3ra-892/22 — contestarea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-892/22 — contestarea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-892/22

2-21015498-01-3ra-30082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

DECIZIE

8 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând în ședință publică recursul depus de Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Stanislava Buga

împotriva Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 2 februarie 2021, Stanislava Buga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acestei acțiunii Stanislava Buga a invocat că la 19 iunie 2020 a

fost eliberată fișa medicală pentru expertizare în vederea determinării dizabilității

fiului Mihail Buga, născut la xxxx, prin care s-a constatat că copilul se consideră

xxxx, din momentul în care au apărut xxxx, iar examenul clinic al stării de sănătate

a copilului a stabilit că acesta suferă de acuză – xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, din care

considerente la 24 iunie 2020 a depus o cerere la Serviciul pentru determinarea

gradului de dizabilitate cu privire la determinarea gradului de dizabilitate repetat,

stabilirea circumstanțelor dizabilității și perioada pentru care a fost determinat

gradul de dizabilitate, cu eliberarea Programului individual de reabilitare și

incluziune socială.

Ca urmare, în urma examinării de către membrii echipei s-a eliberat

certificatul de încadrare în grad de dizabilitate, prin care copilul a fost încadrat în

grad de dizabilitate xxxx pentru perioada 1 iunie 2020 – 1 iunie 2021.

1

Nefiind de acord cu gradul de invaliditate stabilit, la 15 iulie 2020, reclamanta

a depus o cerere privind evaluarea repetată privind determinarea gradului de

dizabilitate în cadrul Serviciului de control, iar prin decizia nr. 658 din 29 iulie 2020

privind controlul determinării gradului de dizabilitate a fost confirmat gradul de

dizabilitate xxxx. În motivarea deciziei respective s-a specificat că copilul prezintă

xxxx, xxxx, xxxx.

Reclamanta a mai invocat că a depus contestația împotriva deciziei nr. 658,

aceasta fiind admisă de către Comisia de litigii, cu recomandarea de a efectua o

expertizare repetată la Serviciul de control din cadrul Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru revederea deciziei și

operarea modificărilor ce se impun. Totodată s-a stabilit necesitatea prezentării

investigațiile de rigoare și examinarea în prezența copilului.

Drept rezultat, la 10 decembrie 2020 a fost emisă decizia privind controlul

determinării gradului de dizabilitate, prin care s-a stabilit pentru Mihail Buga gradul

xxxx, cu toate că, anterior conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate

pentru perioada 14 mai 2018 – 1 iunie 2020, copilului i-a fost stabilit gradul sever.

Reclamanta a specificat că în temeiul pct.24, cap. III din hotărârea Guvernului

nr. 357 din 18 aprilie 2018 cu privire la determinarea dizabilității, dizabilitatea la

copiii în vârstă de până la 18 ani se determină pornind de la gravitatea deficiențelor

funcționale individuale provocate de afecțiuni, defecte, traume care duc la limitări

de activitate și restricții de participare exprimate în raport cu funcționarea

psihosocială corespunzătoare vârstei. Dizabilitatea severă se acordă copiilor care au,

în raport cu vârsta, capacitatea de auto-îngrijire încă neformată sau pierdută,

respectiv un grad ridicat de dependență fizică sau psihică. Autonomia persoanei este

foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate. Copilul necesită îngrijire și/sau

supraveghere permanentă din partea unei alte persoane.

La rândul său, conform pct. 48, cap. V al aceleiași hotărâri, gradul de

dizabilitate se stabilește pe un termen de doi ani în cazul în care dereglările

funcționale necesită o perioadă mai îndelungată de tratament și/sau reabilitare

medicală, după caz, asistență socială și/sau asistență psihopedagogică (în cazul

copiilor), conform unei proceduri aprobate de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale.

Reclamanta a specificat că fiul său Mihail Buga suferă de xxxx de la naștere,

ce continuă chiar și pe fonul tratamentului medicamentos, iar în ultima perioadă

acestea se manifestă timp de 10 ore. Copilul administrează medicamente de 5 ori pe

zi, iar în cazul apariției xxxx, este nevoie urgent de acordarea primului ajutorului

medical inclusiv și chemarea ambulanței dacă accesul nu se stopează pe fonul

medicamentelor.

În opinia sa, constatările medicale ale copilului corespund cu criteriile de

acordare a gradului de dizabilitate xxxx, deoarece accesele de xxxx constituie indicii

clare și evidente pentru gradul maxim de dizabilitate.

