 90 alin. (4) Codul muncii, Completul judiciar al instanței de apel a apreciat ca fiind fondată și pasibil de a fi admisă pretenția apelantei privind compensarea în mărime de trei salarii medii lunare în locul restabilirii la muncă în condițiile în care norma indicată prevede expres acest drept al apelantei, iar aceasta și-a manifestat intenția în acest sens.

În același timp instanța de apel a reținut prevederile art. 327 alin. (1) și (2), 328 alin. (1) și (2), 333 alin. (1), 337 alin. (1) și (2), 338 alin. (1), 341 alin. (1)-(30, 342 alin. (1)-(4), 344 alin. (1), (3) și (4) din Codul muncii, a constatat că angajatorul, reținând din salariul achitat apelantei la data eliberării din funcție, suma de 500 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului pentru nerestituirea bunurilor, a acționat contrar procedurii stabilite de normele indicate și nu a probat că bunurile materiale/mijloacele fixe a căror compensare a realizat-o, au fost, de fapt, transmise apelantei, iar aceasta nu le-ar fi restituit, că în cazul dat survine răspunderea materială a acesteia și că cuantumul reținerii este determinat în modul stabilit de Lege, motiv pentru care instanța de apel a constatat că reținerea respectivă a fost realizată ilegal, urmând ca intimatul să achite apelantei suma reținută.

Referitor la cerințele apelantei privind compensarea cheltuielilor de judecată în forma asistenței juridice achitate de aceasta, instanța de apel a stabilit că, prin prisma art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă (aplicabil speței prin prisma art. 195 Cod administrativ), apelanta a suportat de fapt cheltuielile de asistentă juridică, astfel încât acestea sunt reale, a avut nevoie de asistență juridică calificată în vederea realizării dreptului său la apărare, astfel încât aceste au fost rezonabile, însă raportând materialele cauzei la cerința respectivă prin prisma rezonabilității cerinței respective, Completul judiciar al instanței de apel a atestat că volumul de servicii prestate de avocat, complexitatea prezentei cauze, timpul utilizat, gradul de novație și soluția obținută în urma activității realizate, denotă că criteriului indicat corespunde suma de 5 000 de lei, ce urmează a fi compensată apelantei de către intimat, aceasta fiind suportată în prima instanță, în rest cerința corespunzătoare urmând a fi respinsă.

La 28 iulie 2022 Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni au depus cerere de recurs nemotivată, iar la 01 decembrie 2022 a depus cerere 7 de recurs motivată, solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii acțiunii și emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d.92-94, 106-110, vol. II). În motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel, o consideră neîntemeiată și care urmează a fi anulată, deoarece actul administrativ care se solicită a fi anulat a fost emis cu respectarea procedurii stabilite de legislația în vigoare. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a expediat dispozitivul deciziei contestate la 14 iulie 2022 prin intermediul adresei electronice (f.d.91, vol II). La 28 iulie 2022 Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni au depus cerere de recurs nemotivată (f.d.

92-94, vol. II). Curtea de Apel Chișinău a expediat părților decizia motivată, la 02 noiembrie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d. 102, vol. II). La 01 decembrie 2022 Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni au depus cerere de recurs motivată (f.d. 106-110, 162-165, vol. II). În condițiile enunțate, cererea de recurs nemotivată depusă la 28 iulie 2022, precum și cea motivată depusă la 02 decembrie 2022 sunt în termen. La 06 decembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Marinei Mogîldea copia recursului motivat depus de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.

La 16 ianuarie 2023 și 07 februarie 2023 Marina Mogîldea a depus referințe, prin care a solicitat emiterea unei încheieri prin care recursul depus să fie considerat inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 8 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 9 La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 10 Dosarul nr. 3ra-1183/2022 2-20118364-01-3ra-10112022 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud. I. Talmaci) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 08 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând cererea de retragere a recursului depusă de avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni și Consiliului raional Strășeni cu privire la contestarea actelor administrative individual defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță, achitării compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțat de le muncă începând cu data de 17 noiembrie 2020 pînă la data emiterii hotărârii, restituirea sumei de 500 de lei reținută la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Marina Mogîldea, casată hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și emisă o nouă decizie cu privire la admiterea parțială a acțiunii depuse de Marina Mogîldea, c o n s t a t ă: La 24 septembrie 2020,

Marina Mogîldea a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Președintelui raionului Strășeni cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la emiterea hotărârii, 11 restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția pârâtului nr.244-P cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră, însă această dispoziție nu corespunde art. art. 56, 57 lit. f) și 58 lit. (a) și (c) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, deoarece reclamanta nu a comis nici o încălcare a legislației, la aceiași concluzie ajungând și secretarul Comisiei de disciplină în Raportul privind ancheta de serviciu din 27 iulie 2020, însă președintele de raion și unii vicepreședinți, conform procesului- verbal nr.2 al ședinței Comisiei de disciplină din 30 iulie 2020 cu votul a 3 pentru și unul contra au decis de a aplica sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră.

