3ra-24/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-24/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-24/23

2-21013614-01-3ra-12012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Alexandru Bejanu în interesele lui Gheorghe Bejanu împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 ianuarie 2021, Alexandru Bejanu în interesele lui Gheorghe Bejanu a depus

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, conform adeverinței nr. 119 din 30 ianuarie

2020, Gheorghe Bejanu a participat la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și

independenței Republicii Moldova (1991-1992) și deține legitimația nr. 34458, iar

conform deciziei Comisiei medico-militare centrale trauma acestuia a fost contractată

în timpul îndeplinirii obligațiilor serviciului militar, în baza procesului-verbal nr. 6 din

9 aprilie 2003.

Alexandru Bejanu în interesele lui Gheorghe Bejanu a menționat că la 4 martie

2020, s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani cu cerere, prin

care a solicitat acordarea compensației pentru foaia sanatorială nefolosită în anii 2016-

2017, însă la 30 decembrie 2020 a recepționat răspunsul evaziv nr. B-2178/20, din 29

septembrie 2020, în care Casa Națională de Asigurări Sociale i-a comunicat că în

temeiul prevederilor Legii nr. 190/2003 cu privire la veterani, persoanele cu dizabilități

de pe urma războiului beneficiază de dreptul la bilete de tratament sanatorial gratuit o

1

dată în an, în centrele de reabilitare ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale și în alte instituții de acest tip sau, la alegere, în locul biletelor de tratament, la

o compensație bănească o dată la doi ani, în condițiile stabilite de Guvern. Conform

Regulamentului cu privire la modul de stabilire și de plată a compensației bănești în

locul biletelor de tratament sanatorial gratuit persoanelor cu dizabilități de pe urma

războiului aprobat prin hotărârea Guvernului nr.868/2004, compensația bănească se

stabilește în baza cererii depuse către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Compensația bănească se stabilește după expirarea a doi ani calendaristici (1 ianuarie

- 31 decembrie) de la data apariției dreptului respectiv. Totodată, Regulamentul

menționat nu prevede stabilirea și achitarea compensației bănești în locul biletelor de

tratament retroactiv. Astfel, pentru a beneficia de compensație bănească în locul

biletelor de tratament sanatorial gratuit, beneficiarul se adresează la Casa Teritorială

de Asigurări Sociale de la locul de domiciliu, unde depune o cerere cu anexarea în mod

obligatoriu a actelor necesare. Conform informației prezentate de Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sec. Râșcani, mun. Chișinău, în anul 2018, compensația bănească în

locul biletelor de tratament gratuit pentru perioada anilor 2016-2017 de către Gheorghe

Bejanu nu a fost solicitată. Respectiv, temei de a achita retroactiv compensația

bănească solicitată, nu este.

Alexandru Bejanu în interesele lui Gheorghe Bejanu a notat că nu este de acord cu

abordarea indicată, deoarece ultimul este participat la acțiunile de luptă pentru apărarea

integrității și independenței Republicii Moldova (1991-1992), invalid de gradul I, și în

conformitate cu Legea nr.190/2003 cu privire la veterani și hotărârea Guvernului

nr.868/2004, are un drept garantat privind acordarea tratamentului sanatorial odată în

an sau o compensație bănească, astfel încât pârâtul este obligat, în baza normelor legale

vizate, să acorde tratamentul sanatorial sau compensația bănească, motiv pentru care

apreciază acțiunile pârâtului ca fiind ilegale și arbitrare.

Reclamantul a specificat că, în răspunsul său pârâtul nu a indicat care normă legală

concret a fost încălcată, respectiv răspunsul este neclar, formal și generalist, iar situația

în care se refuză compensarea sau acordarea tratamentului sanatorial unei persoane

veterane și care suferă de maladie psihică, se consideră drept rele tratamente (art. 3

CEDO).

