2ra-1554/22 — stabilirea modului de folosire a terenului aferent constructiilor, stabilirea hotarelor, inlaturarea obstacolelor prin demolarea gardului construit samavolnic si compensarea cheltuielilor de judecata si act. rec. cu privire la declararea nulitatii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren, radierea din Registru bunurilor imobile a dreptului de proprietate, demolarea constructiei neautorizate si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-1554/22 — stabilirea modului de folosire a terenului aferent constructiilor, stabilirea hotarelor, inlaturarea obstacolelor prin demolarea gardului construit samavolnic si compensarea cheltuielilor de judecata si act. rec. cu privire la declararea nulitatii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren, radierea din Registru bunurilor imobile a dreptului de proprietate, demolarea constructiei neautorizate si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1554/22

2-15093918-01-2ra-26102022

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. C. Albu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Petru

Moraru și Tamara Diaconova (Morari), reprezentați de avocatul Veronica Pascal și de

Ana Mounir, reprezentată de avocații Victor Dodon și Daniel Șontea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Moraru și

Tamara Morari împotriva Anei Mounir cu privire la stabilirea modului de folosire a

terenului aferent construcțiilor, stabilirea hotarelor, înlăturarea obstacolelor prin

demolarea gardului construit samavolnic și compensarea cheltuielilor de judecată și

acțiunea reconvențională înaintată de Ana Mounir împotriva lui Petru Moraru,

Tamarei Morari, Danielei Morari, Vadim Morari, Igor Morari, Primăriei și Consiliului

orașului Ialoveni, Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, Departamentul

Cadastru, intervenient accesoriu Ludmila Arbuz cu privire la declararea nulității titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, radierea din Registru bunurilor

imobile a dreptului de proprietate, demolarea construcției neautorizate și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de avocatul Victor Dodon, în interesele Anei Mounir și

avocatul Veronica Pascal, în interesele lui Petru Moraru și Tamarei Diaconova (Morari)

și a fost menținută hotărârea din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

constată:

La data de 01 octombrie 2015, Petru Moraru și Tamara Morari au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Anei Mounir cu privire la stabilirea modului de

1

folosire a terenului aferent construcțiilor, stabilirea hotarelor, înlăturarea obstacolelor

prin demolarea gardului construit samavolnic și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în baza contractului de vânzare -

cumpărare în anul 1993 au privatizat imobilul din or. XXXXX, str. XXXXX. Ulterior

au efectuat lucrări de reconstrucție legiferate prin procesul-verbal de recepție finală nr.

106 din 12 august 2008, remis spre reînregistrările în Registrul bunurilor imobile.

Conform cerințelor art.290 din Codul civil, la 05 septembrie 2008 imobilul a fost

reînregistrat ca proprietate la OCT Ialoveni (actualmente ASP, Departamentul

Cadastru, SCT Ialoveni) cu nr. cadastral XXXXX.

Prin decizia Primăriei or. Ialoveni nr.4 din 22 aprilie 1994 a fost recunoscut dreptul

de proprietate asupra terenului sub construcție cu suprafața de 550 m.p.

Au relatat că, în vecinătate pe sectorul de teren aferent și Ana Mounir a construit

casă de locuit individuală, inclusiv gardul de delimitare și până în prezent nu au fost

înaintate anumite obiecții.

Petru Moraru și Tamara Morari au indicat că, conform dosarului cadastral și

extrasului din Registrul bunurilor imobile terenul cu suprafața de 550 m.p. este dat în

folosință coproprietarilor și urmează a fi folosit în conformitate cu proporțiile stabilite

de OCT.

Totodată, reclamanții au afirmat că, Ana Mounir în perioada 28-29 septembrie

2015 a construit samovolnic un gard pe sectorul lor de teren, care le-a îngrădit accesul

la suprafața necesară de teren aferent și accesul de intrare în ogradă și casa de locuit.