A invocat reclamanta că ilegalitatea dispoziției respective reiese și din încălcarea termenului de prescripție instituit de pct. 67 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, ce prevede că sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterilor disciplinare, iar pe subiectul dat a existat anterior sancțiunea de atenționare, făcută verbal de către fostul Președinte al raionului și care nu se consemnează în dosarul personal al funcționarului public.

Astfel, în privința ei s-au admis la locul de muncă încălcări și presiuni de către Președintele raionului Pavel Tamaciuc, fiind supusă presiunilor în cadrul orelor de muncă din luna decembrie 2019 și până în prezent, unde a activat în funcție de șeful Secției Comunicare și relații publice, i s-a propus să scrie cerere de eliberare, înterzicîndu-i îndeplinirea atribuțiilor de serviciu prin nerepartizarea documentelor spre executare, avînd în fișa postului atribuții de a participa la ședința operativă și de a elabora procesul-verbal. Or, într-o zi cînd urma să aibă loc o ședință de față cu toți participanții a fost rugată să iasă din sală pe motiv că așa vrea el, și de atunci i s-a interzis să mai participe la ședințele operative.

A relatat reclamanta că cererea prealabilă a fost depusă la Aparatul Președintelui raionului Strășeni la 09 septembrie 2020. Or, dispoziția nu conține o motivare clară, fiind una contrară raportului privind ancheta de serviciu din 27 iulie 2020. La 31 decembrie 2020, reclamanta a înaintat acțiune împotriva Președintelui raionului Strășeni cu privire la contestarea dispoziției nr.335-P din 11 noiembrie 2020. În motivarea acțiunii a menționat că prin dispoziția contestată a fost destituită din funcția de șef al Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui raionului Strășeni, temeiul invocat fiind încălcarea normelor de conduită a funcționarului public și acțiuni ce aduc atingere prestigiului autorității publice.

A considerat reclamanta că dispoziția indicată este neîntemeiată deoarece abaterea disciplinară nu există. Reclamanta nu a negat că între aceasta și Radu Tatiana au existat situații conflictuale, însă reclamanta nu a numit-o cu cuvinte urâte și injurioase, dispoziția contestată fiind ilegală și pe motiv că cercetarea prealabilă a pretinsei abateri disciplinare nu a fost obiectivă și echitabilă, deoarece în cadrul cercetării prealabile au fost examinate și admise doar probele și demersurile incriminatorii, nefiind admise 12 probele propuse de reclamantă, și anume înregistrările audio ce demonstrează că reclamanta a fost amenințată și jignită de către Radu Tatiana. A mai invocat că dispoziția contestată este ilegală deoarece nu este motivată, proporțională și nu întrunește exigențele art. 210 Codul muncii.

La 02 decembrie 2020 a adresat o cerere prealabilă Președintelui raionului Strășeni în temeiul art.162 Cod administrativ, prin care a solicitat anularea dispoziției nr.335-P din 11 noiembrie 2020 și restabilirea în funcție, iar la 16 decembrie 2020 a primit răspuns negativ. În asemenea circumstanțe, a solicitat reclamanta anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.335-P din 11 noiembrie 2020, restabilirea în funcția de șef al Secției comunicare și relații publice din cadrul Aparatului Președintelui raionului Strășeni, obligarea pârâtului să calculeze și să achite reclamantei sporul pentru performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și lunile ulterioare de activitate, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă, începând cu 17 noiembrie 2020 în mărimea unui salariu mediu din contul pârâtului, repararea prejudiciului moral și a cheltuitelor de judecată în sumă de 5000 de lei.

La 20 ianuarie 2021 reclamanta a depus supliment la acțiunea în contestare privind anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26 august 2020, prin care a solicitat anularea dispoziției Președintelui raionului Strășeni nr.244-P din 26 august 2020, obligarea Consiliului raional Strășeni să-i calculeze și să-i achite sporul de performanță cuvenit în baza evaluării trimestriale, neacordat pentru luna august 2020 și lunile ulterioare de activitate, încasarea din contul pârâtului a unei despăgubiri în mărimea unui salariu mediu lunar cu titlu de repararea prejudiciului moral prin echivalent bănesc și încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică calificată.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 08 aprilie 2021 cauzele menționate au fost conexate într-un singur dosar. La 04 octombrie 2021 reclamanta a concretizat pretenția cu privire la restabilirea în funcție, solicitând în locul restabilirii la locul de muncă să-i fie achitată o compensație în mărime de 3 salarii medii lunare. Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 20 octombrie 2021 s-a declarat inadmisibilă pretenția privind repararea prejudiciului moral în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni, privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținută la momentul concedierii și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată. 13 La 20 octombrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat copia dispozitivului hotărârii primei instanțe, iar la 28 octombrie 2021 Marina Mogîldea a depus cerere de apel nemotivată (f.d.

238,vol. I, 44-45, vol. II). La 24 decembrie 2021 Marina Mogîldea a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 24 ianuarie 2022, Marina Mogîldea, reprezentată de avocatul Mihaela Ermicioi a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.18, 33-39, vol. II). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atât apelul nemotivat, cât și cel motivat a Marinei Mogîldea împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel depusă de Marina Mogîldea, a fost casată hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășenicu cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august 2020-16 noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în fucnție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțată de la muncă de la 17 noiembrie 2020 pînă la emiterea hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 000 de lei.

