3ra-663/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-663/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-663/22
2-20080901-01-3ra-30062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)
Î N C H E I E R E
7 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în obligare depusă de Vasili
Blișceac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil, de recalculare a pensiei,
împotriva deciziei din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din
20 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La data de 13 iulie 2020 Vasili Blișceac a depus prin intermediul oficiului
postal cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, de recalculare a pensiei.
În motivarea acestei acțiuni, Vasili Blișceac a indicat că în perioada 30 august
1982 – 1 februarie 2002 a activat în diferite subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor
Interne, iar potrivit ordinului nr. 56ef din 1 februarie 2002, serviciul în poliție și
contractul individual de muncă au încetat cu dreptul la pensie pe linia Ministerului
Afacerilor Interne, fiindu-i calculată vechimea în muncă de 19 ani, 5 luni și 1 zi.
Conform reclamantului, la calcularea vechimii în muncă, nu s-a luat în
considerație faptul că în perioada 10 august 1991 – 27 iunie 1994, a exercitat funcția
de polițist de pază în izolatorul de detenție provizorie și escortă al Secției raionale a
Afacerilor Interne, circumstanță ce se confirmă prin extrasul din ordinul nr. 260 ef
din 10 august 1991.
1
A subliniat că, prin ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor
Interne, au fost recunoscute unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor
categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul acestei
autorități de stat în care a fost menționat că sunt avantaje la recalcularea vechimii în
muncă perioada de activitate în Batalionul Serviciului Pază și Escortă, calculându-
se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
În acest context, Inspectoratul de Poliție Fălești a confirmat prin certificatul nr.
13589 din 10 decembrie 2019 că, Vasili Blișceac a activat în diferite subdiviziuni
ale Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv în perioada 10 august 1991 – 27 iunie
1994, în calitate de polițist de pază în Izolatorul de Detenție Provizorie și Escortă al
Secției Raionale a Afacerilor Interne.
Totodată, reclamantul a comunicat că, Inspectoratul de Poliție Fălești, i-a
eliberat certificatul conform căruia a fost probată perioada de activitate pentru
calcularea pensiei cu beneficii de 2 ani, 10 luni și 17 zile. Însă, la calcularea pensiei,
nu s-a luat în considerație această perioadă, cu aplicarea formulei de 2 luni vechime
în muncă pentru o lună de serviciu.
Din aceste considerente, reclamantul a depus la data de 21 mai 2020 în adresa
Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere privind recalcularea pensiei în legătură
cu vechimea de muncă majorată, achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu
cea primită anterior, începând cu data de 1 februarie 2002 până în prezent, anexând
în acest sens certificatul nr. 13589 din 10 decembrie 2019 cu indicarea
subdiviziunilor de activitate, eliberat de către Inspectoratul de Poliției Florești.
Prin răspunsul nr. B-1045/20 din 11 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări
Sociale i-a comunicat reclamantului, că din conținutul cererii înaintate la 21 mai
2020, nu poate fi dedus faptul contestării unui act administrativ individual, respectiv
temei pentru examinarea cererii prealabile prin prisma prevederilor Codului
administrativ, nu există, motiv pentru care Vasili Blișceac a depus prezenta acțiune
în obligare.
Vasili Blișceac a solicitat anularea răspunsului nr. B-1045/2020 din 11 iunie
2020 și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă cu avantaje de două
luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada 10 august 1991 –
27 iunie 1994, conform certificatului nr. 34/37-6563 din 13 iulie 2021 eliberat de
Inspectoratul de Poliției Fălești, începând cu 1 februarie 2002.
Prin hotărârea din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea în obligare depusă de Vasili Blișceac a fost admisă, fiind anulat răspunsul
nr. B-1045/2020 din 11 iunie 2020. A fost obligată Casa Națională de Asigurări
Sociale de a recalcula pensia pentru vechime în muncă lui Vasili Blișceac cu
avantaje de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada
10 august 1991 – 27 iunie 1994, conform certificatului nr. 34/37-6563 din 13 iulie
2021 eliberat de Inspectoratul de Poliției Fălești, începând cu 1 februarie 2002.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 4 august 2021, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus apel, care ulterior la data de 1 decembrie
2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului
judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii
contestate la data de 20 iulie 2021 (f.d.68), iar hotărârea motivată a fost notificată
2
apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 2 noiembrie 2021 (f.d.77).
Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 4 august 2021 (f.d.76) cât și
motivarea acestuia prezentată la data de 1 decembrie 2021 (f.d.88) sunt în termen.
Prin decizia din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 20 iulie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că concluziile primei instanțe,
expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.
În acest sens, au fost respinse argumentele apelului precum că, perioadele de
activitate a reclamantului/intimat în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie și
Escortă al Secției Raionale a Afacerilor Interne, nu pot fi raportate la prevederile pct.
8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Or, colaboratorii care
efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în
izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă
cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
Mai mult decât atât, prin certificatul nr. 34/37-6563 din 13 iulie 2021 eliberat
de Inspectoratul de Poliție Fălești, se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct. 8
lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.
La data de 21 aprilie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
nemotivat împotriva deciziei din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data
de 20 iulie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,
casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea
unei noi decizii, de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu actul judecătoresc
contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele
de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că în speță nu
există temei de recalculare a vechimii în muncă a reclamantului din cadrul
Izolatorului de Detenție Provizorie și escortă, ca perioadă calculată cu înlesniri de
1:2, deoarece perioadele de activitate a reclamantului/intimat în cadrul Izolatorului
de Detenție Provizorie și Escortă al Secției Raionale a Afacerilor Interne, nu pot fi
raportate la prevederile pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie
1994.
La data de 22 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului Vasili Blișceac copia motivării recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale împotriva deciziei din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă ultimul deși a recepționat
corespondența în data de 10 iulie 2022 și 5 august 2022, până la data examinării
admisibilității recursului, nu a depus referință.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
3
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 6 aprilie 2022,
fiind notificată recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 26 iunie
2022 (f.d.118).
Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 21 aprilie 2022, cât și
motivarea acestuia prezentată la data de 20 iulie 2022 sunt în termen.
Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor
de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de
a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii
în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
4
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
5