3ra-969/21 — anularea actului administrativ

3ra-969/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-969/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Tatiana Florinscaia împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului mun.Chișinău,

persoane terțe Victor Sîrbu, Lidia Sîrbu, Olesea Silacova, Igor Silacov, Evdochia

Zotic cu privire la anularea actului administrativ, și la cererea de chemare în

judecată depusă de Olesea Silacova împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului

mun.Chișinău, persoane terțe Igor Silacov, Evdochia Zotic cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău și a fost menținută hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 04 iulie 2016, Tatiana Florinscaia a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei mun.Chișinău și

Consiliului mun.Chișinău, persoane terțe Victor Sîrbu, Lidia Sîrbu, Olesea Silacova,

Igor Silacov și Evdochia Zotic, solicitând anularea procesului-verbal de recepție

finală nr.XXXXX din 19 februarie 2016, pentru construcțiile neautorizate amplasate

în XXXXX, ca fiind întocmit cu încălcarea legii și a procedurii stabilite.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că din 18 iulie 2006 deține dreptul de

proprietate privată asupra bunului imobil - casă particulară, amplasată în XXXXX,

iar începând cu 24 aprilie 2014 se află în litigiu cu locatarii imobilului din

str.XXXXX, în legătură cu edificarea de către aceștia a unei construcții

neautorizate.

A menționat că lucrările de construcție, pe lângă faptul că se efectuau în lipsa

certificatului de urbanism și autorizațiilor de construcție și de desființare, au atentat

la proprietatea sa.

1

Vecinii săi Victor Sîrbu, Lidia Sîrbu, Olesea Silacova, Igor Silacov și

Evdochia Zotic au demolat gardul care separa loturile de teren folosite de ambele

părți, au efectuat lucrări de nivelare a terenului prin săparea stratului superior de

teren, au demolat peretele despărțitor etc.

Faptul că construcțiile efectuate de Victor Sîrbu, Lidia Sîrbu, Olesea Silacova,

Igor Silacov și Evdochia Zotic sunt neautorizate, se demonstrează prin planul

(releveul) construcției din care se poate identifica care edificii au fost efectuate

neautorizat, scrisoarea nr.F-244/13 din 25 aprilie 2013 a Preturii sectorului Centru,

mun.Chișinău, scrisoarea nr.05-3297 din 28 iunie 2013 a Procuraturii sectorului

Centru, mun.Chișinău și scrisoarea nr.F-210/13 din 15 iulie 2013 a Ministerului

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.

Recent reclamanta a aflat că contrar procedurii stabilite, organele

administrației publice locale din mun.Chișinău au eliberat locatarilor imobilului din

str.XXXXX, procesul-verbal de recepție finală asupra construcțiilor neautorizate în

litigiu, legalizând în așa mod încălcările admise.

În opinia reclamantei procesul-verbal de recepție finală nr.XXXXX din 19

februarie 2016 eliberat pentru construcțiile neautorizate din str.XXXXX, este ilegal

și pasibil anulării.

În susținerea acestei poziții reclamanta Tatiana Florinscaia a menționat că

construcțiile au fost edificate cu încălcarea distanțelor minime, fără respectarea

normelor de insolație și hidroizolare. Totodată, potrivit Instrucțiunii provizorii

privind procedura de examinare a chestiunilor ce țin de combaterea construcțiilor

neautorizate aprobată prin decizia nr.13/31 din 10 mai 2001 a Consiliului

mun.Chișinău, construcțiile samavolnice atât pe terenurile atribuite în modul

stabilit, cât și pe terenurile ocupate în mod ilicit sunt interzise de legislație.

Reclamanta consideră că construcțiile edificate în mod samavolnic, urmează a

fi demolate necondiționat în baza deciziei preturilor de sector și a unui proces-

verbal de constatare a volumului lucrărilor de demolare.

În situația data, stabilind lipsa actelor permisive de construcție, Comisia a fost

obligată să amâne recepția până la conformarea construcției prevederilor legale și

anume până la obținerea actelor corespunzătoare.

