3ra-457/21 — cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, cincasarea salariului, prejudiciul moral

3ra-457/21 — cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, cincasarea salariului, prejudiciul moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-457/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central – T. Andronic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

DECIZIE

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Consiliul raional Strășeni și Liliana

Rusnac, reprezentată de avocatul Alexandru Lungu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Liliana Rusnac

împotriva Consiliului raional Strășeni, persoane terțe Iulian Conovali, Natalia Sula,

Rodion Ceban, Vladislav Croitor și Ion Ursu cu privire la declararea nulității

deciziei, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de către Consiliul raional Strășeni, s-a casat hotărârea din 09

octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La 12 august 2020 Liliana Rusnac a depus acțiune în procedura contenciosului

administrativ, ulterior concretizată, împotriva Consiliului raional Strășeni, prin care

a solicitat declararea nulității deciziei nr. 2/1 din 26 mai 2020, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și

repararea prejudiciului moral. (f.d. 52-53, vol. I)

În motivarea acțiunii reclamanta Liliana Rusnac a indicat că prin decizia

Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020, cu votul a 17 consilieri din 33

de consilieri aflați în sală, s-a decis eliberarea sa din funcția de vicepreședinte al

raionului Strășeni.

Exprimându-și dezacordul cu decizia menționată, a consider-o absolut ilegală,

contrară legii, adoptată cu grave încălcări și abateri de la legislația în vigoare, fapt

ce atrage nulitatea acesteia.

1

A menționat că pentru adoptarea deciziei au votat 3 (trei) consilieri raionali

Natalia Sula, Iulian Conovali și Rodion Ceban, care la acel moment se aflau în

situația de incompatibilitate, iar, deciziile luate astfel, pot fi declarate nule de către

instanța de judecată, sau chiar de către autoritatea publică emitentă a actului

administrativ.

Potrivit art. 163 lit. a) din Codul adminsitrativ nu se efectuează cererea

prealabilă în cazul în care actul administrativ a fost emis de către un consiliu local,

totuși, a înregistrat o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei, însă,

cererea nu a fost soluționată până în prezent, deși, Consiliul raional Strășeni a

comunicat că cererea va fi pusă în discuție la următoarea ședință a Consiliului.

Reclamanta a indicat că Natalia Sula, concomitent cu exercitarea mandatului

de consilier raional, începând cu data de 05 noiembrie 2019, deținea și funcția de

Director adjunct instruire al Liceului Teoretic Sireți, instituție subordonată direct

Consiliului raional Strășeni, și anume, Direcția Invățămînt Consiliul raional

Strășeni.

Conform art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul

alesului local, mandatul alesului local este incompatibil cu calitatea de șef, de șef

adjunct (inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile subordonate autorităților

publice locale (instituții publice, servicii, întreprinderi municipale).

Iulian Conovali concomitent cu exercitarea mandatului de consilier raional

începând cu data de data de 05 noiembrie 2019, deținea și funcția publică de

Inspector principal în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului (Inspecția

pentru Protecția Mediului Strășeni), adică, are statut de funcționar public.

Rodion Ceban, concomitent cu exercitarea mandatului de consilier raional,

începând cu data de data de 05 noiembrie 2019, deținea și funcția publică de

specialist principal în cadrul Biroului Național de Statistică (Direcția statistică

Strășeni a Centrului regional pentru statistică Centru), de asemenea, având statut de

funcționar public.

Conform art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul

alesului local, mandatul alesului local este incompatibil cu calitatea de funcționar

public, de angajat în subdiviziunile autorităților administrației publice locale

(aparatul președintelui raionului, primării, primărie și preturile municipiului

Chișinău, direcții, secții și alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării Populare a

Găgăuziei și ale Comitetului executiv al Găgăuziei.

Informația despre activitatea profesională a consilierilor raionali sus-indicați,

data validării mandatului și ocuparea altor funcții a devenit cunoscută ca urmare a

consultării declarațiilor de avere publicate pe site-ul Autorității Naționale de

Integritate.

Reclamanta a menționat că la interpelările expediate în adresa instituțiilor

publice Direcția de învățământ Strășeni și IP Liceul Teoretic Sireți au confirmat că

Natalia Sula îndeplinește funcția de director adjunct al Liceului din data de 01

decembrie 2011, iar, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a confirmat că

Conovali Iulian este angajat în cadrul Serviciului Ecologic Strășeni din anul 1997

până în prezent.

