HAUGEN v. NORWAY

Publicat la 13 iunie 2022 CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 59476/21 Vârsta Nils HAUGEN împotriva Norvegiei depusă la 1 decembrie 2021 comunicată la 24 mai 2022 OBIECTUL CAUZII Fiul reclamantului a fost condamnat la asistență medicală mentală obligatorie după ce a fost acuzat, printre altele, , tentativă de crimă în 2019 și alocat unui departament psihiatric spital. La începutul anului 2020, el a fost acuzat de uciderea unui alt pacient la instituție și reținut pe cale de reținere. El a comis sinucidere în timp ce a reținut. Reclamantul se plânge de o încălcare a drepturilor fiului său în temeiul articolului 3 din Convenție, în special în ceea ce privește condițiile de detenției fiului său, inclusiv restricții de contact, îngrijirea sa și supravegherea sănătății sale, toate având în vedere faptul că fiul său a suferit de o afecțiune psihiatrica gravă. S-au epuizat toate căile de recurs interne în sensul articolului 35 § 1 din Convenție și cererea a fost depusă Curții în termenul stabilit în această dispoziție? Având în vedere circumstanțele în care fiul reclamantului s-a sinucis (inclusiv că a fost reținut la reținere într-un moment în care a fost sub asistență medicală mentală obligatorie; interzicerea scrisorilor, vizitelor și accesului la mass-media și impunerea izolației totale (isolasjon fullstendig ); și, în special, îngrijirea și supravegherea sănătății sale în timp ce este în detenție) și monitorizarea de către autoritățile interne a chestiunii, au existat încălcări ale membrelor de fond sau procedural ale articolului 3 din Convenție? În cazul în care reclamația ar putea fi considerată substanțială care a fost depusă în temeiul articolului 2, au existat încălcări ale membrelor substanțiale sau procedurale ale acestei dispoziții?

Published on 13 June 2022

FIFTH SECTION

Application no. 59476/21

Age Nils HAUGEN

against Norway

lodged on 1 December 2021

communicated on 24 May 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicant’s son was sentenced to compulsory mental health care after being charged with,

inter alia

, attempted murder in 2019, and allocated to a hospital psychiatric department. In early 2020 he was charged with the murder of another patient at the institution and detained on remand. He committed suicide while detained.

The applicant complains of a violation of his son’s rights under Article 3 of the Convention, in particular with regard to the conditions of his son’s detention, including contact restrictions, his care and the supervision of his health, all in the light of his son having suffered from a serious psychiatric disorder.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Have all domestic remedies been exhausted within the meaning of Article 35 § 1 of the Convention, and was the application lodged with the Court within the time-limit set out in that provision?

2.

In view of the circumstances in which the applicant’s son committed suicide (including his having been detained on remand at a time when he was under compulsory mental health care; the prohibition on letters, visits and access to media and the imposition of total isolation (

fullstendig isolasjon

); and, in particular, his care and supervision of his health while in detention) and the domestic authorities’ follow-up of the matter, have there been violations of the substantive or procedural limbs of Article 3 of the Convention? In the event that the complaint could be considered in substance to have been lodged under Article 2, have there been violations of the substantive or procedural limbs of that provision?