3ra-27/23 — obligarea emiterii actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-27/23 — obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-27/23
2-20054369-01-3ra-12012023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,)
ÎNCHEIERE
15 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Fiodor Slivinschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului
Afacerilor Interne privind anularea actului administrativ individual defavorabil,
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 21 mai 2020, Fiodor Slivinschi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a notat că, a activat în organele afacerilor
interne până la 18 ianuarie 2002, iar raportul de serviciu a încetat în legătură cu
acumularea vechimii în muncă care-i acordă dreptul la pensie.
A susținut că, la stabilirea vechimii în muncă Ministerul Afacerilor Interne nu
i-a efectuat calcularea cu înlesniri pentru perioada 21 decembrie 1982 –1 septembrie
1993, perioadă în care a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie a
Direcției Poliției Chișinău, fapt care îi reduce cuantumul pensiei cu 25 %.
A menționat că, s-a adresat către Ministerului Afacerilor Interne cu solicitarea
să-i fie eliberată confirmare de recalcul a vechimii în serviciu, însă i s-a refuzat.
La 14 februarie 2020, s-a adresat cu cerere prealabilă, iar la 14 martie 2020 a
primit răspuns prin care i s-a comunicat că recalcularea vechimii în serviciu ține de
Casa Națională de Asigurări Sociale.
1
Astfel, la 17 februarie 2020, s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Botanica cu actele obținute de la Ministerul Afacerilor Interne, însă prin
răspunsul din 13 martie 2020 a primit refuz în satisfacerea cerințelor.
La 24 martie 2020 s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu
cerere prealabilă, care la rândul său, prin răspunsul nr. S-865/20 din 27 aprilie 2020
autoritatea publică a refuzat în satisfacerea cerințelor.
Reclamantul a opinat că răspunsurile Ministerului Afacerilor Interne și Casei
Naționale de Asigurări Sociale sunt drept neîntemeiate și nefondate, pasibile de a fi
anulate.
În drept, Fiodor Slivinschi a făcut trimitere la prevederile art.18, art. 48, art. 49,
art. 54 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993.
Totodată, a notat că Curtea Constituțională, prin hotărârea nr. 19 din 19 iulie
2016, a apreciat că: „... Pensiile pentru limita de vârstă se acordă pentru munca și
serviciile prestate, prin îndeplinirea unor obligațiuni social importante. Prin natura
lor social-juridică primară pensiile sunt sursa principală și permanentă de subzistență
a pensionarilor. Având în vedere dispozițiile Constituției (art. 47 alin. (2)), cetățenii
au dreptul de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile
Legii nr.156-XIV”.
De asemenea, Curtea a subliniat că, potrivit art.10 alin. (3) din Legea privind
pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul la pensie este imprescriptibil. În același
timp, Curtea observă că art. 35 alin. (1) din aceeași lege, prevede că plata stabilită și
neîncasată la timp se plătește retroactiv pe o perioadă de cel mult 3 ani până la data
solicitării. Aceeași normă se regăsește la pct. 20 din Regulamentul privind modul de
plată a pensiilor stabilit în sistemul public de asigurări sociale de stat și alocațiilor
sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006.
În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul instituind limita de 3 ani pentru
încasarea retroactivă a pensiei calculate, nu a ținut cont că neîncasarea acesteia poate
să nu depindă de voința beneficiarului.
De altfel, în condițiile art. 35 alin. (2) din Lege, în cazul neachitării la timp a
pensiei din vina organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia,
aceasta se achită fără nici un fel de limite în termen. În același timp, pot exista situații
în care pensia nu se încasează la timp din motive ce nu sunt imputate organului de
asigurări sociale, dar nu depind nici de voința beneficiarului pensiei, însă legea și în
asemenea situații îl sancționează pe titularul pensiei.
Într-o altă ordine de idei, având în vedere jurisprudența Curții Europene în
materia aplicării art.1 din Protocolul nr.1, conform căreia dreptul la prestații sociale
se asimilează unui drept de proprietate, Curtea reține că prin normele contestate, care
stabilesc limita de 3 ani pentru încasarea retroactivă a pensiei calculate, a fost
instituită o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate. Curtea reiterează că
dreptul de proprietate nu este unul absolut și poate fi supus unor limitări.
În acest context, Curtea reține că o restrângere a drepturilor reale garantate de
Constituție trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară în interesele menționate
la art. 54 alin. (2) din Legea fundamentală, să fie proporțională cu situația care a
2
determinat-o și să nu aducă atingere substanței dreptului de proprietate, altfel spus
să servească un interes public legitim.
Prin urmare, cu referire la interesul public în discuție, punând în balanță
interesul statului de a stabili anumite termen de apariție, exercitarea sau apărarea
drepturilor civile în scopul asigurării certitudinii juridice, pe de o parte, și dreptul
cetățenilor de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile
legii, aceasta fiind, de regulă sursa lor primară de existență, pe de altă parte, Curtea
constată că aceasta din urmă prevalează”.
