3ra-1124/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1124/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1124/22

2-19197923-01-3ra-31102022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Cazacu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, G. Mîra, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ „N.16” din Chișinău în procedura falimentului,

reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „N.16”

din Chișinău în procedura falimentului împotriva Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, persoană terță

Eugenia Puiu cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat integral hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

și s-a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 12 decembrie 2019, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ „N.16” din Chișinău în procedura falimentului (în continuare

Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că Eugenia Puiu a depus în adresa Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

plângere pe numele Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, prin care a invocat pretinse

încălcări ale prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal

nr. 133 din 08 iulie 2011.

Astfel, petiționara Eugenia Puiu a menționat în plângere că angajații

Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău au plasat facturile de plată emise pentru

serviciile comunale livrate către apartamentul său, în afara cutiei sale poștale, fapt

prin care i-au fost divulgate date cu caracter personal, cum ar fi adresa, numele,

situația financiară și faptul că locuiește singură.

1

Iar, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova a intentat procedura administrativă în baza plângerii

Eugeniei Puiu și a invitat Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău pentru data de

12 iulie 2019 pentru audieri, în cadrul cărora atât reprezentantul

Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, cât și angajatul responsabil de repartizarea

bonurilor de plată pentru servicii comunale în blocul locativ unde locuiește

petenta au dat explicații asupra esenței acuzațiilor și pozelor prezentate de către

aceasta în vederea confirmării afirmațiilor sale.

În consecință, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova a emis decizia nr. 302 din 14 noiembrie 2019,

prin care a constatat că Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău a încălcat prevederile

art. 4 alin.(1) lit. a), art. 29 și 30 din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal nr. 133 din 08 iulie 2011.

Reclamanta a notat că decizia nr. 302 din 14 noiembrie 2019 a fost

întemeiată în exclusivitate pe declarațiile petiționarei Eugenia Puiu și pozele

prezentate de aceasta, pe care se observă porțiuni din ordinele de plată, introduse

în cutiile poștale ale locatarilor blocului locativ nr. XXX din str. XXXXXX,

mun. XXXXXX.

În opinia reclamantei, pozele anexate de petenta Eugenia Puiu nu atestă în

niciun mod încălcarea normelor privind protecția confidențialității datelor cu

caracter personal. Or, ordinele de plată au fost plasate de către colaboratorii

Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău în cutiile poștale ale locatarilor (consumatorilor),

ceea ce nu înseamnă că ulterior altcineva sau însăși petenta nu putea scoate din

cutia poștală o parte din ordinul de plată, pentru a-l poza, astfel, încât să acuze

persoanele care l-au plasat în cutia poștală de lipsă de prudență în procesul

operării datelor cu caracter personal.

Respectiv, la caz, a fost încălcată prezumția nevinovăției, deoarece vinovăția

sa a fost constatată doar în baza declarațiilor și probelor administrate de persoana

cointeresată – Eugenia Puiu, care nu pot fi considerate obiective.

Totodată, reclamanta a remarcat că nu este clar modul în care prin plasarea

în cutia poștală a facturii de plată ar divulga datele persoanei privind situația

economică și financiară a acesteia, precum și faptul dacă aceasta locuiește

singură sau nu.

Prin urmare, reclamanta a considerat decizia nr. 302 din 14 noiembrie 2019

emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova ca fiind ilegală și neîntemeiată pe probe pertinente și

concludente.

Reclamanta Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău a solicitat prin cererea de

chemare în judecată anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal al Republicii Moldova nr. 302 din 14 noiembrie 2019.

Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis acțiunea depusă de către Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău și s-a anulat

decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova nr. 302 din 14 noiembrie 2019 (f.d. 62, 67-71, Vol.I).

La 10 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal al Republicii Moldova a depus prin poștă electronică la

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 17 august 2020 (f.d. 64, 65-66, Vol.I). Potrivit avizului de recepție a

2

corespondenței DS8000060362AS, copia hotărârii motivate a primei instanțe a

fost notificată apelantului la 07 octombrie 2020 (f.d. 74, Vol.I). Motivarea

apelului a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău la 05 noiembrie 2020

(f.d. 75-78, Vol.I).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova a respectat modul și termenul de atac instituit la art. 232 din Codul

administrativ.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 101, 102-113, Vol.I).

Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova, s-a casat integral decizia din 18 mai 2021 a Curții

de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată (f.d.137-145, Vol.I).

Prin încheierea protocolară din 02 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

Eugenia Puiu s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.158-159, Vol.I).

Prin decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral

hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o

nouă decizie de respingere ca neîntemeiată a acțiunii Î.M.G.F.L. „N.16” din

Chișinău (f.d.198-211, Vol.I).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău verificând temeinicia

și legalitatea hotărârii primei instanțe, stabilind starea de fapt și de drept, a conchis

că concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, nu corespund circumstanțelor de

fapt, respectiv instanța de fond neîntemeiat a admis acțiunea.