Biroul Național de Statistică a refuzat să elibereze informația solicitată,

motivând prin prisma protecției datelor cu caracter personal, respectiv, informația

2

urmează a fi eliberată doar instanței de judecată. Prin urmare, s-a solicitat instanței

să efectueze o interpelare către Biroul Național de Statistică, privind data angajării

și după caz data demisiei/concedierii a lui Rodion Ceban din funcția deținută.

Consilierii raionali sus-indicați au început să exercite mandatul de consilier în

luna noiembrie/decembrie 2019, situația de incompatibilitatea urma a fi soluționată

cel târziu în decembrie/ianuarie 2020. Deci, cu siguranță la data adoptării Deciziei

contestate, situația de incompatibilitate nu era soluționată, respectiv, aceștia nu au

avut dreptul să participe la procedura de vot.

Mai mult, consilierul Natalia Sula, fiind conștientă de situația de

incompatibilitate în care se afla, precum și despre faptul că ar fi trebuit să se abțină

de la procedura de vot, aceasta a avut calitatea de raportor asupra chestiunii cu

privire la eliberarea reclamantei din funcția de vicepreședinte al raionului.

Cu certitudine se constată că, consilierii raionali Natalia Sula, Iulian Conovali

și Rodion Ceban s-au aflat în situație de incompatibilitate la data adoptării deciziei

Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020 și nu au avut dreptul să voteze.

În asemenea circumstanțe, actul administrativ adoptat cu votul unor consilieri

ce nu aveau dreptul legal să particile la procedura de vot, este lovit de nulitate

absolută, or, fără aceste 3 voturi, nu ar fi existat majoritatea în sensul art. 50 alin. (2)

din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, ce prevede

expres: vicepreședintele raionului poate fi eliberat din funcție înainte de termen, cu

votul majorității consilierilor aleși.

Despre situația de incompatibilitate a consilierilor raionali menționați mai sus,

a fost sesizat atât președintele ședinței, președintele raionului Strășeni, cât și ulterior,

au fost sesizate autoritățile competente, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și

Autoritatea Națională de Integritate.

Urmare a eliberării din funcția de vicepreședinte al raionului Strășeni,

reclamantei i-au fost cauzate daune și suferințe psihice, fapt pentru care suplimentar

la cele invocate în acțiune, a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de

100 000 lei, deoarece în ultimii ani ea a activat în calitate de profesoară la Liceul

Teoretic Ion Vatamanu un or. Strășeni. De-a lungul timpului s-a manifestat ca un

bun profesionist, o persoană onestă și corectă, câștigând respectul locuitorilor

raionului Strășeni. Prin urmare, având în vederere reputația ireproșabilă și

capacitățile profesionale, a fost aleasă în calitate de vicepreședinte al raionului

Strășeni, fiind responsabilă de domeniul educației. Însă, din momentul eliberării din

funcție și până în prezent, are un sentiment de frustrare, nedreptate, umilință,

dezamăgire și simte că reputația i-a fost grav afectată.

Prin încheierea din 10 septembrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central

s-au atras în proces în calitate de persoane terțe Natalia Sula, Iulian Conovali,

Rodion Cioban, Vladislav Croitor, Ion Ursu, (f.d. 60, vol. (1)

Prin hotărârea din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central s-

a admis parțial acțiunea depusă de către Liliana Rusnac. S-a anulat decizia

Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din data de 26 mai 2020, cu privire la eliberarea

din funcția deținută de Liliana Rusnac, ca fiind emisă contrar prevederilor legii și cu

încălcarea procedurii stabilite. S-a restabilit Liliana Rusnac în funcția de vice-

președinte al raionului Strășeni, începând cu data de 26 mai 2020. S-a încasat din

contul Consiliului raional Strășeni în beneficiul Lilianei Rusnac, salariul pentru

3

perioada absenței forțate de la muncă în sumă de 59 280 lei și prejudiciul moral în

mărime de 15 000 lei. În rest pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral

s-au respins ca vădit neîntemeiate. S-a încasat din contul Consiliului raional Strășeni,

taxa de stat în sumă de 2228,04 lei în beneficiul statului. (f.d. 99, 106-111, vol. II)

La data de 14 octombrie 2020 Consiliul raional Strășeni a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul

central. Prin scrisoarea de însoțire nr. 21105 din 19 octombrie 2020 instanța de fond

a expediat în adresa Consiliului raional Strășeni copia hotărârii motivate. Ulterior,

la data de 05 noiembrie 2020 Consiliul raional Strășeni a depus apel motivat. Astfel,

apelantul s-a conformat prevederilor legale și a depus cereri de apel în termen.

Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Consiliul raional Strășeni. S-a casat integral hotărârea din 09

octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. S-a admis parțial acțiunea

înaintată de către Liliana Rusnac. S-a anulat decizia Consiliului raional Strășeni nr.

2/1 din 26 mai 2020 cu privire la eliberarea din funcția deținută de Liliana Rusnac

ca fiind ilegală. S-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către Liliana Rusnac

împotriva Consiliului raional Strășeni, persoane terțe Iulian Conovali, Natalia Sula,

Rodion Ceban, Vladislav Croitor, Ion Rusu cu privire la restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și

repararea prejudiciului moral. (f.d. 177, 178-193, vol. II)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Consiliul raional Strășeni a

depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 ianuarie 2021

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei

Strășeni, sediul central, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depusă

de către Liliana Rusnac ca fiind neîntemeiată. (f.d. 195-196, 215-224, vol. II)

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că instanța de

fond a admis o acțiune depusă peste termenul de prescripție, fără ca reclamanta să

solicite repunerea în termen. Prin urmare, Liliana Rusnac putea să înainteze acțiunea

nu mai târziu de 25 iunie 2020. După expirarea termenului legal de prescripție, la 14

august 2020 Liliana Rusnac, a depus acțiune în instanță către Consiliul raional

Strășeni, persoane terțe Iulian Conovali, Natalia Sula, Rodion Ceban, Vladislav

Croitor și Ion Ursu. Aceste circumstanțe denotă indubitabil că acțiunea urma să fie

declarată inadmisibilă.

A menționat că instanța de fond a admis niște capete de cerere care nu se

regăsesc în cererea prealabilă, și anume, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral, fapt prin care a depășit

limitele judecării cauzei, iar instanța de apel a emis o hotărâre contradictorie.

Totodată, recurentul consideră că instanța de fond la examinarea cauzei nu a

luat în considerație toate faptele relevante, ori Liliana Rusnac a fost sancționată

pentru admiterea comportamentelor coruptibile din postura de vicepreședinte al

raionului Strășeni, iar Autoritatea Națională de Integritate a emis un proces-verbal

de inițiere a controlului respectării regimului juridic al incompatibilităților, ceea ce

indică asupra temeiniciei actului administrativ.

Recurentul a mai indicat că soluția instanței de apel din dispozitivul deciziei

este contrară soluției din partea descriptivă.

4

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Liliana Rusnac,

reprezentată de avocatul Alexandru Lungu, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și anume,

în partea prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către Liliana

Rusnac cu privire la restabilire în funcția deținută anterior, încasarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral, cu

emiterea unei noi decizii în această parte, prin care a dispune restabilirea Lilianei

Rusnac în funcția de vicepreședinte al raionului Strășeni, încasarea salariului pe

perioada absenței de la muncă din momentul eliberării până la data pronunțării

deciziei și încasarea prejudiciului moral stabilit conform hotărârii instanței de fond

în mărime de 15 000 lei. ( f.d. 198-201, vol. II)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel corect a apreciat

circumstanțele de fapt și de drept care au stat la baza anulării deciziei Consiliului

raional Strășeni nr. 2/1 din data de 26 mai 2020, însă, instanța ar fi trebuit să se

expună și în privința efectelor anulării actului administrativ individual, ori art. 224,

alin. (2) din Codul administrativ prevede expres situația că dacă la momentul anulării

actului administrativ individual de către instanță acesta este deja executat, instanța

dispune, la cerere, întoarcerea executării, în măsura în care ea este real posibilă. În

cazul de față, se constată că actul administrativ a fost într-o oarecare măsură

executat, iar Liliana Rusnac a fost demisă din funcția deținută și nu a încasat salariul

din data eliberării până în prezent.