În viziunea reclamantei la emiterea procesului-verbal de recepție finală

nr.XXXXX din 19 februarie 2016, nu au fost prezentate actele stabilite conform

legislației, iar din conținutul certificatului de urbanism informativ nr.XXXXX din

01 noiembrie 2015 rezultă că Primăria mun.Chișinău în mod direct a indicat faptul

afectării intereselor vecinilor alăturați, adică, a dânsei, însă comisia a ignorat acest

fapt, precum și nu a ținut cont nici de faptul că lipsește acordul vecinilor afectați.

A accentuat că primirea spre exploatare a unei construcții edificate cu multiple

încălcări, dar și cu lezarea drepturilor vecinilor alăturați, în lipsa acordului efectiv a

acestora, duce inevitabil la anularea actului contestat.

La 04 mai 2016 s-a adresat Primăriei mun.Chișinău și Consiliului

mun.Chișinău cu cerere prealabilă, solicitând anularea procesului-verbal de recepție

finală nr.XXXXX din 19 februarie 2016 emis pentru construcțiile neautorizate și

anume, imobilul XXXXX, însă prin răspunsul nr.21/892 din 02 iunie 2016 a

Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

mun.Chișinău nu a fost soluționată pozitiv.

Din care considerente a fost nevoită să se adreseze cu prezenta acțiune în

2

contencios administrativ privind anularea procesului-verbal de recepție finală

nr.XXXXX din 19 februarie 2016 emis pentru construcțiile neautorizate și anume,

imobilul XXXXX, ca fiind ilegal și cu încălcare procedurii.

Totodată, la 02 august 2016, Olesea Silacova a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei

mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, persoane terțe Igor Silacov și Evdochia

Zotic, solicitând anularea procesul-verbal de recepție finală nr.XXXXX din 19

februarie 2016 eliberat pentru construcțiile neautorizate amplasate în XXXXX, ca

fiind emis cu încălcarea prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite.

În motivarea acțiunii Olesea Silacova a indicat că în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 21 mai 2015, a devenit coproprietara bunului

imobil - casa de locuit, cu nr.cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX m.p.,

situată în XXXXX.

Până la procurarea acestui imobil, părinții săi Victor Sîrbu și Lidia Sîrbu, din

cont și cu forțele proprii, au efectuat o construcție neautorizată la imobilul indicat.

La 19 februarie 2016 organele administrației publice locale au emis procesul-verbal

de recepție finală nr.XXXXX, prin care au recepționat construcțiile neautorizate la

imobilul amplasat în XXXXX, indicând numele doar a doi pretinși beneficiari și

investitori - Igor Silacov și Evdochia Zotic, drepturile sale, în calitate de

coproprietar, fiind totalmente ignorate.

Mai mult, contrar Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996, la recepția

construcțiilor neautorizate efectuate pe str.XXXXX, nu a fost solicitat și obținut

acordul său în calitate de coproprietar, nefiind vizată nici în procesul-verbal de

recepție finală nr.XXXXX din 19 februarie 2016.

La 10 iunie 2016 s-a adresat Primăriei mun.Chișinău și Consiliului

mun.Chișinău cu cerere prealabilă, solicitând anularea procesului-verbal de recepție

finală nr.XXXXX din 19 februarie 2016 ca fiind ilegal, însă nu obținut răspuns.

Subsecvent, la 12 martie 2016, Igor Silacov și Evdochia Zotic au depus cerere

de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Preturii

sectorului Centru, mun.Chișinău, persoane terțe Vadim Florinschi, Tatiana

Florinscaia, Ecaterina Florinscaia, Tamara Stratulat și Valentin Stratulat, solicitând

obligarea Preturii sectorului Centru, mun.Chișinău să aprobe prin semnare procesul-

verbal de recepție finală a replanificărilor și mansardei neautorizate ale bunului

imobil cu numărul cadastral XXXXX, amplasat pe str.XXXXX.

Prin încheierea protocolară din 15 februarie 2017 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Florinscaia

împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, persoane terțe

Victor Sîrbu, Lidia Sîrbu, Olesea Silacova, Igor Silacov, Evdochia Zotic cu privire

la anularea actului administrativ și cererea de chemare în judecată depusă de Olesea

Silacova împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, persoane

terțe Igor Silacov și Evdochia Zotic cu privire la anularea actului administrativ, au

fost conexate într-un singur dosar.

