3ra-1048/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual

Dosar nr. 3ra-1048/2021 2-20108415-01-3ra-08102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul or. Cricova și a recursului depus de avocatul Igor Hlopețchi, în interesele Consiliului or. Cricova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Mateescu împotriva Consiliului or.

Cricova, persoană terță Primarul or. Cricova cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual, încasarea salariului și a premiilor, împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul depus de Consiliul or. Cricova și s-a menținut hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 02 septembrie 2020, Viorica Mateescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Cricova, persoană terță Primarul or. Cricova, prin care a solicitat obligarea Consiliului or. Cricova să emită decizia cu privire la numirea reclamantei în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova, încasarea din contul Consiliului or.

Cricova în beneficiul reclamantei a salariului calculat pentru funcția de secretar al Consiliului or. Cricova începând cu 24 august 2020, ca urmare a refuzului ilegal al Consiliului or. Cricova de posibilitatea de a munci, încasarea sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură examinării prezentei cauze. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, prin decizia Consiliului or. Cricova nr. 3/2 din 15 iulie 2020 a fost anunțat concurs pentru ocuparea funcției publice vacante de secretar al Consiliului or. Cricova. Conform procesului-verbal nr. 4 din 14 august 2020 a fost desemnată învingătoare a concursului, iar rezultatele concursului nu au fost contestate până în prezent, fiind astfel valabile.

În cadrul ședinței Consiliului or. Cricova din 24 august 2020, de către Primarul or. Cricova a fost inclus în ordinea de zi, spre examinare, proiectul deciziei cu privire la numirea Vioricăi Mateescu în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova, pe perioadă nedeterminată. Proiectul deciziei nu a fost aprobat deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi. 1 Reclamanta a calificat acest fapt ca refuz nemotivat al organului care are competență de numire în funcție, de a emite decizia privind numirea în funcția publică de secretar al Consiliului or. Cricova. În contextul celor enunțate, a solicitat prin cererea prealabilă adresată Consiliului or. Cricova și Primăriei or. Cricova numirea sa în funcția vacantă, ca urmare a promovării concursului public desfășurat, însă cererea adresată nu a fost soluționată în favoarea sa, din care considerent a înaintat prezenta acțiune în judecată.

Prin cererea suplimentară Viorica Mateescu a formulat pe lângă pretențiile din acțiunea inițială, solicitarea încasării salariului de bază în dependență de numărul de zile în așteptare pentru soluționarea litigiului raportat la salariul lunar, precum și admiterea cererii de încasare a premiului unic oferit conform legislației în mărime de un salariu lunar (f.d. 22-24, vol.I) Prin încheierea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibil capătul din acțiune cu privire la repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea în contencios administrativ înaintată de Viorica Mateescu a fost admisă, fiind anulată decizia Consiliului or.

Cricova din 24 august 2020 în partea respingerii cererii înaintate de Viorica Mateescu, ce vizează numirea în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova. A fost obligat Consiliul or. Cricova să emită decizie cu privire la numirea Vioricăi Mateescu în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova. A fost obligat Consiliul or. Cricova să achite în beneficiul Vioricăi Mateescu plățile salariale obligatorii cuvenite acesteia ca rezultat al refuzului neîntemeiat de angajare, începând cu 24 august 2020. La 21 decembrie 2020, Consilierii Iurie Tcaciuc, Matei Dăscălescu, Ana Plămădeală, Ludmila Dnistreanov, Denis Șova, Galina Culai, Alexandru Crutonog, Maria Apostol, Mihai Chirinciuc, Vladimir Cojocaru, Veaceslav Tomuz și Evghenia Cocegarova, în interesele Consiliului or.

Cricova au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi cu privire la respingerea integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.106-108, vol. I). La 15 ianuarie 2021, cerere de apel a fost depusă de reprezentantul Oleg Scripnic în interesele Consiliului or. Cricova, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi, cu privire la respingerea integrală a acțiunii (f.d.125, vol.I). Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Consilierii Iurie Tcaciuc, Matei Dăscălescu, Ana Plămădeală, Ludmila Dnistreanov, Denis Șova, Galina Culai, Alexandru Crutonog, Maria Apostol, Mihai Chirinciuc, Vladimir Cojocaru, Veaceslav Tomuz și Evghenia Cocegarova, în interesele Consiliului or.