De asemenea, a menționat că, pe de o parte instanța de judecată a constatat

temeiurile de nulitate a actului administrativ individual defavorabil, dar, pe de altă

parte nu a oferit un remediu recurentei, prin urmare, hotărârea judecătorească devine

practic „imposibil” de executat.

Având comportamentul de rea-credință al Consiliului raional Strășeni,

manifestat prin demiterea ilegală din funcția deținută, ulterior pe parcursul

examinării procesului, cât și după pronunțarea deciziei de către Curtea de Apel

Chișinău, este ferm convinsă că nu i se va achita drepturile salariale cuvenite.

Respectiv, Lilianei Rusnac nu îi rămâne decât să se adreseze repetat cu o cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului raional Strășeni cu privire la încasarea

salariului în ordine civilă. Se atestă situația când soluția instanței de judecată este

legală, dar nu poate fi executată din motive formale.

Recurenta a mai indicat că deoarece Consiliul raional Strășeni nu a executat

hotărârea, a fost adresată o cerere către Curtea de Apel Chișinău privind executarea

silită a hotărârii, astfel, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 11

noiembrie 2020, dosar nr. 3ex-57/20, a fost aplicată amendă Consiliului raional

Strășeni 200 u.c., ce constituie 10 000,00 lei și s-a acordat un termen de 5 zile pentru

executarea Hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul central din 09 octombrie 2020 în

partea ce ține de restabilirea în funcție și încasarea salariului mediu pentru absența

la muncă (se are în vedere suma de 59 280,00 lei).

La data de 01 decembrie 2020 prin dispoziția nr. 349-P a președintelui

raionului Pavel Tamaciuc s-a luat act de hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul

central din 09 octombrie 2020, iar Liliana Rusnac a fost restabilită în funcția de

vicepreședinte al raionului.

5

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 07 decembrie 2020 în

dosarul nr. 3ex-57/20 a fost încetată procedura de executare intentată la cererea

depusă de către Liliana Rusnac privind executarea hotărârii Judecătoriei Strășeni,

sediul central din 09 octombrie 2020, în partea ce ține de restabilirea Lilianei Rusnac

în funcția de vice-președinte a raionului Strășeni și încasarea unui salariu mediu

lunar pentru absență forțată de la muncă.

Ulterior, după ce a fost pronunțată decizia Curții de Apel Chișinău din data de

26 ianuarie 2021, prin dispoziția nr. 93-P din 11 februarie 2021, președintele

raionului Strășeni, Pavel Tamaciuc si-a anulat propria dispoziție nr. 349-P din 01

decembrie 2020 fără careva motive întemeiate.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 26 ianuarie 2021.

La data de 19 februarie 2021 instanța de apel a expediat în adresa Consiliului

raional Strășeni și Lilianei Rusnac pentru notificare copia deciziei motivate din 26

ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

nr. 1436 (f.d. 194, vol. II), fiind recepționată la data de 01 martie 2021, dovada fiind

avizele de recepție nr. DS8001094027AS, DS8001094026AS. (212, 213, vol. II)

Consiliul raional Strășeni la data de 25 februarie 2021 a depus apel nemotivat,

ulterior la 09 martie 2021 a depus recurs motivat la Curtea de Apel Chișinău. (f.d.

195-196, 214-224, vol. II)

Liliana Rusnac, reprezentată de avocatul Alexandru Lungu, a depus recurs

motivat la data de 26 februarie 2021 la Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 197-201, vol.

II) Astfel, obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

La 19 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Lilianei

Rusnac, Consiliului raional Strășeni, Iulianei Conovali, Nataliei Sula, lui Rodion

Ceban, Vladislav Croitor, Ion Ursu copia recursurilor declarate de către Liliana

Rusnac și Consiliul raional Strășeni. (f.d. 9, vol. III)

Prin încheierea din 07 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursurile

depuse de către Consiliul raional Strășeni și Liliana Rusnac, reprezentată de avocatul

Alexandru Lungu, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

s-au numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

La data de 20 aprilie 2021 Liliana Rusnac, reprezentată de avocatul Alexandru

Lungu, a depus referință solicitând respingerea recursului înaintat de către Consiliul

raional Strășeni ca fiind neîntemeiat, deoarece argumentele nefondate și lipsite de

suport juridic expuse în recurs au fost invocate și în instanța de apel.