Prin încheierea protocolară din 12 decembrie 2018 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău cererea de chemare în judecată depusă de Igor Silacov și Evdochia Zotic

împotriva Preturii sectorului Centru, mun.Chișinău, persoane terțe Vadim

Florinschi, Tatiana Florinscaia, Ecaterina Florinscaia, Tamara Stratulat și Valentin

3

Stratulat cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, a fost conexată într-un

singur proces cu cauza în contencios administrativ, la acțiunea depusă de Tatiana

Florinscaia împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului mun.Chișinău, persoane

terțe Victor Sîrbu, Lidia Sîrbu, Olesea Silacova, Igor Silacov și Evdochia Zotic cu

privire la anularea actului administrativ, și cu cauza de contencios administrativ, la

acțiunea depusă de Olesea Silacova împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului

mun.Chișinău, persoane terțe Igor Silacov și Evdochia Zotic cu privire la anularea

actului administrativ.

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă renunțarea reclamanților Igor Silacov și Evdochia Zotic la acțiune, iar cauza

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Igor Silacov și Evdochia Zotic împotriva Preturii sectorului Centru, mun.Chișinău,

persoane terțe Vadim Florinschi, Tatiana Florinscaia, Ecaterina Florinscaia, Tamara

Stratulat și Valentin Stratulat cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, a

fost încetată.

Prin hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani au fost

admise acțiunile în contencios administrativ depuse de Tatiana Florinscaia și Olesea

Silacova. A fost anulat procesul-verbal de recepție finală nr. XXXXX din 19

februarie 2016, prin care a fost recepționat imobilul XXXXX.

La 18 august 2020, Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău au depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău și a fost

menținută hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 02 august 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 245 din Codul

administrativ, Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău au

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 25

mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunilor în

contencios administrativ depuse de Tatiana Florinscaia și Olesea Silacova.

În motivarea recursului Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău au invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel,

declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță,

apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material.

Au menționat că constatările instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, la fel, nu au fost elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, ceea ce servește drept temei

de casare a deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Cu referire la ilegalitatea soluțiilor contestate au remarcat că conform

procesului-verbal cu privire la contravenție seria ISC nr.XXXXX din 21 septembrie

2012, întocmit de către agentul constatator al Inspecției de Stat în Construcții, în

urma controlului efectuat la adresa: XXXXX, s-a constatat că de către Victor Sîrbu,

reprezentat de către Igor Silacov, au fost executate lucrări de reconstruire a casei de

locuit cu edificarea nivelului doi în lipsa autorizației de construire, fapt ce

contravine art.22 lit.b) din Legea nr.721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în

construcții. Prin hotărârea nr.4A-2467/12 din 12 februarie 2014 a Judecătoriei

4

Râșcani, mun.Chișinău a fost dispusă încetarea procesului contravențional pornit în

baza procesului-verbal seria ISC nr.XXXXX din 21 septembrie 2012, întocmit de

Inspecția de Stat în Construcții în privința lui Victor Sîrbu pe semnele contravenției

prevăzute de art.179 din Codul contravențional, pe motiv că nu există faptul

contravenției.

Mai mult, în baza cererii nr.2540 din 12 mai 2014 depuse de Evdochia Zotic și

Victor Sîrbu, în conformitate cu prevederilor Legii nr.163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executări lucrărilor de construcție și deciziei Consiliului mun.Chișinău

nr.6/37 din 18 februarie 2004 „Despre operarea unor modificări în Instrucțiunea

provizorie referitor la procedura de examinare a chestiunilor ce țin de combaterea

construcțiilor neautorizate”, aprobată prin decizia Consiliului mun.Chișinău

nr.13/31 din 10 mai 2001, Primăria mun.Chișinău a emis certificatul de urbanism

informativ nr.XXXXX din 01 noiembrie 2015, care nu permite executarea lucrărilor

de proiectare sau construire și are valabilitate de 6 luni de la data emiterii. Prin acest

certificat beneficiarii au fost informați despre necesitatea obținerii acordurilor de la

proprietarii de imobile vecine, autentificate notarial, și efectuării Raportului de

expertiză tehnică.