În asemenea circumstanțe, reclamanta a solicitat anularea deciziei din 12

octombrie 2020 și a certificatului de încadrare în grad de dizabilitate a lui Mihail

Buga ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu obligarea Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă de a emite în privința lui Mihail

Buga un certificat de încadrare în grad de dizabilitate sever pentru o perioada de 2

ani.

2

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Stanislava Buga a fost admisă

integral, fiind anulate decizia Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității

și Capacității de Muncă privind controlul determinării gradului de dizabilitate din 10

decembrie 2020 în privința minorului Mihail Buga și certificatul de încadrare în grad

de dizabilitate seria/nr: C013542601222 în privința minorului Mihail Buga, cu

obligarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă de a elibera în privința minorului Mihail Buga certificat de încadrare în grad

de dizabilitate xxxx, pe o perioadă de doi ani.

Prin decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă împotriva hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Invocând ilegalitatea actelor judecătorești enunțate, la data de 12 iulie 2022,

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă le-a

contestat cu recurs, care ulterior la data de 1 septembrie 2022 a fost completat cu

motivare, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 8 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanțele de judecată, contrar

Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, hotărârii Guvernului

nr. 357 din 18 aprilie 2018 și a ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale nr. 13/71/41 din 28 ianuarie 2013 și-au asumat drepturile și obligațiunile

recurentului, nu au ținut cont de faptul că intimata nu a respectat procedura prealabilă

de soluționare a litigiului, contrar exigențelor legale și a jurisprudenței naționale, nu

au motivat în modul corespunzător actele judecătorești contestate, deoarece nu au

specificat din care anume dată și an este anulat certificatul contestat și din care dată,

lună și an instanța a stabilit gradul de dizabilitate xxxx pentru o perioadă de doi ani.

Mai mult ca atât, examinând litigiul dedus judecății, instanțele de judecată

contrar principiului securității juridice au anulat o pretenție ne-înaintată de

reclamantă, dispunând anularea deciziei autorității publice din 10 decembrie 2020,

pe când reclamanta a solicitat anularea deciziei din 12 octombrie 2020 a Consiliului

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă (act administrativ

inexistent).

Totodată, recurentul a mai menționat că instanțele de judecată au dispus

obligarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă de a elibera în privința minorului Mihail Buga certificat de încadrare în grad

de dizabilitate xxxx, pe o perioadă de doi ani, fără însă a încadra minorul în grad de

dizabilitate, ceea ce este inadmisibil.

La fel, instanțele de judecată nu au motivat necesitatea eliberării certificatului

de încadrare în grad de dizabilitate xxxx, pe o perioadă de doi ani, situație ca fiind

contrară prevederilor Instrucțiunii aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2018,

pct. 22-50 ale Instrucțiunii.

Colegiul reține că deși în motivarea recursului, recurentul a invocat și despre

faptul că ațiunea în contencios administrativ depusă de Stanislava Buga a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 209 din Codul administrativ, în cadrul

ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 19 ianuarie 2023,

reprezentantul recurentului Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și

3

Capacității de Muncă – Ion Șiman prin prisma art. 209 alin. (2) din Codul

administrativ, nu a susținut acest temei.

La data de 2 septembrie 2022 și, repetat în data de 16 noiembrie 2022, întru

asigurarea respectării principiului disponibilității în drepturi a intimatei Stanislava

Buga la proces și ne privarea acesteia de posibilitatea de a-și formula, argumenta și

dovedi poziția procesuală în ordine de recurs, i-a fost expediată copia recursului

depus de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă pentru cunoștință (f.d.133,137).

Cu toate că, atât intimata Stanislava Buga, cât și reprezentantul aceteia –

avocatul Andrei Baș au recepționat corespondența în data de 22 septembrie 2022, 21

noiembrie 2022 și 29 noiembrie 2022 (f.d.146,142,144), până la data examinării

recursului, nu au făcut uz de dreptul său și nu au formulat referință.

La etapa examinării admisibilității cererii de recurs, prin prisma art. 246 din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul judecătoresc de dispoziție recurat

poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este formulată de o

persoana împuternicită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost

depusă în termen.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia din 8 iunie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă împotriva hotărârii din 14 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă ca instanță de apel, care intră în

categoria de acte specificate în art. 244 alin. (1) din Codul administrativ. Totodată,

cererea de recurs nu este depusă în mod repetat, fiind depusă de către o persoană cu

împuterniciri.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, completul de admisibilitate

reține prevederile art. 245 din Codul administrativ, potrivit cărora recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 8

iunie 2022 și recepționată (dispozitivul deciziei contestate) de către recurent la data

de 14 iunie 2022 (f.d.117). Totodată, decizia motivată a fost notificată recurentului

în data de 18 august 2022 (f.d.122).