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul

specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții

6

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recursuri, deoarece

criticele recurenților au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recursul depus de către Consiliul raional

Strășeni, completul specializat constată că în susținerea cererii de recurs nu s-au

invocat careva temeiuri plauzibile, care ar convinge instanța că acțiunile autorității

publice locale la emiterea deciziei contestate a avut loc cu respectarea normelor din

Legea privind statutul alesului local nr. 768 din 02.02.2000 și din Legea cu privire

la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010, motiv

pentru care recursul depus urmează a fi respins.

Totodată, verificând argumentele invocate în recursul depus de către Liliana

Rusnac, prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că urmează să

fie admis din considerentele ce preced.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme

de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe

și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că Liliana

Rusnac a fost aleasă vicepreședinte al raionului Strășeni la data de 21 noiembrie

2019, fapt confirmat prin informația eliberată de Președintele raionului Strășeni nr.

473 din 22.09.2020.

La data de 22 mai 2020 la aparatul Președintelui raionului Strășeni a fost

înregistrat demersul nr. 477, prin care 12 consilieri raionali au solicitat eliberarea din

funcție înainte de termen a vicepreședintelui Consiliului raional Strășeni, Liliana

Rusnac, în temeiul art. 50 alin. (2) al Legii privind administrația publică locală nr.

436 din 28.12.2006. Astfel, în cadrul ședinței Consiliului raional Strășeni din 26 mai

2020, cu votul a 17 consilieri pro și cu 10 voturi contra, 3 consilieri s-au abținut,

din cei 33 de consilieri prezenți, s-a votat decizia nr. 2/1 „Cu privire la eliberarea

7

din funcție”, prin care s-a decis eliberarea din funcția de vicepreședinte al raionului

a Lilianei Rusnac.

La data de 11 iunie 2020 Liliana Rusnac a depus cerere către Președintele

raionului Strășeni, prin care a solicitat informația despre motivul demiterii din

funcția de vicepreședinte al raionului Strășeni.

Președintele raionului Strășeni la data de 17 iunie 2020 i-a comunicat Lilianei

Rusnac că conform art. 50 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din

28.12.2006 a fost eliberată din funcția de vicepreședinte a raionului Strășeni, având

la bază demersul din 18 mai 2020 înaintat de către 12 consilieri raionali.

Liliana Rusnac la data de 19 iunie 2020 s-a adresat către Consiliul raional

Strășeni cu cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei Consiliului raional Strășeni

nr. 2/1 din 26 mai 2020 cu privire la eliberarea Lilianei Rusnac din funcția de

vicepreședinte al raionului Strășeni; restabilirea în funcția deținută anterior.

Prin răspunsul din 30 iunie 2020 Președintele raionului Strășeni a comunicat

Lilianei Rusnac că cererea prealabilă va fi pusă în discuție la ședința ordinară a

Consiliului raional Strășeni.

În dezacord cu decizia Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020 „Cu

privire la eliberarea din funcție”, a depus acțiune în instanța de contencios

administrativ, invocând că autoritatea publică locală a emis actul administrativ cu

grave încălcări și abateri de la legislația în vigoare, solicitând declararea nulității

deciziei, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral.

Analizând starea de fapt reținută de instanțele inferioare, Colegiul constată că

la caz, obiectul litigiului rezidă din verificarea legalității deciziei Consiliului raional

Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020 „Cu privire la eliberarea din funcție”, prin care a

fost eliberată din funcția de vicepreședinte al raionului Strășeni Liliana Rusnac.

Cu referire la circumstanțele speței ambele instanțe au reținut că la data de 22

mai 2020 la aparatul Președintelui raionului Strășeni a fost înregistrat demersul nr.

477, prin care 12 consilieri raionali au solicitat eliberarea din funcție înainte de

termen a vicepreședintelui Consiliului raional Strășeni, Liliana Rusnac, în temeiul

art. 50 alin. (2) al Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006.