Reclamantul a solicitat anularea răspunsului nr. 41/10-S-705/20 din 10 martie
2020 al Ministerului Afacerilor Interne și obligarea Ministerului Afacerilor Interne
de a confirma vechimea în serviciu a lui Fiodor Slivinschi, cu includerea perioadei
21 decembrie 1982 –1 septembrie 1993 cu înlesniri pentru o lună lucrată două luni
vechime în serviciu, anularea răspunsului nr.1552 din 13 martie 2020 a Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica și a răspunsului nr. S-865 din 27 martie
2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să efectueze calculul și să achite lui Fiodor Slivinschi pensia
pentru limită de vârstă.
Prin hotărârea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat ca ilegal răspunsul nr.
44/10-S705/20 din 10 martie 2020 al Ministerului Afacerilor Interne. S-a obligat
Ministerul Afacerilor Interne să emită un act administrativ individual favorabil prin
care să fie calculată vechimea în serviciu a reclamantului Fiodor Slivinschi, cu
includerea perioadei 21 decembrie 1982 –1 septembrie 1993 ca perioadă cu înlesniri.
În rest, pretențiile reclamantului s-au respins ca neîntemeiate.
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 27 decembrie 2021, cu
respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,
Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat, iar la 29 martie 2022 a depus
motivarea acestuia împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii
de apel, casarea hotărârii din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
La 5 ianuarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din
Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat,
iar la 20 aprilie 2022 a depus motivarea acestuia împotriva hotărârii instanței de
fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 22 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere
a acțiunii.
Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererile de apel depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de
Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că prima instanță just a
statuat că, în perioada, pentru care s-a solicitat recalcularea vechimii în muncă cu
avantaje, Fiodor Slivinschi întrunește condițiile legale ca să beneficieze de
calcularea vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada de referință, 21 decembrie
3
1982 –1 septembrie 1993, perioadă în care a activat în cadrul Izolatorului de detenție
provizorie a Direcției Poliției Chișinău.
Instanța de apel nu a reținut alegațiile părții apelante Ministerului Afacerilor
Interne, precum că nu ține de competența ultimului să stabilească pensia intimatului,
or, în speță Fiodor Slivinschi nu a solicitat Ministerului Afacerilor Interne stabilirea
pensiei, ci doar emiterea uni act administrativ individual favorabil prin care să fie
calculată vechimea în serviciu a acestuia, cu includerea perioadei 21 decembrie 1982
–1 septembrie 1993 ca perioadă cu înlesniri.
În ce privește pretenția reclamantului cu privire la obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei cu includerea perioadei de
activitate 21 decembrie 1982 – 01 septenariei 1993 ca perioadă cu înlesniri și
achitării pensiei, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că certificatul nr. 44/10S-383/20
din 28 ianuarie 2020 al Ministerul Afacerilor Interne nu reprezintă în sine o
confirmare a vechimii în muncă a reclamantului/intimatului, ci este doar o informare
despre perioada de activitate a acestuia în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Curtea de Apel Chișinău a conchis că instanța de fond just a statuat că Fiodor
Slivinschi nu a prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale acte suplimentare ce
i-ar acorda dreptul la recalcularea pensiei, or informația eliberată de Ministerul
Afacerilor Interne prin certificatul nr. 44/10S-383/20 din 28 ianuarie 2020 nu
stabilește vechimea în muncă a sa. Mai mult, că nu ține de competența Casei
Naționale de Asigurări Sociale să calculeze vechimea în muncă cu avantaje a
solicitanților, actele confirmative în acest sens se eliberează de organele abilitate, la
caz Ministerul Afacerilor Interne.
La 13 octombrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de
recurs, care ulterior, la 23 decembrie 2022, a fost completată cu motivare împotriva
deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actelor
judecătorești contestate, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă cererea
de chemare în judecată.
În motivarea recursului, recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia
contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a constatat
și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a
aplicat eronat normele de drept material și procedural.
Suplimentar, a indicat că, prin hotărârea Guvernului nr. 494/1997 „pentru
modificarea și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului, pct. 8 din hotărârea
Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,
stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și sistemului penitenciar a fost completat cu lit. d), care
reglementează acordarea înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă și anume:
calcularea două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat
nemijlocit în închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări
de subteran.
4
În acest sens, a menționat faptul că modificările operate în hotărârea Guvernului
nr. 78/1994, au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr.
1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 și
nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește astfel de garanții și pentru
colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne sau Inspectoratului General al Poliției.
Or, temeiul legal de emitere a actelor normative este expres stabilit în art. 44 al Legii
nr. 100/2017 cu privire la actele normative.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 septembrie 2022,
iar dispozitivul acesteia a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 3
octombrie 2022, fapt confirmat prin aviz poștal. Decizia motivată a fost notificată
recurentei, la data de 25 noiembrie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal (f. d. 148,
152).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a
conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245
din Codul administrativ.
La 13 ianuarie 2023, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea
depunerii referinței.
Prin referința din 2 februarie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat
că, a executat hotărârea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, menținută prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
prin urmare, la 20 ianuarie 2023, a emis certificatul nr. 44/10-290, potrivit căruia
perioada 21 decembrie 1982 -1 septembrie 1993 de activitate a fost calculată cu
înlesniri cu includerea în ea a avantajelor a două luni vechime pentru o lună de
serviciu, care la 20 ianuarie 2023 a fost remis avocatului intimatului/reclamantului,
Vladimir Kovali.
Fiodor Slivinschi nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus
referință la recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale.
Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
motive.
5
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța
de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie
să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale ale instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
6
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare
în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers
c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
7