În argumentarea concluziei enunțate, Curtea de Apel Chișinău raportând

dispozițiile art. 4 alin.(1) lit. a), art. 29, 30 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011, precum și prevederile pct. 3.8 și 3.9 din

Instrucțiunea privind procedura de primire și repartizare a bonurilor de plată pentru

serviciile comunale de către angajații Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 16 din mun. Chișinău în procedura falimentului, aprobată prin

ordinul nr. 8 din 26 aprilie 2019, potrivit cărora fiecare bon de plată se introduce în

interiorul cutiei poștale corespunzător adresei din bonul de plată, astfel încât la

informația indicată să nu poată avea acces terțe persoane. În cazul în care la

anumite adrese din bonurile de plată lipsește cutia poștală, fie aceasta nu are ușită

sau este deteriorată, persoana împuternicită păstrează bonurile respective la sediul

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 din

mun. Chișinău în procedura falimentului, în dulapuri încuiate, la care nu au acces

terțe persoane și transmite bonurile respective doar proprietarului/locatarului

apartamentului respectiv, la cerere, după verificarea identității solicitantului, la

materialele și circumstanțele cauzei, a conchis asupra legalității și temeiniciei

deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 302

din 14 noiembrie 2019.

Or, la caz, autoritatea publică, a respectat prevederile legislației, procedura și

competența, ceia ce denotă lipsa temeiurilor de anulare a deciziei contestate.

3

Iar, Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, în calitate de operator de date cu caracter

personal, prin intermediul angajaților care au acces la datele cu caracter personal ce

vizează subiectul de date Eugenia Puiu, fiind obligată să asigure respectarea

securității și confidențialității datelor cu caracter personal, precum și să ia măsurile

organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal

împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum și

împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate

adecvat, a admis furnizarea și repartizarea în continuu a facturilor pentru serviciile

comunale către consumatorul final, locatara ap. XXX, Eugenia Puiu, din

str. XXXXXX, mun. XXXXXX, în cutia poștală defectă, fapt constatat în actul de

constatare din 09 iulie 2019, astfel fiind admisă favorizarea riscurilor prezentate de

prelucrare și caracterul datelor prelucrate.

De altfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele intimatei

privind lipsa suportului probant în furnizarea și repartizarea facturilor pentru

serviciile comunale către consumatorul final, locatara ap. XXX, Eugenia Puiu, din

str. XXXXXX, mun. XXXXXX cu încălcarea datelor cu caracter personal. Or, la

plângerea depusă de Eugenia Puiu, au fost anexate mai multe poze, care confirmă

că, angajații Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, contrar Instrucțiunilor aprobate, prin

ordinul lichidatorului din 26 aprilie 2019, au plasat bonurile de plată în cutia

poștală a Eugeniei Puiu, care este defectată, fapt ce face ca datele cu caracter

personal ale petentei ce se conțin în bonurile de plată, să fie accesibile terțelor

persoane.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară a desconsiderat argumentele

intimatei/reclamantei, că pozele prezentate de petentă nu atestă în niciun mod

încălcarea normelor privind protecția confidențialității datelor cu caracter personal,

așa cum, pozele respective confirmă cert, că bonurile de plată a serviciilor

comunale au fost plasate în cutia poștală defectă a Eugeniei Puiu, într-un mod în

care terțe persoane pot avea acces liber la datele cu caracter personal ce se conțin

în acestea.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a desconsiderat concluziile instanței de fond

că pozele prezentate de Eugenia Puiu nu confirmă încălcările imputate

Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, or, concluziile respective sunt în contradicție cu

hotărârea din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care

întreprinderea reclamantă a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor Legii

privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011.

Iar, luând în considerare cele menționate și având în vedere faptul că prima

instanță nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, aplicând eronat normele de drept material și adoptând o

hotărâre neîntemeiată, instanța de apel a casa hotărârea din 17 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o decizie nouă de respingere ca

neîntemeiată a acțiunii depuse de Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău.

La 27 iunie 2022, Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, reprezentată de avocatul

Tatiana Dicusar, a depus recurs, iar la 27 octombrie 2022 a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în

vigoare a hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

4

suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, pe care o consideră ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării.

Subsecvent, a enunțat că a întreprins toate rigorile privind respectarea și

protejarea datelor cu caracter personal. Iar, de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nu a fost stabilită

persoana care avea obligația de a plasa în cutiile poștale bonurile de plată, pentru a

fi instrumentat în totalitate cazul și identificat cercul părților în a căror obligație de

serviciu a fost plasarea în cutiile poștale a bonurilor de plată.

Prin referința depusă la 05 decembrie 2022 Eugenia Puiu a solicitat declararea

inadmisibilă sau respingerea recursului depus de Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău,

reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar.

Iar, prin referința depusă la 07 decembrie 2022 Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a solicitat declararea

inadmisibilă a recursului depus de Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, reprezentată

de avocatul Tatiana Dicusar cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 15 iunie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de

e-mail a Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău copia dispozitivului deciziei din

15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 23 iunie 2022, iar decizia

motivată la 25 octombrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta

electronică, anexate la dosar (f.d.212, 217, Vol.I).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, reprezentată de

avocatul Tatiana Dicusar, s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și

a depus în termen, recursul la data de 27 iunie 2021, iar motivarea recursului la

27 octombrie 2022.

Examinând temeiurile recursului depus de Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău,

reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din

cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

5

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

6

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Î.M.G.F.L. „N.16” din

Chișinău, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ „N.16” din Chișinău în procedura falimentului, reprezentată de avocatul

Tatiana Dicusar, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7