A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.244-p din 26 august 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră. A fost anulată dispoziția Președintelui raionului Strășeni nr.335-p din 11 noiembrie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcția publică.

A fost obligat Aparatul Președintele raionului Strășeni să-i calculeze și să-i achite Marinei Mogîldea: - sporul lunar pentru performanță prevăzut de art.16 Legii nr.270/2018 în mărimea prevăzută de legislație pentru perioada 01 august 2020 – 16 noiembrie 2020; - compensarea în mărime de trei salarii medii lunare, în temeiul art.90 alin.(4) Codul Muncii, în locul restabilirii la muncă; - despăgubirea pentru perioada de absență forțată de la muncă, de la 17 noiembrie 2020 pînă la 13 iulie 2022, ziua emiterii hotărîrii, în mărimea salariului mediu pentru această perioadă; - sumei în mărime de 500 de lei, reținuți neîntemeiat de angajator la momentul concedierii; - cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei suportate în prima instanță.

A fost respinsă pretenția cu privire la restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei pentru prima instanță, ca neîntemeiată. 14 A fost declarat inadmisibil recursul depus de către Mogîldea Marina împotriva încheierii Judecătoriei Strășeni sediul Central din 20 octombrie 2021, fiind depus cu omiterea termenului de contestare. În partea încasării din contul Aparatului Președintelui raionului Strășeni în beneficiul Marinei Mogîldea, a salariului în mărimea unui salariu mediu, ținînd cont de pct.67 al Hotărârii Curții Constituționale nr.39 din 14.12.2017 privind excepția de neconstituționalitate art.15 alin.(2) lit.d) și art.38 alin.(4) lit.f) din Codul de executare, decizia se execută imediat la expirarea termenului de 15 zile din data pronunțării (f.d.

67-68, 69-90, vol. II). La 04 august 2022 și la 02 decembrie 2022 Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni, reprezentați de avocatul Igor Hlopețchi, prin intermediul adresei electronice au depus cerere de recurs nemotivată, respectiv motivată solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 96-99,113-118, 121-131, vol. II). În motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel, o consideră neîntemeiată și care urmează a fi casată, deoarece aprecierea probelor de către instanțele de judecată inferioare a fost arbitrară și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor omului, instanța de apel la emiterea deciziei contestate a interpretat în mod eronat legea.

La 19 decembrie 2022 avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni a depus cerere de retragere a recursului. În motivarea cererii de retragere a recursului, avocatul Igor Hlopețchi a indicat că la 16 decembrie 2022, i-a devenit cunoscut faptul că Consiliul raional Strășeni a adoptat decizia nr. 2/42 din 20 mai 2022 prin care a abrogat decizia Consiliului raional nr. 8/12 din 18 decembrie 2020 „Cu privire la desemnarea reprezentantului Consiliului raional în instanța de judecată”. A susținut că despre acest fapt nu a cunoscut, motiv din care a depus cererea de recurs preliminară la 04 august iar la 02 decembrie 2022 a depus cererea de recurs motivată.

Astfel, împuternicirile sale au căzut în desuetudine, ca efect al adoptării deciziei Consiliului raional Strășeni nr. 2/42 din 20 mai 2022. A solicitat retragerea recursului depus de avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni. Examinând cererea privind retragerea recursului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii acesteia și încetării procedurii în recurs. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ. 15 Potrivit art.27 alin.(1) Cod de procedură civilă disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 56 alin. (1) Cod de procedură civilă, participanții la proces sunt în drept inter alia să formuleze cereri și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă.

În acest sens, articolul 443 alin.(1) Cod de procedură civilă statuează că până la pronunțarea deciziei, recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere 3 scrisă. Cererea de retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea recursului. În condițiile speței, se constată că recurenții Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni, reprezentați de avocatul Igor Hlopețchi au făcut uz de dreptul său procedural de a-și retrage recursul depus la data de 04 august 2022 și 02 decembrie 2022 împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Normele procedurale indicate îi garantează recurenților disponibilitatea în drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a retrage și/sau renunța la cererile depuse.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că retragerea cererii de recurs este un drept al participanților la proces, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înceta procedura în recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în legătură cu retragerea recursului de către avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 din Codul administrativ, art. 443 al Codului de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se încetează procedura în recurs, la cererea de recurs depusă de avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional Strășeni și Aparatului Președintelui raionului Strășeni împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni și Consiliului raional Strășeni cu privire la contestarea actelor administrative individual defavorabile, obligarea achitării sporului lunar pentru performanță, achitării compensației în locul restabilirii în funcție în mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența forțat de le muncă începând cu data de 17 noiembrie 2020 pînă la data emiterii hotărârii, restituirea sumei de 500 de lei reținută la momentul concedierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, în legătură cu retragerea cererii de recurs depusă de 16 Consiliul raional Strășeni și Aparatul Președintelui raionului Strășeni, reprezentați de avocatul Igor Hlopețchi.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 17