Astfel, în cadrul ședinței Consiliului raional Strășeni din 26 mai 2020, cu votul a 17

consilieri pro și cu 10 voturi contra, 3 consilieri s-au abținut, din cei 33 de consilieri

prezenți, s-a votat decizia nr. 2/1 „Cu privire la eliberarea din funcție”, prin care s-

a decis eliberarea Lilianei Rusnac din funcția de vicepreședinte al raionului.

Instanțele corect au opinat că Consiliul raional este în drept să decidă asupra

eliberării din funcție a vicepreședintelui de raion, însă acest drept poate fi realizat

doar în condițiile expres prevăzute de lege, și anume, al Legii privind statutul

alesului local și al Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate

publică.

Consiliul raional Strășeni în decizia nr. 2/1 din 26 mai 2020 a indicat în calitate

de temei de drept în încetarea raportului de muncă cu Liliana Rusnac prevederile

art. 5 alin. (5) lit. d) al Legii privind statutul alesului local nr. 768-XIV din

02.02.2000, art. 46 și art. 50 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind

administrația publică locală, ceea ce denotă că decizia contestată este întemeiată doar

pe normele care reglementează competența și procedura de eliberare din funcția de

8

vicepreședinte al raionului, fără însă a fi indicat temeiul de drept care ar generat

soluția de concediere a vicepreședintelui.

Referitor la demersul consilierilor din 22 mai 2020, în baza căruia s-a adoptat

decizia nr. 2/1 din 26 mai 2020 ,,Cu privire la eliberarea din funcție” se reține că

drept motiv de eliberare din funcție înainte de termen a vicepreședintelui raionului

Strășeni a constituit pierderea încrederii și susținerii politice din partea majorității

consilierilor raionali.

Aici instanțele corect au reținut că pierderea susținerii politice nu constituie

încălcare a disciplinei muncii, în urma căreia ar surveni răspunderea disciplinară sub

forma de eliberare din funcție, or, eliberarea vicepreședintelui raionului din funcție

sau încetarea mandatului înainte de termen se face doar în caz de neexecutare sau

executare necorespunzătoare a obligațiilor, prerogativelor și competențelor legale,

precum și în cazul în care nu sunt respectate prevederile privind încetarea

incompatibilității, condiții ce nu se atestă la caz.

Astfel, instanța de fond și instanța de apel corect au ajuns la concluzia că

decizia Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020 este ilegală și urmează

să fie anulată.

Cu referire la soluțiile date, instanța de recurs observă că sunt diferite.

Instanțele au avut păreri diferite cu referire la pretențiile subsecvente privind

restabilirea Lilianei Rusnac în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă, cât și compensarea prejudiciului moral.

Judecătoria Strășeni, sediul central prin hotărârea din data de 09 octombrie

2020 a anulat decizia Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din data de 26 mai 2020 cu

privire la eliberarea din funcția deținută de Liliana Rusnac, a restabilit-o pe Liliana

Rusnac în funcția de vicepreședinte al raionului Strășeni, începând cu data de 26 mai

2020, a încasat din contul Consiliului raional Strășeni în beneficiul Lilianei Rusnac

salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă în sumă de 59 280 lei și

prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei și în contul statului taxa de stat în sumă

de 2228,04 lei.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data

de 26 ianuarie 2021 a casat hotărârea din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central, a adoptat o nouă hotărâre, prin care a anulat decizia Consiliul raional

Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020 cu privire la eliberarea din funcția deținută de

Liliana Rusnac ca fiind ilegală, a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către

Liliana Rusnac împotriva Consiliului raional Strășeni, persoane terțe Iulian

Conovali, Natalia Sula, Rodion Ceban, Vladislav Croitor, Ion Rusu cu privire la

restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral.

Instanța de apel a considerat că pretențiile Lilianei Rusnac privind restabilirea

în funcția deținută anterior și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de

la muncă urmează a fi declarate inadmisibile, ori în urma constatării nulității

deciziei Consiliului raional Străseni nr. 2/1 din data de 26 mai 2020, își produce

efectele juridice decizia Consiliului raional Străseni din data de 21 noiembrie 2019,

prin care Liliana Rusnac a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al raionului

Strășeni, respectiv Consiliul raional Străseni urmează să achite integral drepturile

salariale cuvenite Lilianei Rusnac în conformitate cu legislația în vigoare pentru

9

perioada absenței forțate de la muncă, inclusiv indemnizațiile de concediu medical

și anual.

