3r-153/22 — contestarea actului administrativ

3r-153/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-153/22

2-21021294-01-3r-12052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanțade apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

DECIZIE

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Crijanovschi Liviu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană

terță Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu privire la constatarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva hotărârii din 6 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 9 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Crijanovschi Liviu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, solicitând anularea deciziei CTAS Ocnița nr. 38/2020/25748 din

5 noiembrie 2020, anularea răspunsului la cererea prealabilă ca fiind lipsită de

temei, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească pensia pentru

vechime în muncă începând cu data eliberării din serviciu și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 3 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a fost atras în proces în calitate de

persoană terță.

Prin hotărârea din 6 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial acțiunea. A fost declarată drept ilegală decizia CTAS Ocnița

nr. 38/2020/25748 din 5 noiembrie 2020 privind refuzul în stabilirea pensiei

conform calculului eliberat de Direcția regională Nord a IGPF nr. 35/20/81-3648

din 9 octombrie 2020. A fost declarat drept ilegal refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. C-2726/20 din 4 ianuarie 2021. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să stabilească pensia lui Crijanovschi Liviu, luîndu-

1

se în considerare calculul eliberat de Direcția regională Nord a IGPF nr. 35/20/81-

3648 din 9 octombrie 2020, cu achitarea pensiei neachitate începând cu

1 octombrie 2020, cu majorările și indexările ce au avut loc. A fost încasat de la

Casa Națională de Asigurări Sociale, în beneficiul lui Crijanovschi Liviu suma de

3000 lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică. În rest

pretenția din acțiune, în partea ce ține de obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale la încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de compensare a cheltuielilor

de asistență juridică, în mărimea ce excede suma de 3000 lei a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 11 noiembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 6 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, pe motiv

că cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin.

(1) Cod administrativ.

La 21 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva încheierii din 15 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept procedural.

Astfel, a menționat că la data de 20 octombrie 2021 în adresa Casei Naționale

de Asigurări Sociale a parvenit hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Respectiv, este de părere că termenul de depunere a apelului a început a curge

de la data de 21 octombrie 2021 din ziua imediat următoare datei notificării actului

judecătoresc, iar data limită de depunere a apelului fiind ziua de 21 noiembrie

2021.

A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 15 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi încheieri prin care Casa Națională de

Asigurări Sociale să fie repusă în termen.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 15 decembrie

2021, fiind notificată recurentului în data de 6 ianuarie 2022, fapt ce rezultă din

avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 118). Astfel,

recursul depus la 21 ianuarie 2022 (f. d. 130-131), este în termen.

La 12 mai 2022 în adresa lui Crijanovschi Liviu, a fost expediată pentru

cunoștință copia cererii de recurs, însă acesta nu și-a valorificat dreptul de a

depune referință.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

2

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea

încheierii din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 6 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că

cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) Cod administrativ,

apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen

de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

În contextul dat, este cert că legiuitorul a prevăzut posibilitatea depunerii

apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de depunere a apelului

și cel de prezentare a motivării curg din momente diferite, fapt ce este reglementat

de art. 232 din Codul administrativ.

Totodată, regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de

contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de

prevederile Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

3

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost pronunțată la 6 octombrie 2021.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 21 septembrie 2021,

rezultă că reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a cunoscut că

deliberarea și pronunțarea hotărârii va avea loc pe data de 6 octombrie 2021

(f. d. 78).

Actele cauzei atestă că, la 11 noiembrie 2021 Casa Națională de Asigurări

Sociale, a depus apel împotriva hotărârii din 6 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că termenul de depunere a apelului și-a început curgerea

la 7 octombrie 2021, ziua imediat următoare datei pronunțării hotărârii contestate

și a expirat la 5 noiembrie 2021, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului, pe

când cererea de apel a fost depusă la 11 noiembrie 2021, fapt ce denotă exercitarea

acestei căi de atac cu încălcarea termenului stabilit de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, din care considerente instanța de apel prin încheierea din

15 decembrie 2021, întemeiat a declarat apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, apelul se

declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 232 alin.(1).

La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile

art.65 alin.(1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de

apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

Astfel, în conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen

legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal

sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se

depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se

anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și,

suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

În mod egal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate

părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură,

conform art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor și

motivelor întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la depunerea apelului din 11

noiembrie 2021, nu s-a solicitat.

La caz, nu poate constitui temei de admitere a recursului și anulare a încheierii

contestate argumentul recurentului precum că termenul de depunere a apelului a

început a curge din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc.

Or, instanța de recurs învederează că termenul de procedură instituit de

legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel în contenciosul

administrativ este prevăzut de o normă imperativă – art. 232 alin. (1) din Codul

4

administrativ, prin prisma căreia începutul curgerii termenului de depunere a

apelului este determinat de pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că nerespectarea termenului de

depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al

apelantului/recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ,

urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de

drepturile sale procedurale.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea

prezentului litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a

proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea apelului conform

prevederilor art. 232 alin. (1) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost ignorant cu

desăvârșire.

Contrar celor menționate, s-a constatat că Casa Națională de Asigurări Sociale

nu și-a exercitat dreptul de a depune apelul în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2)

lit. d) Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Casa Națională de Asigurări

Sociale nu a depus apelul în termenul stabilit de lege, motiv din care survin

sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că, în cazul admiterii spre examinare a unui astfel

de apel, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor

Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra

Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa

5

contra Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține încheierea din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Crijanovschi Liviu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu privire la constatarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6