3ra-1208/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea de a emite actul administrativ individual favorabil

3ra-1208/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea de a emite actul administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1208/22

2-20116593-01-3ra-21112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Sergiu Marian, reprezentat de avocatul Oleg Popovici împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea de a emite actul administrativ individual favorabil

împotriva deciziei din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care

acțiunea a fost admisă

constată:

La 21 septembrie 2020, Sergiu Marian, reprezentat de avocatul Oleg Popovici

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terț Biroul Asociat de Avocați „Just” cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că a activat în cadrul BAA „Just” în calitate de

avocat, în perioada 31 octombrie 2008 - 25 iulie 2014, fiind efectuate defalcări ale

contribuțiilor de asigurări sociale, care potrivit informației CNAS nu au fost incluse

în Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale

(REVIND), deoarece de către BAA „Just” nu a fost depusă declarația persoanei

asigurate forma REV-5.

A precizat că potrivit informației verbale a administrației BAA „Just” și a unor

înscrisuri (ordine de plată), defalcările contribuțiilor de asigurări sociale pentru

dânsul, în perioada 31 octombrie 2008 - 25 iulie 2014, au fost efectuate.

1

A menționat că interpelarea reprezentantului său nr. 109 din 31 august 2020,

prin care a fost solicitată de la BAA „Just” informația despre prezentarea la CNAS

a declarației persoanei asigurate REV-5 și achitarea contribuțiilor de asigurări

sociale de stat pentru perioada 31 octombrie 2008 - 25 iulie 2014, în privința lui, a

rămas fără răspuns.

La 31 iulie 2020, prin intermediul reprezentantului său a solicitat de la CNAS

introducerea în stagiul de cotizare a termenului de activitate în calitate de avocat în

cadrul BAA „Just”, în perioada 31 octombrie 2008 - 25 iulie 2014.

Prin scrisoarea CNAS din 17 august 2020, recepționată la 19 august 2020,

dânsul a fost informat că în vederea soluționării litigiului dat este necesar ca

BAA „Just” să prezinte declarațiile persoanei asigurate REV-5 pentru perioada

nominalizată.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea privind

sistemul public de asigurări sociale, art. 164, 189, 224 Cod administrativ.

A solicitat anularea deciziei CNAS nr. 94/2018/45917 din 29 mai 2018

privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă a lui Sergiu Marian, în partea

stagiului stabilit de cotizare de 33,5 de ani, obligarea CNAS să facă modificări în

decizia contestată cu introducerea în stagiul lui de cotizare termenul de 5 ani 9 luni

de activitate în calitate de avocat în cadrul BAA „Just”, în perioada 31 octombrie

2008 - 25 iulie 2014, precum și încasarea de la CNAS în beneficiul lui a cheltuielilor

ce țin de judecarea cauzei.

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Marian.

A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica

mun. Chișinău nr. 94/2018/45917 în partea stagiului de cotizare de 33,5 ani al lui

Sergiu Marian.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a include în stagiul de

cotizare privind stabilirea pensiei lui Sergiu Marian, termenul de 5 ani și 09 luni în

calitate de avocat în cadrul Biroului Asociat de Avocați „Just”, pe perioada

31 octombrie 2008 - 25 iulie 2014.

Au fost încasate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

lui Sergiu Marian cheltuielile de judecată în sumă de 28,20 de lei.

La 3 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 10 februarie

2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin

intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

ajuns la concluzia de a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a include în

stagiul de cotizare al lui Sergiu Marian termenul de 5 ani și 09 luni în calitate de

2

avocat în cadrul BAA „Just”, pe perioada 31 octombrie 2008 - 25 iulie 2014, or

reclamantul/intimat a prezentat probe, precum ordinele de plată efectuate de

BAA „Just” către Ministerul Finanțelor, cu destinația plătitor Contribuții individuale

de asigurări sociale de stat obligatorii.

Prin urmare, prima instanță și instanța de apel au reținut că

reclamantul/intimat a depus diligență în vederea acumulării probatoriului, iar faptul

că această perioadă nu este inclusă în baza de date a pârâtei/apelantei, nu-i poate fi

imputată lui Sergiu Marian.