Recurenții au subliniat că noțiunea de „certificat de urbanism” este definită în

art.1 din Legea nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și

amenajării teritoriului, ce constituie principalul act care stă la baza emiterii

autorizațiilor de construire și reprezintă un act cu caracter informativ și

reglementativ, emis de autoritatea administrației publice locale abilitată prin lege, la

cererea oricărei persoane fizice sau juridice interesate, prin care se aduc la

cunoștința solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic și

arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor și construcțiilor pentru care a fost

solicitat.

La fel, art.2 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, definește „certificatul de urbanism informativ” - ca fiind

un act cu caracter facultativ, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute

solicitantului (beneficiarului) elementele ce caracterizează regimul juridic, tehnic și

arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentația de urbanism

și de amenajare a teritoriului, necesar în cazul vânzării-cumpărării, dării în arendă,

dezmembrării, parcelării, comasării, partajării, moștenirii terenului destinat

construcției sau a imobilului în care se preconizează lucrări de reconstrucție, precum

și în cazul apariției unor litigii patrimoniale. Certificatul de urbanism informativ nu

permite executarea lucrărilor de proiectare sau construire și are valabilitate 6 luni de

la data emiterii.

Astfel, prin certificatul de urbanism nr.XXXXX din 01 noiembrie 2015,

beneficiarii au fost informați despre necesitatea acordului proprietarilor de imobile

vecine, autentificat notarial, și efectuării Raportului de expertiză tehnică.

Ulterior, Comisia de recepție a recomandat amânarea recepției, deoarece

obiectul a fost construit nelegitim (fără certificatul de urbanism, fără proiect, fără

autorizație de construire), cererile repetate ale Evdochiei Zotic și Victor Sîrbu, prin

care se solicită semnarea proceselor-verbale de recepție finală au fost respinse până

la întrunirea tuturor condițiilor indicate în certificatul de urbanism.

De asemenea, recurenții au notat că potrivit rezoluțiilor de pe fișele de evidență

și control în calitate de prim-respondent, Direcția autorizare și disciplină în

5

construcții a examinat cererile repetate ale Evdochiei Zotic și Victor Sîrbu, prin care

s-a solicitat semnarea proceselor-verbale de recepție-finală, legalizarea imobilului

XXXXX, în baza setului de acte prezentate în mod de lucru membrilor comisiei de

recepție.

În urma examinărilor și verificărilor ordinare, inclusiv cu ieșire în teren, s-a

constatat că solicitanții au prezentat setul de acte deținute, Preturii sectorului

Centru, mun.Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului mun.Chișinău, însă procesele-verbale de recepție finală nu au fost

semnate, deoarece lipseau acordurile vecinilor menționate în certificatul de

urbanism, invocându-se necesitatea examinării cazului în componența deplină a

tuturor membrilor comisiei. La 12 ianuarie 2016, în incinta Direcției autorizare și

disciplină în construcții, au fost convocați membri comisiei în vederea examinării

cauzei și ținând cont de faptul că anterior pentru vecinii cu pricina au fost perfectate

actele de legalizare, inclusiv a terenului în lipsa acordului solicitanților, s-a decis că

este echitabil să fie semnat procesul-verbal de recepție finală în baza avizelor

favorabile prezentate și actelor eliberate până la moment.

Sub acest aspect, recurenții au remarcat că actele administrative pot fi anulate

în ordinea contenciosului administrativ, integral sau parțial în cazul în care: a) este

ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea competentei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Mai mult, legea stabilește clar că instanța de contencios administrativ nu este

competentă să se pronunțe asupra oportunității actului administrativ și a

operațiunilor administrativ care au stat la baza emiterii acestuia.

Consideră recurenții că procesul-verbal de recepție finală nr.XXXXX din 19

februarie 2016 a fost întocmit și eliberat în conformitate cu normele legale. Iar,

conform procedurii, la etapa emiterii și perfectării acestui act administrativ, au

participat mai multe autorități, cum ar fi, autoritatea publică locală, în calitate de

emitent, Inspecția de Stat în Construcții, în calitate de instituție a statului care

verifică legalitatea și conformitatea tuturor construcțiilor, Oficiul Cadastral

Teritorial, care înregistrează drepturile de proprietate ale bunurilor imobile în cazul

în care este respectată procedura prevăzută de lege, etc.