Cricova, împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ca fiind depus de persoane neîmputernicite. Totodată, a fost respins apelul depus de Consiliul or. Cricova, prin intermediul reprezentantului Oleg Scripnic, împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Cu referire la admisibilitatea apelului depus de consilierii Tcaciuc Iurie, Dăscălescu Matei, Plămădeală Ana, Dnistreanov Ludmila, Șova Denis, Culai Galina, 2 Crutonog Alexandru, Apostol Maria, Chirinciuc Mihai, Cojocaru Vladimir, Tomuz Veaceslav și Cocegarova Evghenia, în interesele Consiliului orășenesc Cricova, Colegiul a reținut că următoarele. Conform art. 46 din Codul administrativ, în procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită.

Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura. Valabilitatea procurii este reglementată de Codul civil. Dacă pentru procedură a fost desemnat un reprezentant împuternicit, autoritatea publică urmează să se adreseze acestuia. Autoritatea publică se poate adresa nemijlocit și participantului reprezentat, dacă acesta este obligat să contribuie la procedura administrativă. Despre acest fapt reprezentantul împuternicit urmează să fie informat neîntârziat. În temeiul art. 80 alin. (1), (6) din Codul de procedură civilă, împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege.

Reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul și împuternicirile sale. În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) lit. w) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: w) desemnează reprezentantul său în instanțele de judecată, în litigiile privind legalitatea deciziilor adoptate și în cele care rezultă din raporturile cu alte autorități publice.

Raportând normele legale enunțate la circumstanțele speței, Colegiul a ajuns la concluzie că apelul formulat și depus de consilierii Tcaciuc Iurie, Dăscălescu Matei, Plămădeală Ana, Dnistreanov Ludmila, Șova Denis, Culai Galina, Crutonog Alexandru, Apostol Maria, Chirinciuc Mihai, Cojocaru Vladimir, Tomuz Veaceslav și Cocegarova Evghenia, în numele Consiliului orășenesc Cricova, urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind depus de persoane neîmputernicite. Or, din materialele dosarului rezultă că, prin Decizia nr. 10/1 din 21 decembrie 2020 a Consiliului orășenesc Cricova, s-a decis desemnarea consilierului Oleg Scripnic să reprezinte interesele Consiliului orășenesc Cricova în fața instanțelor de judecată, ceilalți consilieri nefiind împuterniciți în ordinea stabilită de Lege să acționeze în instanța de judecată din numele Consiliului orășenesc Cricova.

Cât privește fondul litigiului, în consolidarea soluției primei instanțe, instanța de apel a reiterat că acțiunea depusă de Viorica Mateescu reprezintă o acțiune în obligare, or, cererea de chemare în judecată a fost depusă cu scopul obligării autorității publice să emită un act administrativ individual favorabil, prin care reclamanta totuși să fie numită în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova. Viorica Mateescu a sesizat instanța de judecată cu prezenta acțiune cu scopul remedierii situației pretins ilegale, creată prin decizia Consiliului local Cricova din 24 august 2020, în partea prin care a fost respinsă cererea acesteia privind numirea în funcția de secretar al Consiliului or.

Cricova. Cu referire la legalitatea deciziei Consiliului local Cricova din 24 august 2020, în partea ce ține de respingerea cererii Vioricăi Mateescu privind numirea în funcția 3 de secretar al Consiliului, Colegiul a reținut că Viorica Mateescu a promovat concursul pentru ocuparea funcției vacante de secretar al Consiliului or. Cricova. În acest sens art. 37 alin. (1) din Legea privind administrația publică prescrie că, secretarul consiliului local este și secretar al satului (comunei), orașului (municipiului). Candidatul la funcția de secretar se va selecta pe bază de concurs. Dispoziția art. 38 alin. (1) din Legea precitată statuează că, numirea în funcție a învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de secretar, organizat în conformitate cu legislația în vigoare, se face la prima ședință a consiliului local, după anunțarea rezultatelor concursului.