Inițial, au convenit ca să fie modificat locul de amplasare a gardului, dar până în prezent

chestiunea nu a fost soluționată, creându-se conflicte.

Mai mult, s-au adresat organelor de drept pentru a soluționa problema, însă prin

răspunsul din 30 septembrie 2015 au fost informați despre necesitatea soluționării

litigiului în ordine civilă.

Concomitent, au indicat că, în prezent pârâta a inițiat procedura de privatizare a

terenului, care din motive necunoscute poate fi efectuată fără acordul lor și astfel vor fi

create obstacole în folosirea proprietății lor.

La data de 10 decembrie 2015, Ana Mounir, reprezentată de avocatul Oxana

Secrieru a depus cerere reconvențională împotriva lui Petru Moraru și Tamarei Morari

cu privire la demolarea construcției, obligarea pârâților de a schimba scurgerea picăturii

streșinii și a apei pe terenul lor, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul ședinței de judecată din 03 octombrie 2016, Ana Mounir, reprezentată de

avocatul Victor Dodon a depus cerere de completare a acțiunii reconvenționale,

indicând în calitate de pârâți, Petru Moraru, Tamara Morari, Daniela Morari, Vadim

Morari, Igori Morari, Primăria or. Ialoveni, ASP, Departamentul Cadastru, SCT

Ialoveni, intervenient accesoriu Ludmila Arbuz, solicitând declararea nulității titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Petru Moraru

și a duplicatului de pe acesta, radierea din Registru bunurilor imobile a dreptului de

proprietate a lui Petru Moraru asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, obligarea

2

pârâților de a demola construcția ce depășește linia de hotar a terenului proprietate

privată a Anei Mounir și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale Ana Mounir a indicat că, Petru Moraru,

Tamara Morari, Daniela Morari, Vadim Morari și Igori Morari în urma privatizării

fondului de locuințe dețin cu titlul de proprietate bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX,

amplasat în blocul locativ cu nr. cadastral XXXXX, din or. XXXXX, str. XXXXX

(fosta str. XXXXX), proprietarul căruia este administrația publică locală, și anume,

Primăria or. Ialoveni.

Suplimentar a precizat că, la 04 aprilie 2000, Primăria or. Ialoveni a eliberat lui

Petru Moraru, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra terenului

aferent casei de locuit, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, iar la 07 octombrie 2015

duplicat al titlului, pe care Petru Moraru l-a înregistrat în Registrul bunurilor imobile la

OCT Ialoveni.

A susținut că, atât titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cât și

duplicatul acestuia, eliberate pe numele lui Petru Moraru, sunt acte juridice ce contravin

legii, ordinii publice sau bunelor moravuri, lovite de nulitate absolută, acțiunea în

constatarea căreia este imprescriptibilă.

A notat că, până în prezent blocul locativ în care Petru Moraru și Tamara Morari

dețin în proprietate comună spații locative la nivel de încăperi izolate, se află la balanța

Primăriei or. Ialoveni, nefiind emisă o decizie a autorității publice locale în sensul

transmiterii blocului locativ către coproprietarii de apartamente privatizate, sau o

decizie de transmitere în proprietatea lor a terenului aferent, precum și decizie de

stabilire a hotarelor și dimensiunilor terenurilor, care putea fi adoptată doar în urma

adresării coproprietarilor apartamentelor privatizate, conform Legii privatizării

fondului de locuințe, nr. 1324-XII din 10 martie 1993 și Legii condominiului în fondul

locativ nr.913 - XIV din 30 martie 2000.

A susținut Ana Mounir că, în sensul art. 11 din Codul funciar, în proprietatea

comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor trec sectoarele de teren,

proporțional suprafeței privatizate de fiecare, iar din conținutul titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren eliberat de Primăria or. Ialoveni pe numele lui Petru

Moraru, cât și duplicatului acestuia, rezultă că terenul a fost atribuit în proprietate

comună prin decizia Primăriei or. Ialoveni nr.02-03 din 01 martie 2000.