În aceste condiții, se atestă cu certitudine că, actul administrativ în cauză a fost

emis de către autoritatea competentă conform prevederilor legii și corespunzător

procedurii stabilite.

La 22 septembrie 2021 în adresa Tatianei Florinscaia, Victor Sîrbu, Lidia

Sîrbu, Olesea Silacova, Igor Silacov și Evdochia Zotic a fost expediată copia

recursului depus de Primăria mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, însă intimații nu și-au

valorificate acest drept procedural și nu au depus referințe (f.d. 145, 147-153, vol.

III).

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

6

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 mai 2021, în

ședință publică.

Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost notificată Primarului General

al mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău la 23 iulie 2021 (f.d. 132, vol.III), iar

recursul motivat a fost depus de către aceștia la 02 august 2021 (f.d.136-141, vol.

III).

În atare circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că Primarul General al

mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău s-au conformat prevederilor legale

stipulate la art.245 din Codul administrativ, depunând recursul în modul și termenul

de atac prevăzut de lege.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de către Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a numit spre

examinare în complet de cinci judecători.

Se reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul

Administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate doar a noilor reglementări procedurale.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul și de a menține decizia instanței de apel, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

7

Aplicabile litigiului sunt prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231

alin.(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art.22 și art.219 alin.(1) din

Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Totodată, conform art.1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.793

din 10 februarie 2000, (abrogată la 01 aprilie 2019, dar aplicabilă speței la data

adresării în judecată cu prezentele acțiuni), orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se

poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține

anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Potrivit art.3 alin.(1) și (2) din aceeași Lege, obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual,

prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui

terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul

prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile

specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de

lege.

Reieșind din prevederile art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-

un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice

emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau

în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Din dispozițiile art.16 alin.(1) din aceeași Lege, rezultă că, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a

primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța

de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate.

Conform art.26 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este

ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Astfel, cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție seria ISC

nr.XXXXX din 21 septembrie 2012, întocmit de către agentul constatator al

8

Inspecției de Stat în Construcții rezultă că, în urma controlului efectuat la adresa:

XXXXX, s-a constatat că Victor Sîrbu, reprezentat de către Igor Silacov, contrar art.

22 lit.b) din Legea nr.721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții, a

executat lucrări de reconstruire a casei de locuit, cu edificarea nivelului doi în lipsa

autorizației de construire (f.d.70, vol.II).

Prin hotărârea nr.4A-2467/12 din 12 februarie 2014 a Judecătoriei Rîșcani,

mun.Chișinău s-a dispus încetarea procesului contravențional intentat în baza

procesului-verbal seria ISC nr.XXXXX din 21 septembrie 2012 întocmit de

Inspecția de Stat în Construcții în privința lui Victor Sîrbu pe semnele contravenției

prevăzute la art.179 din Codul contravențional, pe motiv că nu există faptul

contravenției (f.d.71, vol. II)

Totodată, prin hotărârea din 09 decembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani,

mun.Chișinău, Victor Sîrbu a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

prevăzute de art.177 alin.(2) lit.j) din Codul contravențional – „Încălcarea legislației

și documentelor normative în construcții manifestată prin: încălcarea prevederilor

din documentele normative referitoare la exigențele esențiale”, și anume pentru

faptul că, la 24 iunie 2013 agentul constatator al Inspecției de Stat în Construcție, a

întocmit proces-verbal cu privire la contravenție seria AA nr.XXXXX în privința lui

Victor Sîrbu precum că în rezultatul controlului efectuat pe str. XXXXX, la

solicitarea Procuraturii municipale Chișinău s-a constatat că ultimul, reprezentat de

către Igor Silacov, a executat lucrări de excavare a pământului și construcției de

canalizare a casei, ignorând condițiile de sistare a lucrărilor impuse prin prescripția

ISC nr.XXXXX din 21 septembrie 2012, fapt ce contravine art.24 lit.k) din Legea

nr.721 din 02 februarie 1996 „Privind calitatea în construcție” (f.d.231-233, vol.II).

