2ac-19/23 — Constatarea nulitătii actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea nulitătii actelor juridice
- Temei legal
- Temeiurile de strămutare a cauzei
2ac-19/23 — Constatarea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-19/23
2-19057991-01-2ac-18012023
Î N C H E I E R E
15 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
soluționând cererea depusă de către lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL –
Vitalii Mamaliga cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală
în grad,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul
I&T ,,Mobilemn” SRL, Vitalii Mamaliga împotriva lui Stegărescu Iacov și
Stegărescu Tatiana cu privire la declararea nulității actelor juridice,
c o n s t a t ă:
La 30 mai 2019, lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL, Vitalii Mamaliga s-a
adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Stegărescu Iacov și Stegărescu
Tatiana, prin care a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare
nr. 6714 din 19 iulie 2010, ca fiind fraudulos.
Prin încheierea din 04 august 2022 a Judecătoriei Orhei (sediul central), cererea
de chemare în judecată depusă de lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL, Vitalii
Mamaliga a fost scoasă de pe rol.
La 22 august 2022, lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL, Vitalii Mamaliga a
depus cerere, prin care a solicitat anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe
rol.
Prin încheierea din 14 septembrie 2022 a Judecătoriei Orhei (sediul central) a
fost respinsă cererea depusă de lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL, Vitalii Mamaliga
privind anularea încheierii din 04 august 2022 a Judecătoriei Orhei (sediul central).
La 07 octombrie 2022, lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL, Vitalii Mamaliga
a depus recurs nemotivat ( la 28 noiembrie 2022-recurs motivat) împotriva încheierii
din 04 august 2022 a Judecătoriei Orhei (sediul central), solicitând anularea
încheierii privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.
Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, la 13 octombrie 2022, cauza
civilă enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul
Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), pentru examinare ]n
ordine de recurs judecătorului Ion Secrieru, care face parte din completul de
judecată în următoarea componență: Eugeniu Clim (președinte), Steliana Iorgov și
1
Ion Secrieru (judecători).
Prin dispoziția nr. 45 din 27 decembrie 2022 a Președintelui interimar al Curții
de Apel Chișinău privind constituirea completelor de judecată în cadrul Colegiilor
Curții de Apel Chișinău pentru anul 2023, s-a constituit în cadrul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ, completul de judecată nr.9 în următoarea
componență: Clim Eugeniu – Președinte; Iorgov Steliana și Olga Cojocaru.
Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, în baza Dispoziției nr. 45 din
27 decembrie 2022, la 10 ianuarie 2023, cauza a fost repartizată în mod-aleatoriu
judecătorului Olga Cojocaru.
La 16 ianuarie 2023, lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL – Vitalii Mamaliga a
depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f)
din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel
Chișinău.
În motivarea cererii a invocat că există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar
putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea
cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a
fi respinsă, din motivele ce succed.
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea
participanților la proces.
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează
de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune
niciunei căi de atac.
Colegiul consideră că motivele, invocate de lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL
– Vitalii Mamaliga în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența
prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. În condițiile speței,
aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în
imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru examinarea
recursului, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază
suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt.
La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului
participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din
Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,
legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul
participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute
la art. 50 din același cod.
Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor
judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,
instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă
instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține
prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se
va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o
2
manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că
judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca
înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o
predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care
judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,
judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul
în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în
rezultatul procesului.
În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie
2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire
la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în
primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca
instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3
acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care
cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă
absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în
diferite moduri.
Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)
face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea
personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,
adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială
legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16
decembrie 2003, 57067/00).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte
care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.
În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea
cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci
când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un
complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este
imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această
bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo
împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea
trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea
personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire
sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili
dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a
exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține
că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat
demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la
proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,
).
Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor
formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din
3
materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta
cauză spre examinare în ordine de recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți
personale.
În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea
cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă
instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din
Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin
obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății
judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice
bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative
nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în
grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL –
Vitalii Mamaliga, nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la
îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
depusă de lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL – Vitalii Mamaliga cu privire la
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad,
cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării în ordine de recurs la
Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-
270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea depusă de lichidatorul I&T ,,Mobilemn” SRL – Vitalii
Mamaliga privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.
Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul
I&T ”Mobillemn” SRL, Vitalii Mamaliga împotriva lui Stegărescu Iacov și
Stegărescu Tatiana cu privire la declararea nulității actelor juridice, se restituie Curții
de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de recurs, în același complet de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4