Instanța de apel a stabilit că a fost demarat și petrecut concursul în corespundere cu Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice vacante prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 și Legea privind funcția publică și statutul funcționarului public. La materialele dosarului lipsesc informații din care ar rezulta că modul de derulare a concursului, fie rezultatele acestuia au fost contestate. La fel, s-a stabilit că nu au fost sesizate motive de incompatibilitate sau inexistența unei reputații ireproșabile în raport cu reclamanta, precum și lipsa unor exigențe impuse de lege pentru ocuparea funcției vizate, fapt ce prezumă legalitatea concursului per ansamblu, concluzie la care corect a ajuns instanța de fond.

De altfel, hotărârea Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției publice vacante de secretar al Consiliului or. Cricova din 14 august 2020, constituie un act administrativ individual conform art. 30 și art. 140 din Codul administrativ, respectiv obligatoriu conform art. 139 din Codul administrativ, pentru orice persoană, orice autoritate publică, inclusiv pentru Consiliul or. Cricova. Deci Consiliul or. Cricova la etapa respectivă nu a fost în drept să schimbe din proprie inițiativă rezultatele concursului. Analizând Decizia Consiliului orășenesc Cricova din 24 august 2020, în partea ce o vizează pe reclamantă, Colegiul a stabilit că este evident lipsa de motivare a actului administrativ individual defavorabil, fapt care a și dus la anularea acestuia.

A accentuat că din prevederile art. 38 alin. (1) al Legii privind administrația publică locală rezultă că, competența atribuită Consiliului or. Cricova de a numi în funcție secretarul Consiliului or. Cricova reprezintă o obligație și nicidecum un drept discreționar, raționament ce rezultă din spiritul și litera legii. Mai mult, structura și conținutul normei nu lasă loc de dubiu în acest sens, utilizând sintagme de strictă interpretare cu conotație imperativă și nu dispozitivă (permisivă sau supletivă). Principiul colegialității autorităților publice descrie în esență un tip de management al acestora în realizarea activității administrative, care nu echivalează cu dreptul discreționar în sensul art. 16, 118 alin. (1) și 137 din Codul administrativ.

În teoria organizării, principiul colegialității asigură un control preventiv, cu scopul de a reduce riscul de erori și abuz. În cazul lipsei condițiilor privind emiterea actului administrativ individual obligatoriu solicitat, membrii organului colegial nu sunt în drept să emită un act administrativ individual favorabil sub pretextul dreptului de vot.

Viceversa, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de norma de drept ce instituie temeiul actului administrativ individual favorabil, atunci membrii organului colegial sunt obligați să ofere votul pentru emiterea actului administrativ individual obligatoriu sau discreționar de autoritățile publice colegiale, prevederile legale enunțate fiind ignorate de Consiliul orășenesc Cricova, fapt confirmat prin decizia din 24 august 2020. 4 În acest context, au fost respinse argumentele apelului că instanța de fond, prin obligarea de numire în funcție a Vioricăi Mateescu, și-a arogat atribuții improprii puterii judecătorești, subrogând în drepturi autoritatea publică deliberativă.

Or, apelantul nu a ținut cont de faptul că acțiunea în obligarea este mijlocul autorizat de lege pentru reclamantă de a obține în privința autorității publice un drept subiectiv public prin emiterea, în special, a unui act administrativ individual favorabil, atunci când sunt întrunite condițiile prescrise de norma de drept material public, iar autoritatea publică în mod ilegal a respins solicitarea respectivă a petiționarei. Prin urmare, în speță nu s-a adeverit existența situației juridice, în care instanța de judecată a subrogat în drepturi autoritatea publică deliberativă. Prin urmare, Colegiul a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe că scopul legitim urmărit de către Consiliul or.

Cricova prin adoptarea hotărârii de respingere a solicitării reclamantei privind numirea în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova, nu doar că nu este motivat, dar nici afirmat. Colegiul a apreciat critic argumentul apelului, că în speță sunt întrunite temeiurile legale de declarare a acțiunii ca inadmisibilă, din motivul că a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 209. Or, actul administrativ individual defavorabil a fost emis la 24 august 2020, pe când instanța de judecată a fost sesizată cu prezenta acțiune la data de 02 septembrie 2020. Adică nu se constată existența temeiurilor pentru aplicare la caz a prevederilor art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ.