Conform contractului de vânzare-cumpărare din 21 mai 2015, încheiat între

Sîrbu Victor și Sîrbu Lidia, în calitate de vânzători, și Silacov Igor în calitate de

cumpărător, ultimul a procurat și respectiv a devenit proprietar asupra 1/2 cote-părți

din bunul imobil: casa de locuit, cu suprafața de XXXXX m.p., nr.cadastral

XXXXX, situată în XXXXX, amplasată pe terenul proprietate publică, cu suprafața

de XXXXX ha, cu nr.cadastral XXXXX (f.d.68-69, Vol.II).

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, imobilul din str. XXXXX,

cu nr. cadastral XXXXX, aparține cu drept de proprietate privată pe cote-părți la trei

persoane, și anume: 1/2 cotă parte aparține Evdochiei Zotic, iar cealaltă 1/2 cotă-

parte aparține lui Igor Silacov și Olesea Silacova (f.d. 40, vol. II).

Drept urmare a cererii din 03 septembrie 2015 depusă de către Igor Silacov și

Evdochia Zotic, reprezentată de către primul, Primăria mun.Chișinău la 01

decembrie 2015 a emis certificatul de urbanism informativ nr.XXXXX, în privința

imobilul XXXXX. În respectivul certificat a fost indicat cu titlu de notă că:

„certificatul nu permite executarea lucrărilor de proiectare sau construire”. De

asemenea, prin respectivul certificat beneficiarii au fost informați despre necesitatea

obținerii acordurilor proprietarilor de imobile vecine, autentificate notariale, și

efectuării Raportului de expertiză tehnică. Tot în același certificat s-a indicat expres

despre faptul că anexele XXXXX, sunt construite fără autorizație de construire

(f.d.8, vol.II).

La 24 decembrie 2015 Evdochia Zotic și Igor Silacov s-au adresat Primăriei

mun.Chișinău cu cerere, solicitând avizarea (semnarea) procesului-verbal de

recepție finală (f.d.22, vol.I), iar la 19 februarie 2016 a fost emis procesul-verbal de

9

recepție finală nr.XXXXX, prin care a fost acceptată lucrarea și anume: imobilul

XXXXXX (f.d.9-10, vol.II).

La 03 mai 2016, Florinscaia Tatiana s-a adresat Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului mun.Chișinău cu cererea prealabilă nr.F-800/2/16, solicitând anularea

procesului-verbal de recepție finală emis pentru construcțiile edificate pe str.Ion

Nistor, 9, mun.Chișinău (f.d.6, vol.II).

Prin răspunsul nr.21/892 din 02 iunie 2016, Direcția Generală Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun.Chișinău, a comunicat Tatianei

Florinscaia că anularea procesului-verbal de recepție finală a imobilului din str.

XXXXX ține de competența Direcției autorizare și disciplină în construcții a

Primăriei municipiului Chișinău, unde urmează să se adreseze (f.d.7, vol.II).

Concomitent, la 10 iunie 2016, Silacova Olesea s-a adresat Primăriei

mun.Chișinău cu cererea prealabilă nr.S-4997/16, solicitând anularea procesului-

verbal de recepție finală nr.XXXXX din 19 februarie 2016 emis în privința

construcțiilor neautorizate din str. XXXXX (f.d.9, vol.I).

Nerecepționând răspuns la cererea prealabilă, la 02 august 2016, Olesea

Silacova s-a adresat în judecată cu prezenta acțiunea, solicitând anularea procesului-

verbal de recepție finală nr.XXXXX din 19 februarie 2016 eliberat pentru

construcțiile neautorizate din str. XXXXX ca fiind emis ilegal și cu încălcarea

procedurii (f.d.4-5, vol.I).

Efectuând controlul judiciar Completul specializat pentru examinarea cauzelor

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că prima instanță și

instanța de apel au cercetat în tot starea de fapt și de drept a speței, dând o calificare

corectă raportului juridic litigios.

Totodată, conform art.15 pct.3) lit.a) din Legea nr.136 din 17 iunie 2016

privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general exercită atribuții de bază, în

domeniul reglementării administrative și normative a activității persoanelor fizice și

juridice de pe teritoriul municipiului Chișinău, eliberează autorizații și alte acte

permisive prevăzute de lege, având dreptul de a le suspenda sau revoca din motive

temeinic justificate.