Astfel, recursul depus la data de 12 iulie 2022 (f.d.120), cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 1 septembrie 2022 (f.d.126) sunt în termen.

La data de 19 octombrie 2022, examinând admisibilitatea recursului depus de

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă,

completul de admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci

judecători.

Totodată, ținând cont de complexitatea cauzei și de problemele invocate în

cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a considerat prin prisma art. 247 din Codul administrativ

că în speță există circumstanțe ce ar dicta necesitatea audierii participanților la

proces, motiv pentru care examinarea recursului a fost fixată în ședință publică

pentru data de 8 decembrie 2022, ora 9.00, care însă a fost amânată la cererea

intimatei Stanislava Buga și a reprezentantei acesteia, avocatul Elena Cojocaru,

având împuterniciri în baza mandatului din 8 decembrie 2022 pentru data de 19

ianuarie 2023, ora 9.00.

În cadrul ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 19 ianuarie

2023, reprezentanții recurentului Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă – Ion Șiman și Natalia Chiper au susținut

recursul înaintat și au solicitat admiterea acestuia în sensul declarat, reiterând

motivele de drept și de fapt indicate în motivarea recursului anexat la dosar.

Intimata Stanislava Buga și reprezentantul acesteia, avocatul Andrei Baș,

având împuterniciri în baza mandatului din 19 ianuarie 2023 în cadrul ședinței

instanței de recurs au solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței

de apel și a hotărârii instanței de fond, pe care le consideră legale și întemeiate,

indicând că motivele expuse în recurs sunt declarative și fără suport juridic.

După ce părțile s-au expus în ședința de judecată asupra problemelor invocate

în cererea de recurs, examinarea recursului a fost fixată pentru data de 8 februarie

2023.

Audiind explicațiile participanților la proces, studiind materialele dosarului în

raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a remite cauza la rejudecare

în instanța de apel.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite

de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

5

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

După cum denotă actele cauzei, reclamanta – intimată Stanislava Buga este

mama minorului Mihail Buga, născut la xxxx, ceea ce se confirmă prin certificatul

de naștere seria NA-VI nr. 25351720 din xxxx (f.d.8).

La fel, s-a constatat că, conform certificatului de încadrare în gradul de

dizabilitate seria AA nr. 000469, Mihail Buga a fost încadrat pentru perioada 14 mai

2018 – 21 iunie 2020 în gradul de dizabilitate „xxxx” (f.d.9).

Conform fișei medicale pentru expertizare în vederea determinării dizabilității

a minorului Mihail Buga din 19 iunie 2020, copilul se consideră xxxx, din momentul

ce au apărut xxxx. Examenul clinic al stării de sănătate a copilului a stabilit că acesta

suferă de xxxx, xxxx, xxxx, xxxx (f.d.10-15).

Tot actele cauzei atestă că, la 24 iunie 2020 Stanislava Buga a depus la

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă o

cerere-acord privind determinarea gradului de dizabilitate repetat, stabilirea

circumstanțelor dizabilității și a perioadei pentru care a fost determinat gradul de

dizabilitate, cu eliberarea programului individual de reabilitare și incluziune socială

(f.d.16).

În urma examinării cererii indicate, Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă a eliberat certificatul de încadrare în grad de

dizabilitate seria/nr: C013542601222, potrivit căruia copilul Mihail Buga a fost

încadrat pentru perioada 1 iunie 2020 – 1 iunie 2021 în grad de dizabilitate ,,xxxx”

(f.d.17).

Nefiind de acord cu gradul de invaliditate stabilit, la 15 iulie 2020 reclamanta

– intimată a depus la Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă o cerere privind evaluarea repetată privind determinarea

gradului de dizabilitate în cadrul Serviciului de control (f.d.18).

Prin decizia Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă nr. 658 din 29 iulie 2020 privind controlul determinării

gradului de dizabilitate a fost confirmat gradul de dizabilitate al minorului Mihail

Buga ,,xxxx”, pe motiv că copilul prezintă deficiențe xxxx; - xxxx, xxxx (f.d.19),

decizie însă care fost contestată de reclamantă în fața Comisiei de litigii (f.d.20).