A subliniat că, în vara anului 2015 în lipsa autorizației de construire, pârâții

depășind proiectul și limitele de hotar, au efectuat lucrări de reconstrucții capitale ce

depășesc limitele terenului amplasat în or. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX, iar în luna septembrie a anului 2015, dânsa a solicitat stoparea lucrărilor

abuzive efectuate de ei, iar pentru a renunța la drepturile sale și a tolera în continuare

construcțiile ce se demarau pe proprietatea sa, dânșii i-au propus în schimb mijloace

financiare, fapt pentru care și-a exprimat dezacordul și a insistat asupra stopării acestor

construcții, ridicând gard la hotarul prestabilit, întru protejarea proprietății private de

samavolnicia pârâților. Astfel, în Raportul de constatare tehnico-științifică nr.793 din

3

03 decembrie 2015 se reflectă că, pârâții se fac vinovați de încălcarea limitelor hotarelor

și normele stabilite în construcții.

Prin încheierea din 11 octombrie 2016 a Judecătoriei Ialoveni a fost primită

acțiunea reconvențională înaintată de Ana Mounir, pentru a fi judecată odată cu cererea

inițială înaintată de Petru Moraru și Tamara Morari.

Prin încheierea din 18 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni s-

au reluat dezbaterile judiciare, cu examinarea cauzei în fond și a fost atras în proces, în

calitate de copârât Consiliul or. Ialoveni.

Prin hotărârea din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni s-a

respins cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată și s-a respins acțiunea

reconvențională, ca fiind depusă peste termenul de prescripție extinctivă.

La data de 06 iulie 2021, Petru Moraru și Tamara Diaconova (Morari),

reprezentați de avocatul Veronica Pascal au declarat apel nemotivat, iar la data de 10

noiembrie apel motivat împotriva hotărârii din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni, solicitând casarea hotărârii, emiterea unei decizii noi, în partea

respingerii acțiunii ca neîntemeiată, cu admiterea acțiunii inițiale integral.

La data de 20 iulie 2021, Ana Mounir, reprezentată de avocatul Victor Dodon a

declarat apel nemotivat, iar la data de 22 noiembrie 2021 apel motivat împotriva

hotărârii din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând casarea

hotărârii, emiterea unei decizii noi, în partea respingerii acțiunii reconvenționale, cu

admiterea acesteia integral.

Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de avocatul Victor Dodon, în interesele Anei Mounir și avocatul Veronica

Pascal, în interesele lui Petru Moraru și Tamarei Diaconova (Morari) și a fost menținută

hotărârea din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reiterat că, bunurile imobile cu

nr. cadastral XXXXX și cu nr. cadastral XXXXX sunt deținute în regim de

coproprietate de mai mulți proprietari, cererea de chemare în judecată fiind depusă doar

de Petru Moraru și Tamara Morari, iar proprietar al bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX este Administrația Publică Locală, dar nu reclamanții.

De asemenea instanța de apel a reiterat că, stabilirea hotarelor între vecinii Petru

Moraru, Tamara Morari și Ana Mounir, este de competența autorității publice locale,

iar instanța poate interveni numai în cazul în care hotarele determinate aduc atingere

mărimii stabilite a terenului sau rezultatul stabilirii hotarelor contravin faptelor stabilite,

ceea ce nu a fost solicitat și nici probat.

Instanța de apel a împărtășit concluzia instanței de fond că, actele normative în

vigoare care stabilesc modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren,

cazurile în care se actualizează planul cadastral și temeiurile pentru actualizare sunt

expuse în art. 18 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998

și pct. 77, 78, 85-89, 90-91 și 92-99 ale ,,Instrucțiunii cu privire la modul de executare

a lucrărilor cadastrale la nivel de teren”, aprobată prin Ordinul ARFC nr. 70 din 04

4

august 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. nr. 330-334 art. 1702 din 08

septembrie 2017).