Potrivit art.21 alin.(1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr.163 din 09 iulie 2010, certificatele de urbanism și autorizația de

construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor, comunelor și

satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice destinație și tip

de proprietate.

Din dispozițiile art.3 alin.(1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr.163 din 09 iulie 2010 (în vigoare la data emiterii actului),

certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr.1) se elaborează și se emite în

baza cererii, la care se anexează, în original și în copii, următoarele documente: a)

extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial,

însoțit de planul cadastral și/sau planul imobilului; b) buletinul de identitate (pentru

persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul

de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a

imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați; d) acordul autentificat

notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate

nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării

10

obiectului construit; e) schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în cazul amplasării

construcției în zonă cu regim special stabilit prin documentația de urbanism și de

amenajare a teritoriului; f) schița de proiect avizată de Consiliul Național al

Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii, în cazul intervențiilor la

monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în

Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; g) avizul de expertiză

arheologică emis de Agenția Națională Arheologică.

Conform art.28 alin.(1) din Legea privind autorizarea efectuării lucrărilor în

construcție, construcțiile executate în lipsa sau cu încălcarea autorizației de

construire/documentației de proiect, sau în lipsa certificatului constatator care

confirmă aplicarea principiului aprobării tacite se consideră construcții neautorizate.

Așadar, reieșind din conținutul certificatului de urbanism despre datele

inspectării bunului imobil nr.XXXXX din 01 decembrie 2015, construcțiile situate

în XXXXX, au fost efectuate fără autorizare și în lipsa acordurilor vecinilor

alăturați (f.d.8, vol. II).

Subsecvent, conform art.18 alin.(1) din Legea privind calitatea în construcții

nr.721 din 02 februarie 1996 (în vigoare la data emiterii actului), recepția

construcțiilor este obligatorie și constituie certificarea realizării acestora pe baza

examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentația de proiect și execuție și

cu alte documente cuprinse în cartea tehnică a construcției.

Din prevederile pct.1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996,

rezultă că, prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit

obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de

execuție, asumându-și, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de

lege.

Potrivit pct.3 și 9 din același Regulamentul, recepția lucrărilor de construcție și

a instalațiilor aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervențiile

în timp asupra construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții,

modificări, modernizări, extinderi etc.) Comisiile pentru recepția locuințelor cu un

nivel și anexele gospodărești ale acestora, pentru una sau două familii, precum și

construcțiile provizorii cu suprafețe mai mici de 150 m.p. vor fi alcătuite din

proprietar și reprezentantul administrației publice locale.

Conform pct.18 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, Comisia de recepție verifică: 1) respectarea prevederilor din autorizația de

construire, precum și avizele și condițiile de execuție, impuse de autoritățile

competente. Examinarea se va face prin: cercetarea vizuală a construcției; analiza

documentelor conținute în Cartea tehnică a construcției; 2) executarea lucrărilor în

conformitate cu prevederile contractului de antrepriză, ale documentației de

execuție și ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigențelor esențiale în

construcții, conform legii; 3) avizul, întocmit de proiectant, cu privire la modul în

care a fost executată lucrarea (investitorul va urmări ca această activitate să fie

cuprinsă în contractul de proiectare); 4) termenele și calitatea definitivării tuturor

lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor și executant, precum și în

documentația anexată la contract. În cazurile în care există dubii asupra înscrisurilor

din documentele Cărții tehnice a construcției, comisia poate cere să i se prezinte alte

documente necesare, efectuarea de expertize, încercări suplimentare, probe și alte

11

teste.

La rândul său pct.21 subpct.7) din Regulamentul de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, statuează că, Comisia de recepție recomandă amânarea

recepției în cazul când: 1) se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări de

construcție-montaj prevăzute de proiect; 2) lipsește Cartea tehnică a construcției sau

este incompletă; 3) lipsesc avizele organelor respective de control; 4) construcția

prezintă vicii a căror remediere este de durată și care, dacă nu ar fi făcută, ar

diminua considerabil utilitatea lucrării; 5) există în mod justificat dubii cu privire la

calitatea lucrărilor și este nevoie de încercări suplimentare și expertize pentru a le

clarifica; 6) obiectul a fost construit cu abateri de la documentația de execuție; 7)

obiectul a fost construit nelegitim (fără certificatul de urbanism, fără proiect, fără

autorizație de construire).