Cu referire la pretenția Lilianei Rusnac de încasarea prejudiciului moral,

instanța de apel a menționat că Liliana Rusnac nu s-a adresat cu o cerere prealabilă

către Consiliul raional Strășeni, cu privire la compensarea prejudiciului moral, or,

prevederile codului administrativ, în vigoare din 01.04.2019, prevăd expres

obligativitatea părții de a respecta procedura prealabilă în cazul solicitării reparării

prejudiciului. Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru

prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală constituie în sine un act

administrativ individual.

Soluțiile diferite ale instanțelor ierarhic inferioare rezidă din interpretarea

incorectă a prevederilor Codului administrativ.

Întradevăr, potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ decizia nr. 2/1 din

26 mai 2020 a Consiliului raional Strășeni este un act administrativ cu caracter

individual defavorabil.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. a) o acțiune în contencios administrativ poate fi

depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune

în contestare).

Conform art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând acțiunea

în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în baza unei

acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual,

precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sunt

ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Totodată, alin. (2) al art. 224 din Codul administrativ stipulează că dacă la

momentul anulării actului administrativ individual de către instanță acesta este deja

executat, instanța dispune, la cerere, întoarcerea executării, în măsura în care ea este

real posibilă.

Se relevă că întoarcerea executării reprezintă o situație simetric inversă

executării săvârșite, ce incubă obligația de a se restitui tot se s-a obținut prin

executarea unui act administrativ individual defavorabil.

În sensul art. 224 alin. (2) din Codul administrativ instituția întoarcerii

executării este guvernată de principiul restabilirii situației anterioare.

Astfel, se desemnează prin acest principiu (restituo in intrebum) regula de drept

potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act individual defavorabil anulat

trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic de drept public să ajungă în

situația în care acel act nu s-ar fi executat.

Important că potrivit alin. (2) art. 224 din Codul administrativ întoarcerea

executării trebuie să aibă loc numai la cerere.

În speță, reclamanta Liliana Rusnac efectiv a fost demisă din funcție și sistate

plățile salariale, adică actul administrativ decizia Consiliului raional Strășeni ne. 2/1

din 26 mai 2020 a fost executat.

Respectiv, anularea deciziei Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020

cu privire la eliberarea din funcție a Lilianei Rusnac duce la întoarcerea executării,

10

adică repunerea Lilianei Rusnac în funcția de vicepreședinte al raionului Strășeni și

achitarea plăților salariale.

Important este de observat că Liliana Rusnac prin cererea prealabilă și prin

cererea de chemare în judecată expres a solicitat întoarcerea executării, adică

repunerea în funcție și achitarea plăților salariale și în acest sens instanța de fond

corect a hotărât să o restabilească în funcția de vicepreședinte al raionului Strășeni

și să oblige administrația publică locală să-i achite salariul pierdut.

Totodată, instanța de recurs constată că instanța de fond incorect a admis

cererea de reparare a prejudiciului moral, ori pentru această pretenție nu a fost

formulată o cerere prealabilă.

Referitor la pretenția Lilianei Rusnac privind repararea prejudiciului moral,

instanța de recurs menționează că aceasta nu constituie o pierdere directă rezultată

din executarea deciziei Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 25 mai 2020, dar o

derivată a acesteia și pentru recuperarea prejudiciului moral corect instanța de apel

a observat că legiuitorul a instituit o regulă aparte, prevăzută la art. 19 din Codul

administrativ, potrivit căreia cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de

soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.

Articolul 10 alin. (2) din Codul administrativ stabilește că decizia autorității

publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea

administrativă ilegală este un act administrativ individual.

Totodată, din sensul art. 60 alin. (3) din Codul administrativ, rezultă că în cazul

depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin

emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal, termenul general

începe să curgă din data în care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat

actul administrativ ilegal a rămas definitivă. Dacă autoritatea publică a anulat un act

administrativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care decizia cu

privire la anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă.

Conform art. 166 Cod administrativ, cererea prealabilă poate fi depusă numai

dacă persoana își revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea

emiterii unui act administrativ individual.