Astfel, Alexandru Bejanu în interesele lui Gheorghe Bejanu a solicitat obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i acorda compensația bănească pentru

nefolosirea biletelor de tratament sanatorial gratuit pentru anii 2016 și 2017, iar în cazul

în care se va găsi posibil de înlocuit compensația bănească cu bilete de tratament,

acordarea a două bilete de tratament pentru perioada anilor calendaristici 2021 și 2022.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Alexandru Bejanu în interesele lui Gheorghe

Bejanu. S-au anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale nr. 3127 din 21 mai

2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2178/20 din 19 octombrie

administrativ individual favorabil prin care să dispună acordarea lui Gheorghe Bejanu

a compensației bănești pentru nefolosirea biletelor de tratament sanatorial gratuite

pentru anii 2016 și 2017. În rest pretențiile reclamantului Gheorghe Bejanu au fost

respinse ca neîntemeiate.

2

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 27 octombrie 2021,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, iar la 27 ianuarie 2022, a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 21

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că Gheorghe

Bejanu este participant la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței

Republicii Moldova (1991-1992). În timpul îndeplinirii obligațiilor serviciului militar

a suferit o traumă, fiindu-i acordat grad de invaliditate sever (gradul I), cu mențiunea

„inapt de muncă, cu necesitatea îngrijirii și supravegherii permanente de o altă

persoană”. Prin dispoziția nr. 266 din 4 decembrie 2013, în baza hotărârii nr. 2-

19430/2013 din 07 octombrie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, Pretura

sectorului Râșcani a dispus de a institui tutela asupra lui Gheorghe Bejanu și a numi pe

Alexandru Bejanu în calitate de tutore al acestuia. Iar, la 4 martie 2020, Alexandru

Bejanu a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani cerere, prin care a

solicitat acordarea compensației bănești pentru biletele de tratament sanatorial

nefolosite pentru anii 2016-2017.

În continuare, instanțele inferioare au stabilit că reclamantul/intimatul dispune de

dreptul de a pretinde la plata compensației vizate pentru doi ani, cererea respectivă

urmând a fi înaintată după doi ani de la data apariției dreptului respectiv. Or, dreptul

reclamantului/intimatului de a cere compensația respectivă a apărut la 31 decembrie

2017 și, astfel, depunerea cererii sale de acordare a compensației la 4 martie 2020

corespunde exigențelor legale respective.

Concomitent, instanțele de judecată au apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul

pârâtului/apelantului referitor la faptul că compensația solicitată nu putea fi acordată

din oficiu, în lipsa unei cereri din partea intimatului în anul 2018, și nu poate fi acordată

retroactiv, deoarece până la 31 decembrie 2019 reclamantul/intimatul nu dispunea de

dreptul de a înainta o astfel de cerere, motiv pentru care prezenta speță nu vizează nici

o acordare a compensației din oficiu sau retroactiv. Or, beneficiarul nu poate depune o

cerere în sensul stabilirii compensației bănești mai devreme de expirarea termenului de

doi ani de la data apariției dreptului, însă el poate face mai târziu, acest drept nefiind

îngrădit prin prevederile legislației.

La data de 6 octombrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat, iar la 30 decembrie 2022 a depus motivarea recursului împotriva deciziei

din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs, recurenta a invocat că decizia contestată este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și

legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A menționat că suportul probatoriu la care fac trimitere instanțele ierarhic

inferioare este unul insuficient pentru satisfacerea pretenției reclamantului. Or, orice

3

tip de înscrisuri au un temei legal, bazat pe acte justificative în vederea confirmării

celor înscrise. Astfel, se constată că instanțele ierarhic inferioare drept urmare a

examinării litigiului nu au motivat care sunt de fapt circumstanțele ce denotă

obligativitatea sa de a achita intimatului compensația bănească pentru nefolosirea

biletelor de tratament sanatorial gratuit pentru anii 2016 și 2017.

Prin referința depusă la 9 februarie 2023, Alexandru Bejanu în interesele lui

Gheorghe Bejanu a solicitat respingerea recursului cu menținerea hotărârilor

instanțelor inferioare.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 octombrie 2022,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la

data de 11 octombrie 2022 (f.d.99).

Totodată, decizia motivată din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la

data de 26 decembrie 2022 (f.d.103).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

4

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

5

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

6