3ra-431/23 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-431/23

2-21011686-01-3ra-13042023

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud.: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria s. Lozova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gori Maria împotriva Primăriei s. Lozova, r. Strășeni, Grădiniței de copii ,,Speranța”,

com. Lozova, r. Strășeni, Lozovanu Liuba cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la serviciu, precum și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Primăria s. Lozova și menținută hotărârea din 30

noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2021, Gori Maria a înaintat acțiune în instanța de contencios

administrativ împotriva Primăriei s. Lozova, r. Strășeni cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la serviciu, precum și a cheltuielilor de judecată.

La 02 februarie 2021, Gori Maria a depus acțiune împotriva Primăriei s. Lozova,

r. Strășeni, Grădiniței de copii ,,Speranța”, s. Lozova, r. Strășeni, Lozovanu Liuba cu

privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și anume anularea

ordinului nr. 18 din 21 ianuarie 2021 cu privire la eliberarea din funcție de metodist

0,25 unitate pentru lipsa nemotivată la lucru, dispoziției nr. 07 din 21 ianuarie 2021

„cu privire la primirea-predarea actelor administrative”, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și restituirea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, cauzele

au fost conexate într-o procedură.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

acțiunile înaintate de către Gori Maria au fost admise.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 21 decembrie 2021, Primăria s.

Lozova a contestat cu apel hotărârea din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni,

1

sediul central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii

de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Primăria s. Lozova și menținută hotărârea din 30 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul central.

La 10 martie 2022 (prin oficiul poștal), Primăria s. Lozova a depus recurs

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă integral.

La 19 iunie 2023 (prin oficiul poștal), Gori Maria, reprezentată de avocatul

Țigănașu Elena, a depus o referință la recursul declarat de către Primăria s. Lozova,

solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

2

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

3

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 octombrie 2022, în

ședință publică.

La 01 noiembrie 2022, la adresa electronică a Primăriei s. Lozova:

secretariatlozova@gmail.com, a fost notificată copia dispozitivului deciziei instanței

de apel, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d. 229, vol. II).

La 09 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei, la aceeași

adresă electronică, copia deciziei motivate din 26 octombrie 2022, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f.d. 231, vol. II).

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului),

pentru depunerea recursului, a început să curgă din data de 02 noiembrie 2022, ziua

imediat următoare de la data notificării Primăriei s. Lozova a dispozitivului deciziei

instanței de apel, și a expirat la 01 decembrie 2022 (joi), inclusiv.

În pofida celor enunțate, Primăria s. Lozova nu s-a conformat prevederilor legale

și a depus, prin intermediul oficiului poștal, la 10 martie 2023, recursul motivat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază critic argumentul

recurentei în susținerea faptului acționării în interiorul termenului de atac, și anume că

a recepționat, în aceeași zi, la 09 februarie 2023, atât dispozitivul deciziei cât și

decizia motivată, or acest argument este pur declarativ, lipsit de suport probatoriu și

este în contradicție cu circumstanțele de fapt, stabilite mai sus.

Recurenta Primăria s. Lozova, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în

ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul

de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea

actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin

depunerea recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului).

Astfel, dat fiind faptul că omiterea termenului de depunere a recursului nu a fost

motivată de către recurent, fiind aplicabilă, la caz, sancțiunea procedurală, prevăzută

4

de art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, de declarare a recursului

inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a cererii de

recurs se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv a Primăriei s. Lozova care

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta

electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de atac.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului

securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Primăria s.

Lozova drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

leza principiul securității raporturilor juridice.

În conformitate cu art. 65, 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Primăria s. Lozova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5