Instanța de apel a menționat că în speță, s-a constatat cu certitudine că, conform

procesului-verbal de recepție finală nr.106 din 12 august 2008, lucrările de construcție

după replanificarea apartamentului nr.XXXXX din str. XXXXX, au fost finalizate cu

modificarea suprafeței interioare a casei de locuit la 543,1 m.p., iar din momentul

edificării construcției, până în anul 2015, Ana Mounir nu a opus obiecții față de

construcțiile nominalizate.

Așadar, pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit omiterea termenului de

prescripție de către Ana Mounir, inclusiv s-a invocat atât de avocatul Veronica Pascal,

cât și Ludmila Arbuz, principiu de care prima instanță legal s-a ghidat, fiind obligată să

țină cont și în drept să refuze în satisfacerea cerințelor anume din acest motiv, or,

conform art.271 din Codul civil, însăși expirarea termenului de prescripție este temei

de sine stătător de refuz în acțiune.

La data de 14 octombrie 2022, Petru Moraru și Tamara Diaconova (Morari),

reprezentați de avocatul Veronica Pascal, au declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că a fost constatat eronat proprietarul terenului

și anume Administrația Publică Locală, or terenul cu numărul cadastral XXXXX este

divizat în 2 părți egale, fiind înregistrat ½ din teren cu drept de proprietate după Petru

Moraru din 05 septembrie 2008, iar cealaltă jumătate este proprietate a Administrației

Publice Locale, fiind atribuită în folosință Ludmilei Arbuz. A menționat că litigiul

constă în hotarul comun cu Ana Mounir, care este pe cealaltă parte a terenului, litigiu

între 2 proprietari.

A indicat că între terenurile cu nr. cadastrale XXXXX-XXXXX nu au fost stabilite

niciodată hotare în natură, fapt confirmat de specialistul lucrărilor cadastrale efectuate

SRL „Globcad” și confirmate de Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

Primăria Ialoveni.

A relatat că la data de 15 septembrie 2015 Ana Mounir a inițiat procedura de

stabilire a hotarelor în natura, dar acest proces nu a fost finalizat din cauza dezacordului

cu hotarul lor, în pofida acestui fapt, Ana Mounir în lipsa autorizației, a început

construcția unui gard capital, iar dânșii au inițiat litigiul în instanța de judecată.

Construcția gardului a fost deplasată dinspre Ana Mounir către familia Moraru cu

circa 2 m lățime pe toată lungimea hotarului, iar în rezultatul cercetării la fața locului

la 15 octombrie 2021 s-a constatat că, noul gard construit a fost amplasat pe terenul ce

aparține familiei Moraru, fapt confirmat și prin planșele fotografice, dar și pilonii de la

poarta de intrare în curtea ce aparține familiei Moraru.

A reiterat că instanța de judecată la judecarea cauzei, prin cercetarea probelor din

dosar urma a stabili depășirea/nedepășirea hotarului de către Ana Mounir, însă a omis

să examineze cerința de demolare, iar Curtea de Apel nu a oferit apreciere acestui

argument.

5

La data de 27 octombrie 2022 Ana Mounir, reprezentată de avocatul Victor Dodon,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea respingerii

acțiunii reconvenționale, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii

reconvenționale și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel, exprimându-și poziția doar pe marginea aplicării

termenului de prescripție, asupra pretențiilor cu privire la construcțiile ce aparțin

intimaților, motivând că Ana Mounir nu a înaintat obiecții asupra construcțiilor

recepționate în anul 2008, deși cuprinsul cererii reconvenționale cuprinde și alte

pretenții precum nulitatea titlului de autentificare a deținătorului de teren eliberat de

Primăria or. Ialoveni pe numele lui Petru Moraru, invocându-se nulitatea absolută a

acestui act juridic, iar acțiunea în constatarea nulității absolute este imprescriptibilă.