Mai mult, chiar dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de

lege pentru asociații BAA „Just” corespunzător, aceste omisiuni nu pot fi imputate

reclamantului/intimat, din care motiv această perioadă urmează a fi inclusă în stagiul

de cotizare.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că în refuzul

Casei Naționale de Asigurări Sociale nu a fost dat răspuns lui Sergiu Marian de ce

nu au fost luate în calcul probele prezentate de acesta (ordinul de plată nr. 38 din 24

decembrie 2009 privind achitarea contribuțiilor individuale de asigurări sociale de

stat obligatorii pentru anul 2009, precum și alte probe).

La 28 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii.

La 28 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 21 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece

instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce

reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A remarcat că intimatul nu a putut confirma faptul că în perioada 30 noiembrie

2008 - 25 iulie 2014 a activat în cadrul BAA „Just”, deoarece întru motivarea

pretențiilor înaintate, Sergiu Marian urma să prezinte copiile autentificate ale

ordinului de angajare/concediere de la BAA „Just”.

Respectiv, a considerat că este nemotivată și lipsită de orice temei și logică

juridică concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare potrivit căreia

activitatea intimatului în cadrul BAA „Just” este confirmată printr-o copie a

informației prezentată de BAA „Lexjustior” și semnată de către avocatul lui Sergiu

Marian, pe care lipsește și ștampila de autentificare a biroului emitent al acesteia.

Or, este evident faptul că un birou asociat de avocați nu poate confirma

activitatea unei persoane într-un alt birou de avocați, neprezentând în acest sens

niciun argument motivat legal sau careva acte justificative (confirmative) în acest

sens.

3

De asemenea, a accentuat că în informația parvenită de la BAA „Lexjustior”

se indică și asupra faptului că de către BAA „Just” nu a fost depusă declarația

persoanei asigurate forma REV-5, ceea ce denotă, repetat, caracterul dubios al

informației menționate, în contextul în care declarațiile persoanei asigurate se referă

la o altă entitate și nu sunt de natura datelor cu caracter public.

A mai notat că intimatul, în calitatea sa de fondator și membru al BAA „Just”,

nu putea să nu cunoască faptul că entitatea în fruntea căreia se afla, nu a prezentat

(depus) declarația persoanei asigurate forma REV-5.

Așadar, de către Casa Națională de Asigurări Sociale au fost întreprinse toate

măsurile legale întru respectarea dreptului persoanei de a beneficia de pensia

garantată de stat.

Având în vedere prevederile Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de

pensii, Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, Legii

bugetului asigurărilor sociale de stat și Regulamentului privind modalitatea de

calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru

stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017 și ținând cont

de faptul că angajatorul poartă responsabilitate pentru prezentarea declarațiilor

persoanelor asigurate REV-5 corecte și veridice pe toți angajații entității, intimatul

urma să se adreseze la angajator (practic la sine însuși), care are împuternicirea de

completare/corectare a datelor declarate inițial.

Astfel, odată cu completarea contului personal de asigurări sociale cu

informația restantă, realizând stagiul de cotizare necesar, Sergiu Marian deja se

poate adresa la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, conform vizei de domiciliu,

întru realizarea dreptului pretins.

Totodată, a specificat că intimatul, la solicitarea cheltuielilor de judecată, nu

a demonstrat aportul real al avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca

depusă de avocat, aptitudinile speciale necesare pentru acordarea asistenței juridice,

faptul în ce măsură munca avocatului, în cauza respectivă, i-a limitat capacitatea de

a lucra în alte dosare, natura și durata relației dintre avocat și client etc.

La 23 noiembrie 2022, în adresa lui Sergiu Marian și BAA „Just” a fost

expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 204), fiind recepționată

de BAA „Just” la 29 noiembrie 2022, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat

la actele cauzei (f. d. 205).

Corespondența menționată, care conținea copia recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale, expediată în adresa lui Sergiu Marian a fost returnată

de către oficiul poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 206-207).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Sergiu

Marian și BAA „Just” nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus

referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

4

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 septembrie 2022,

în ședință publică (f. d. 180).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din

21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei, prin

intermediul poștei electronice, la 22 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 190).

Cert este și faptul că la 28 septembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 191-192).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 21 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei, prin intermediul poștei

electronice, la 27 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 193).

Se mai constată că la 28 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului împotriva deciziei

din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 196-200).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

5

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7