Iar conform pct.22 din același Regulamentul, Comisia de recepție recomandă

respingerea recepției dacă constată vicii care nu pot fi înlăturate și care, prin natura

lor, împiedică realizarea uneia sau a mai multor exigențe esențiale, caz în care se

impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.

Din cele menționate rezultă că la recepția finală a construcției în litigiu,

Comisia este obligată să verifice respectarea prevederilor din autorizația de

construire, precum și avizele și condițiile de execuție, impuse de autoritățile

competente.

În circumstanțele enunțate, coroborate la cadrul legal sus citat, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constatată ca fiind justă concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare

precum că în cazul speței nu au fost respectate condițiile legale de legalitate a

construcției în litigiu, or, acestea au fost realizate în lipsa actului permisiv de

construcție, cât și în lipsa acordului autentificat notarial al coproprietarilor de

imobil.

Cu toate că în procesul-verbal de recepție finală nr.XXXXX din 19 februarie

2016 s-a indicat expres că imobilul XXXXX și mansarda replanificată sunt

construite fără autorizație, încălcare constatată chiar de către însăși autoritatea

împuternicită de a verifica dacă executantul a realizat construcția în conformitate cu

legea, în același act, este indicată concluzia contradictorie de recepționare a lucrării,

fără o motivare corespunzătoare a admiterii încălcării legislației.

Suplimentar, întru confirmarea efectuării construcției recepționate, cu

încălcarea prevederilor legale, servesc și constatările constatate în hotărârile

irevocabile ale Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 12 februarie 2014 (f.d.71,

vol.II) și din 09 decembrie 2014 (f.d.231-233, Vol.II).

Cele constatate supra denotă cu certitudine faptul că Comisia de recepție finală

la întocmirea procesului-verbal de recepție finală nr.108 din 19 februarie 2016 a

ignorat totalmente prevederile Legii privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr.163 din 09 iulie 2010, cât și a Regulamentului de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente, anexă la Hotărârea Guvernului nr.285 din 23

mai 1996, care expres prevăd condițiile și procedura de recepție finală a

construcțiilor, ceea ce la cazul speței nu au fost respectate.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

12

de Justiție consideră ca fiind întemeiate și legale soluțiile instanțelor de judecată

ierarhic inferioare de admitere a acțiunilor în contencios administrativ depuse de

Tatiana Florinscaia și Olesea Silacova, cu anularea procesului-verbal de recepție

finală nr. XXXXX din 19 februarie 2016, prin care a fost recepționat imobilul

XXXXX, or, acesta a fost întocmit contrar legislației în vigoare.

Nu pot fi reținute argumentele invocate de Primarul General al mun. Chișinău

și Consiliul mun. Chișinău în susținerea cererii de recurs, în special, precum că

procesul-verbal de recepție finală nr.XXXXX din 19 februarie 2016 a fost întocmit

și eliberat beneficiarilor în conformitate cu normele legale, or, acestea vin în

contradicție cu actele cauzei și cadrul legal aplicabil speței. Cu atât mai mult, chiar

recurenții confirmă în cererea de recurs faptul că actul administrativ contestat a fost

întocmit în lipsa acordului tuturor coproprietarilor bunului imobil în litigiu (Olesea

Silacova), precum și a vecinilor alăturați la acest bun (Tatiana Florinscaia).

La fel, sunt irelevante și alte argumente invocate în cererea de recurs, or,

acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că atât instanța de apel,

cât și prima instanță au pronunțat soluțiile în prezenta cauză cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, în sensul garantat de art.6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, atât ca

ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât

și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv

motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a

probelor.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel

este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recursul depus sunt nejustificate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței

de apel.

În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Primarul General al mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău.

Se menține decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Florinscaia împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului mun.Chișinău, persoane

terțe Victor Sîrbu, Lidia Sîrbu, Olesea Silacova, Igor Silacov, Evdochia Zotic cu

privire la anularea actului administrativ, și la cererea de chemare în judecată depusă

de Olesea Silacova împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului mun.Chișinău,

13

persoane terțe Igor Silacov, Evdochia Zotic cu privire la anularea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

14