A considerat că instanțele inferioare urmau să dea apreciere titlului de autentificare

a deținătorului de teren eliberat pe numele lui Petru Moraru, stabilind ilegalitatea lui și

declararea nulității absolute a acestuia, cu atât mai mult că la baza eliberării acestui titlu

a stat decizia din 01 martie 2000 care se referă la atribuirea în proprietate a loturilor de

pământ de pe lângă casele individuale de locuit și nu la terenurile aferente blocurilor

locative care prevăd o altă procedură de atribuire în proprietate, iar anexa la decizia

menționată se referă la executarea lucrărilor cadastrale în cadrul înregistrării primare

masive și nu la atribuirea în proprietate.

La data de 18 noiembrie 2022, Ana Mounir, reprezentată de avocatul Daniel

Șontea, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța

de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia nr. 4 din 22 aprilie 1994 a

Primarului or. Ialoveni în baza căreia a fost eliberat titlul de autentificare a deținătorului

de teren, cât și duplicatul acestuia, eliberate pe numele lui Petru Moraru, sunt acte

juridice ce contravin legii, fiind lovite de nulitate absolută, acțiune în constatarea căreia

este imprescriptibilă, iar concluziile instanțelor inferioare cu privire la respingerea

acțiunii reconvenționale depusă de Ana Mounir, ca tardivă, sunt eronate și urmează a fi

casate.

Totodată, în cererea de recurs Petru Moraru și Tamara Diaconova (Morari),

reprezentați de avocatul Veronica Pascal, au solicitat examinarea recursului în prezența

participanților la proces.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Iar, potrivit art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul declarat admisibil se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide

asupra oportunității invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

6

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În sensul normelor de drept procedural citate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar

de a respinge cererea cu privire la examinarea recursului în prezența participanților la

proces, deoarece prevederile art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează

expres că asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la

proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre

care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 05 iulie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurenților la data de 22 septembrie 2022 (f.d. 247 Vol. II).

Astfel, recursurile, declarate la 14 octombrie 2022 de către Petru Moraru și

Tamara Diaconova (Morari), reprezentați de avocatul Veronica Pascal, la 27 octombrie

2022 de către Ana Mounir, reprezentată de avocatul Victor Dodon, și la 18 noiembrie

2022 de către Ana Mounir, reprezentată de avocatul Daniel Șontea, sunt în termen.

Copia recursurilor a fost expediată în adresa participanților la proces, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 11, 23, 27 Vol. III).

Prin referința depusă la 03 noiembrie 2022, Petru Moraru și Tamara Diaconova

(Morari), reprezentați de avocatul Veronica Pascal, au solicitat respingerea recursului

depus de Ana Mounir, cu menținerea hotărârii primei instanțe în partea respingerii

acțiunii reconvenționale.

Prin referința depusă la 18 noiembrie 2022, Ana Mounir, reprezentată de

avocatul Victor Dodon, a solicitat declararea recursului depus de Petru Moraru și

Tamara Diaconova (Morari) ca inadmisibil.

Prin referința depusă la 10 decembrie 2022, Ludmila Arbuz a solicitat

respingerea recursului depus de Ana Mounir, cu menținerea hotărârii primei instanțe în

partea respingerii acțiunii reconvenționale.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

7

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Petru Moraru și Tamara

Diaconova (Morari), reprezentați de avocatul Veronica Pascal și de Ana Mounir,

reprezentată de avocații Victor Dodon și Daniel Șontea nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

8

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de Petru

Moraru și Tamara Diaconova (Morari), reprezentați de avocatul Veronica Pascal și de

Ana Mounir, reprezentată de avocații Victor Dodon și Daniel Șontea asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Petru Moraru și Tamara Diaconova (Morari), reprezentați de

avocatul Veronica Pascal și de Ana Mounir, reprezentată de avocații Victor Dodon și

Daniel Șontea, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Petru Moraru și Tamara Diaconova (Morari),

reprezentați de avocatul Veronica Pascal și de Ana Mounir, reprezentată de avocații

Victor Dodon și Daniel Șontea, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

9