3ra-1124/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1124/22 2-19197923-01-3ra-31102022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Cazacu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, G. Mîra, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „N.16” din Chișinău în procedura falimentului, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „N.16” din Chișinău în procedura falimentului împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, persoană terță Eugenia Puiu cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat integral hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 12 decembrie 2019, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „N.16” din Chișinău în procedura falimentului (în continuare Î.M.G.F.L.

„N.16” din Chișinău) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii a indicat că Eugenia Puiu a depus în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova plângere pe numele Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, prin care a invocat pretinse încălcări ale prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011. Astfel, petiționara Eugenia Puiu a menționat în plângere că angajații Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău au plasat facturile de plată emise pentru serviciile comunale livrate către apartamentul său, în afara cutiei sale poștale, fapt prin care i-au fost divulgate date cu caracter personal, cum ar fi adresa, numele, situația financiară și faptul că locuiește singură.

1 Iar, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a intentat procedura administrativă în baza plângerii Eugeniei Puiu și a invitat Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău pentru data de 12 iulie 2019 pentru audieri, în cadrul cărora atât reprezentantul Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, cât și angajatul responsabil de repartizarea bonurilor de plată pentru servicii comunale în blocul locativ unde locuiește petenta au dat explicații asupra esenței acuzațiilor și pozelor prezentate de către aceasta în vederea confirmării afirmațiilor sale. În consecință, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a emis decizia nr. 302 din 14 noiembrie 2019, prin care a constatat că Î.M.G.F.L.

„N.16” din Chișinău a încălcat prevederile art. 4 alin.(1) lit. a), art. 29 și 30 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011. Reclamanta a notat că decizia nr. 302 din 14 noiembrie 2019 a fost întemeiată în exclusivitate pe declarațiile petiționarei Eugenia Puiu și pozele prezentate de aceasta, pe care se observă porțiuni din ordinele de plată, introduse în cutiile poștale ale locatarilor blocului locativ nr. XXX din str. XXXXXX, mun. XXXXXX. În opinia reclamantei, pozele anexate de petenta Eugenia Puiu nu atestă în niciun mod încălcarea normelor privind protecția confidențialității datelor cu caracter personal. Or, ordinele de plată au fost plasate de către colaboratorii Î.M.G.F.L.

„N.16” din Chișinău în cutiile poștale ale locatarilor (consumatorilor), ceea ce nu înseamnă că ulterior altcineva sau însăși petenta nu putea scoate din cutia poștală o parte din ordinul de plată, pentru a-l poza, astfel, încât să acuze persoanele care l-au plasat în cutia poștală de lipsă de prudență în procesul operării datelor cu caracter personal. Respectiv, la caz, a fost încălcată prezumția nevinovăției, deoarece vinovăția sa a fost constatată doar în baza declarațiilor și probelor administrate de persoana cointeresată – Eugenia Puiu, care nu pot fi considerate obiective. Totodată, reclamanta a remarcat că nu este clar modul în care prin plasarea în cutia poștală a facturii de plată ar divulga datele persoanei privind situația economică și financiară a acesteia, precum și faptul dacă aceasta locuiește singură sau nu.

Prin urmare, reclamanta a considerat decizia nr. 302 din 14 noiembrie 2019 emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova ca fiind ilegală și neîntemeiată pe probe pertinente și concludente. Reclamanta Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nr. 302 din 14 noiembrie 2019. Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis acțiunea depusă de către Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău și s-a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nr. 302 din 14 noiembrie 2019 (f.d.

62, 67-71, Vol.I). La 10 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a depus prin poștă electronică la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 17 august 2020 (f.d. 64, 65-66, Vol.I). Potrivit avizului de recepție a 2 corespondenței DS8000060362AS, copia hotărârii motivate a primei instanțe a fost notificată apelantului la 07 octombrie 2020 (f.d. 74, Vol.I). Motivarea apelului a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău la 05 noiembrie 2020 (f.d. 75-78, Vol.I). Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de apel, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a respectat modul și termenul de atac instituit la art. 232 din Codul administrativ.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 101, 102-113, Vol.I). Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, s-a casat integral decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.137-145, Vol.I). Prin încheierea protocolară din 02 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Eugenia Puiu s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.158-159, Vol.I).

Prin decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie de respingere ca neîntemeiată a acțiunii Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău (f.d.198-211, Vol.I). În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău verificând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe, stabilind starea de fapt și de drept, a conchis că concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, nu corespund circumstanțelor de fapt, respectiv instanța de fond neîntemeiat a admis acțiunea.