Conform procesului-verbal seria CI br, 6 din 28 octombrie 2020 și a

răspunsului Comisiei de litigii nr. 91 din 2 noiembrie 2020, a fost admisă contestația

Stanislavei Buga, cu recomandarea de a efectua o expertizare repetată la Serviciul

de control din cadrul Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, pentru revederea deciziei și operarea modificărilor ce se

impun, concomitent fiind stabilită prezentarea investigațiilor de rigoare și

examinarea în prezența copilului (f.d.21,22).

Conform raportului nr. 1222 din 10 decembrie 2020, întocmit de către

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru

determinarea dizabilității la copii (0-18 ani), s-a stabilit gradul de dizabilitate al

minorului ,,xxxx” (f.d.23-25), iar la 10 decembrie 2020 Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a emis decizia privind controlul

determinării gradului de dizabilitate, eliberată de Serviciul de control al determinării

gradului de dizabilitate nr. 3, prin care s-a stabilit pentru minorul Mihail Buga pentru

perioada 1 iunie 2020 – 1 iunie 2021, gradul de dizabilitate ,,xxxx” (f.d.26).

6

Înaintând prezenta acțiune, Stanislava Buga a solicitat anularea deciziei din

12 octombrie 2020 (12.10.2020), corect fiind decizia din 10 decembrie 2020

(10.12.2020) și a certificatului de încadrare în grad de dizabilitate a lui Mihail Buga

ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu obligarea Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă de a emite în privința lui Mihail

Buga un certificat de încadrare în grad de dizabilitate sever pentru o perioada de 2

ani.

Colegiul reține că din acțiunea înaintată, circumstanțele relevante și susținerile

reclamantei/intimatei reiese indubitabil că obiectul pretențiilor înaintate de aceasta

vizează anularea deciziei Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă privind controlul determinării gradului de dizabilitate,

eliberată de Serviciul de control al determinării gradului de dizabilitate nr. 3 din 10

decembrie 2020, prin care s-a stabilit pentru minorul Mihail Buga gradul de

dizabilitate ,,xxxx”, fiind evident că specificarea în cerințele înaintate a datei deciziei

contestate de 12 octombrie 2020 (12.10.2020 în loc de 10.12.2020) reprezintă o

eroare mecanică de redactare, ce nu influențează asupra esenței litigiului în

conjunctura specifică acestuia și a argumentelor invocate de intimată.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect

anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, pe care

a admis-o integral.

La rândul său, soluția fondului a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău,

care în susținerea motivării sale a constatat că cumulul de probe denotă cert

caracterul neconform al certificatului contestat și, corespunzător al deciziei de

control în contextul în care materialele cauzei atestă cert încadrarea eronată a

minorului în gradul de dizabilitate, precum și a termenului de stabilire a gradului de

dizabilitate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de

către instanța de apel este pripită și rezultă din nedeterminarea exactă a naturii

juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a

situației de fapt sub toate aspectele.

Reieșind din limitele judecării apelului, care presupune că instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță, precum și circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces, instanța de recurs

reține că, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul

în cauză.

În acest context, Colegiul reține că întru soluționarea corectă a litigiului dedus

judecății, instanțele de judecată nu pot fi constrânse, la examinarea litigiului dedus

7

judecății doar prin prisma normelor invocate de către reclamant, ci sunt libere să le

analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă a litigiului

dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens.

Cu referire la cele expuse, Colegiul reține pentru început că Codul

administrativ consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească

trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această

dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii

ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare

posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate

și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune

două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei

instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul

de contencios administrativ și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța

de apel, efectuează o nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar

complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță și din acest motiv

instanța de apel, nu poate fi pusă în situația de a soluționa cereri care nu au fost

formulate în fața primei instanțe, adică cereri absolut noi prin care să se invoce

pretenții noi.

Reieșind din principiile dreptului contenciosului administrativ, Colegiul

notează că, acțiunea este ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate,

pentru apărarea prin intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a

dreptului subiectiv prezumat încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea constă din

trei elemente interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii.

La rândul său, obiectul acțiunii de contencios administrativ îl formează

pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul

apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în privința

cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

Prin urmare, instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a determina

raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului

obiectului acțiunii și temeiului acesteia.

În continuare, instanța de recurs reține pct. 3 al Instrucțiunii privind

determinarea gradului de dizabilitate Anexa nr.3, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 357 din 18 aprilie 2018, potrivit căruia în procesul de determinare a

gradului de dizabilitate, persoanele responsabile analizează documentația din

dosarul persoanei, care conține inclusiv date privind starea de sănătate a persoanei

și gravitatea deficiențelor funcționale individuale provocate de afecțiuni, traume,

care duc la limitări de activitate și restricții de participare exprimate în raport cu

funcționarea psihosocială corespunzătoare vîrstei, în cazul copiilor în vîrstă de pînă

la 18 ani, și solicitarea socioprofesională, în cazul adulților în vîrstă aptă de muncă.