În circumstanțele în care s-a stabilit ilegalitatea actului administrativ individual defavorabil, s-a constatat că prima instanță justificat a dispus anularea acestuia, iar ca urmare, prin prisma prevederilor art. 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, instanța de fond corect a dispus și obligarea Consiliului orașului Cricova să emită decizie cu privire la numirea Vioricăi Mateescu în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova, or, revendicarea pretenției reclamantei de emitere a actului administrativ individual favorabil, este întemeiată. Colegiul nu a reținut argumentul apelului că pretenția reclamantei privind obligarea achitării plăților salariale urma a fi declarată inadmisibilă, dat fiind faptul că o astfel de cerință nu a fost formulat în prealabil către autoritatea publică pârâtă.

Or, anularea deciziei Consiliului orășenesc din 24 august 2020, în partea în care a fost respinsă cererea Vioricăi Mateescu privind numirea în funcția de secretar al Consiliului orășenesc Cricova și obligarea autorității publice pârâte să emisă decizie cu privire la numirea Vioricăi Mateescu în funcția de secretar al Consiliului or. Cricova, duce la achitarea plăților salariale, fără a fi necesară formularea în prealabil a unei cereri în acest sens.

Referitor la argumentul că, Viorica Mateescu în perioada de referință a prestat diferite munci în alte autorități, ce ar fi dus la o dublă încasare a remunerației salariale pentru aceiași perioadă temporală, instanța de apel a remarcat că, prin extrasul din cont eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale din 05 mai 2021, se confirmă faptul că din 02.03.2020, intimata Viorica Mateescu nu este încadrată în câmpul muncii până la moment (f.d.196, vol. I). Prin urmare, verificând legalitatea deciziei Consiliului local Cricova din 24 decembrie 2020, în partea ce o vizează pe Viorica Mateescu, instanța de apel consideră că nu au fost depășite limitele judecării, întrucât în conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinînd acțiunea în 5 contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri: b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată.

Astfel, dat fiind că argumentele apelantului au fost apreciate ca nefondate și combătute integral prin concluziile relatate supra, în speță lipsind temeiuri legale pentru casarea hotărârii contestate, Colegiul a conchis că apelul declarat este nefondat și pasibil de a fi respins. La 14 iulie 2021, Consiliul or. Cricova, prin intermediul reprezentantului Oleg Scripnic și avocatului Igor Hlopețchi, a depus recursuri nemotivate împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 16 septembrie 2021, recurentul și avocatul Igor Hlopețchi, au recepționat decizia motivată a instanței de apel. Recursurile motivate au fost depuse de către Consiliul or. Cricova și de avocatul Igor Hlopețchi, la 13 septembrie 2021. În susținerea cererilor de recurs, Consiliul or.

Cricova și avocatul Igor Hlopețchi au reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în cererea de apel. Referitor la decizia atacată, au menționat că instanța de fond și cea de apel au aplicat eronat legea. Nici Legea nr. 158/2008 și nici Hotărârea Guvernului nr. 201 de punere în aplicare a Legii nr. 158/2008 nu reglementează modalitatea de numire în funcție prin „Numire”. Legea cunoaște doar 3 (trei) modalități de ocupare a funcției publice: concurs, promovare și transfer. Instanța prin obligarea de numire în funcție, și-a arogat atribuții improprii puterii judecătorești subrogând în drepturi autoritatea publică deliberativă. Instanța de fond și cea de apel a apreciat arbitrar probele administrate și nu a luat în considerare toate faptele relevante.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2021. La 14 iulie 2021, Consiliul or.

Cricova prin intermediul reprezentantului Oleg Scripnic și avocatului Igor Hlopețchi a depus recursuri nemotivate împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurent la 16 septembrie 2021 (f.d.54-58, vol.II), iar la 13 septembrie 2021 au fost depuse recursuri motivate (f.d.59-71,72-83 vol.II). Astfel, recursurile nemotivate depuse la 14 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată la 13 septembrie 2021, sunt în termen. La 08 octombrie 2021, în adresa intimatului și persoanei terțe au fost expediate copiile recursurilor motivate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. 6 Până la momentul examinării admisibilității recursurilor nu au parvenit careva referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul or. Cricova și în recursul depus de avocatul Igor Hlopețchi, în interesele Consiliului or. Cricova, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva 7 Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursul depus de Consiliul or. Cricova și recursul depus de avocatul Igor Hlopețchi, în interesele Consiliului or.

Cricova. În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Consiliul or. Cricova și recursul depus de avocatul Igor Hlopețchi, în interesele Consiliului or. Cricova, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8