În argumentarea concluziei enunțate, Curtea de Apel Chișinău raportând dispozițiile art. 4 alin.(1) lit. a), art. 29, 30 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011, precum și prevederile pct. 3.8 și 3.9 din Instrucțiunea privind procedura de primire și repartizare a bonurilor de plată pentru serviciile comunale de către angajații Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 din mun. Chișinău în procedura falimentului, aprobată prin ordinul nr. 8 din 26 aprilie 2019, potrivit cărora fiecare bon de plată se introduce în interiorul cutiei poștale corespunzător adresei din bonul de plată, astfel încât la informația indicată să nu poată avea acces terțe persoane.

În cazul în care la anumite adrese din bonurile de plată lipsește cutia poștală, fie aceasta nu are ușită sau este deteriorată, persoana împuternicită păstrează bonurile respective la sediul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 din mun. Chișinău în procedura falimentului, în dulapuri încuiate, la care nu au acces terțe persoane și transmite bonurile respective doar proprietarului/locatarului apartamentului respectiv, la cerere, după verificarea identității solicitantului, la materialele și circumstanțele cauzei, a conchis asupra legalității și temeiniciei deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 302 din 14 noiembrie 2019. Or, la caz, autoritatea publică, a respectat prevederile legislației, procedura și competența, ceia ce denotă lipsa temeiurilor de anulare a deciziei contestate.

3 Iar, Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, în calitate de operator de date cu caracter personal, prin intermediul angajaților care au acces la datele cu caracter personal ce vizează subiectul de date Eugenia Puiu, fiind obligată să asigure respectarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal, precum și să ia măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat, a admis furnizarea și repartizarea în continuu a facturilor pentru serviciile comunale către consumatorul final, locatara ap. XXX, Eugenia Puiu, din str. XXXXXX, mun.

XXXXXX, în cutia poștală defectă, fapt constatat în actul de constatare din 09 iulie 2019, astfel fiind admisă favorizarea riscurilor prezentate de prelucrare și caracterul datelor prelucrate. De altfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele intimatei privind lipsa suportului probant în furnizarea și repartizarea facturilor pentru serviciile comunale către consumatorul final, locatara ap. XXX, Eugenia Puiu, din str. XXXXXX, mun. XXXXXX cu încălcarea datelor cu caracter personal. Or, la plângerea depusă de Eugenia Puiu, au fost anexate mai multe poze, care confirmă că, angajații Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, contrar Instrucțiunilor aprobate, prin ordinul lichidatorului din 26 aprilie 2019, au plasat bonurile de plată în cutia poștală a Eugeniei Puiu, care este defectată, fapt ce face ca datele cu caracter personal ale petentei ce se conțin în bonurile de plată, să fie accesibile terțelor persoane.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară a desconsiderat argumentele intimatei/reclamantei, că pozele prezentate de petentă nu atestă în niciun mod încălcarea normelor privind protecția confidențialității datelor cu caracter personal, așa cum, pozele respective confirmă cert, că bonurile de plată a serviciilor comunale au fost plasate în cutia poștală defectă a Eugeniei Puiu, într-un mod în care terțe persoane pot avea acces liber la datele cu caracter personal ce se conțin în acestea. La fel, Curtea de Apel Chișinău a desconsiderat concluziile instanței de fond că pozele prezentate de Eugenia Puiu nu confirmă încălcările imputate Î.M.G.F.L.

„N.16” din Chișinău, or, concluziile respective sunt în contradicție cu hotărârea din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care întreprinderea reclamantă a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011. Iar, luând în considerare cele menționate și având în vedere faptul că prima instanță nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, aplicând eronat normele de drept material și adoptând o hotărâre neîntemeiată, instanța de apel a casa hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o decizie nouă de respingere ca neîntemeiată a acțiunii depuse de Î.M.G.F.L.

„N.16” din Chișinău. La 27 iunie 2022, Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, a depus recurs, iar la 27 octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, 4 suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării. Subsecvent, a enunțat că a întreprins toate rigorile privind respectarea și protejarea datelor cu caracter personal.

Iar, de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nu a fost stabilită persoana care avea obligația de a plasa în cutiile poștale bonurile de plată, pentru a fi instrumentat în totalitate cazul și identificat cercul părților în a căror obligație de serviciu a fost plasarea în cutiile poștale a bonurilor de plată. Prin referința depusă la 05 decembrie 2022 Eugenia Puiu a solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea recursului depus de Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar. Iar, prin referința depusă la 07 decembrie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Î.M.G.F.L.

„N.16” din Chișinău, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 15 iunie 2022. Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-mail a Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău copia dispozitivului deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 23 iunie 2022, iar decizia motivată la 25 octombrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar (f.d.212, 217, Vol.I). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen, recursul la data de 27 iunie 2021, iar motivarea recursului la 27 octombrie 2022. Examinând temeiurile recursului depus de Î.M.G.F.L.

„N.16” din Chișinău, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ 5 exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 6 Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Î.M.G.F.L. „N.16” din Chișinău, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ „N.16” din Chișinău în procedura falimentului, reprezentată de avocatul Tatiana Dicusar, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 7