Potrivit art. 167 alin. (4) Cod administrativ, dacă prin cererea prealabilă se

solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se

examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.

Potrivit art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. (2) lit. f) Acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când nu sunt întrunite

condițiile prevăzute la art. 208.

În temeiul art. 208 alin. (1) Cod administrativ în cazurile prevăzute de lege,

până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura

prealabilă.

În context, instanța de recurs a reținut și faptul că, pentru a formula o acțiune

în contencios administrative, este necesar ca: - actul emis trebuie să parvină de la o

autoritate administrativă; - condiția existenței vătămării unui drept recunoscut de

lege reclamantului; - existența capacității de exercițiu și a celei procesuale; -

11

vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ sau prin refuzul

autorității administrative de a soluționa în termenul legal cererea; - obligativitatea

îndeplinirii procedurii administrative prealabile (în cazul prevăzut de lege).

Raportând cadrul legal, la circumstanțele faptice ale cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

reține că Liliana Rusnac nu s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul raional

Strășeni, cu privire la compensarea prejudiciului moral, or, prevederile Codului

administrativ în vigoare din 01.04.2019, prevăd expres obligativitatea părții de a

respecta procedura prealabilă în cazul solicitării reparării prejudiciului. Decizia

autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin

activitatea administrativă ilegală constituie în sine un act administrativ individual,

astfel, soluția în această parte este corectă.

Astfel, instanța de recurs observă că instanța de fond incorect a încasat de la

autoritatea publică în contul statului taxa de stat, ori potrivit art. 4 pct. 13 din Legea

taxei de stat nr. 1216 din 03.12.1992 sunt scutiți de plata taxei de stat în instanțele

judecătorești autoritățile administrației publice locale – la înaintarea acțiunilor și la

contestarea hotărârilor instanțelor judecătorești, inclusiv în cauzele examinate în

procedură de contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală.

Astfel, constatând că hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul central din 09

octombrie 2020 în parte este corectă, decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie

2021 în parte este incorectă, pentru a nu crea confuzii, incertitudini la executarea

acestora, instanța de recurs consideră necesar a le casa pe ambele și a adopta o

hotărâre nouă, prin care a soluționa fondul cauzei după cum urmează: a anula

decizia Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020 cu privire la eliberarea

din funcție a Lilianei Rusnac, a restabili Liliana Rusnac în funcția de vicepreședinte

al raionului Strășeni, a obliga Consiliul raional Strășeni să-i calculeze și să-i achite

Lilianei Rusnac salariul pentru absența forțată de la muncă începând cu 26 mai 2020

până la restabilirea efectivă în funcție, din care urmează a fi calculate și reținute

impozitele și plățile obligatorii la buget și a declară inadmisibilă acțiunea Lilianei

Rusnac către Consiliul raional Strășeni cu privire la compensarea prejudiciului

moral.

Conform articolelor 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c), 207 alin. (2) lit. f) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarant de către Consiliul raional Strășeni.

Se admite recursul depus de către Liliana Rusnac, reprezentată de avocatul

Alexandru Lungu.

Se casează decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, emise în cauza de

contencios administrativ la acțiunea Lilianei Rusnac împotriva Consiliului raional

Strășeni, persoane terțe Iulian Conovali, Natalia Sula, Rodion Ceban, Vladislav

Croitor și Ion Ursu cu privire la declararea nulității deciziei, restabilirea în funcția

12

deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și

repararea prejudiciului moral și se adoptă o nouă hotărâre.

Se anulează decizia Consiliului raional Strășeni nr. 2/1 din 26 mai 2020 cu

privire la eliberarea din funcție a Lilianei Rusnac.

Se restabilește Liliana Rusnac în funcția de vicepreședinte al raionului

Strășeni, începând cu data de 26 mai 2020.

Se obligă Consiliul raional Strășeni să-i calculeze și să-i achite Lilianei

Rusnac salariul pentru absența forțată de la muncă începând cu 26 mai 2020 și până

la restabilirea ei efectivă în funcție, din care urmează a fi calculate și reținute

impozitele și plățile obligatorii la buget.

Se declară inadmisibilă acțiunea Lilianei Rusnac către Consiliul raional

Strășeni cu privire la compensarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Galina Stratulat

13