În corespundere cu pct. 24 subpct. 1) și 2) al aceleiași Instrucțiuni, dizabilitatea

la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani se determină pornind de la gravitatea deficiențelor

funcționale individuale provocate de afecțiuni, defecte, traume care duc la limitări

de activitate și restricții de participare exprimate în raport cu funcționarea

8

psihosocială corespunzătoare vîrstei și este de trei grade – severă, accentuată și

medie:

1) dizabilitatea severă se acordă copiilor care au, în raport cu vîrsta, capacitatea

de autoîngrijire încă neformată sau pierdută, respectiv un grad ridicat de dependență

fizică sau psihică. Autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe

în activitate. Copilul necesită îngrijire și/sau supraveghere permanentă din partea

unei alte persoane;

2) dizabilitatea accentuată se acordă copiilor la care incapacitatea de a desfășura

activități potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și vîrstei se datorează unor

limitări funcționale motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice importante,

rezultate din afecțiuni severe, în stadii înaintate, cu complicații ale unor organe și

sisteme;

Conform prevederilor pct. 25 al Instrucțiunii indicate, criteriile de determinare

a gradului de dizabilitate la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani se elaborează de către

Consiliu și se aprobă printr-un ordin comun al ministrului sănătății, muncii și

protecției sociale și ministrului educației, culturii și cercetării.

În acord cu pct. 36 al Instrucțiunii sus-menționate, dizabilitatea cauzată de o

afecțiune congenitală sau afecțiune din copilărie este stabilită ca urmare a unei

afecțiuni, traume, defect organic care au avut loc în timpul sarcinii, la naștere sau

pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, confirmate prin documente medicale, și care duc

la limitări de activitate și restricții de participare. După împlinirea vîrstei de 18 ani,

legătura cauzală a dizabilității din copilărie nu se stabilește primar, dacă afecțiunile

congenitale sau afecțiunile din copilărie nu au persistat pînă la atingerea vîrstei de

18 ani și nu au dus în acea perioadă la determinarea dizabilității.

La rândul său punctul 48 al Instrucțiunii nominalizate statuează că gradul de

dizabilitate se stabilește pe un termen de doi ani în cazul în care dereglările

funcționale necesită o perioadă mai îndelungată de tratament și/sau reabilitare

medicală, după caz, asistență socială și/sau asistență psihopedagogică (în cazul

copiilor), conform unei proceduri aprobate de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale.

Iar potrivit pct. 109 al Listei bolilor și stărilor patologice pentru determinarea

dizabilității la copii în vârstă de până la 18 ani, aprobată prin ordinul comun al

Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerului Sănătății și

Ministerului Educației nr. 13/71/41 din 28 ianuarie 2013, maladiile și stările

funcționale ce vizează tulburări de ritm: flutter, fibrilație atrială și ventriculară, boala

nodului sinuzal (tahi-bradi), sindrom WPW cu accese de tahicardie paroxistică

frecvente (4 ori pe lună) și alte dereglări de ritm severe se atribuie la gradul de

dizabilitate sever.

Sub acest aspect, instanțele de judecată ierhic inferioare, examinând litigiul

dedus judecății, contrar normelor invocate, au admis acțiunea reclamantei fără însă

a analiza investigațiile de rigoare în coroborare cu documentația din dosarul

persoanei, care conține inclusiv date privind starea de sănătate a persoanei și

gravitatea deficiențelor funcționale individuale provocate de afecțiuni, traume, care

duc la limitări de activitate și restricții de participare exprimate în raport cu

funcționarea psihosocială corespunzătoare vîrstei, în cazul copiilor în vîrstă de pînă

la 18 ani.

9

Aici, Colegiul reține că prin decizia Consiliului Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă nr. 658 din 29 iulie 2020 privind controlul

determinării gradului de dizabilitate a fost confirmat gradul de dizabilitate al

minorului Mihail Buga ,,xxxx”, pe motiv că copilul prezintă deficiențe xxxx; - xxxx,

xxxx (f.d.19).

Tot actele cauzei atestă că, invocând ilegalitatea deciziei enunțate, reclamanta

a contestat-o în fața Comisiei de litigii (f.d.20), iar conform procesului-verbal seria

CI br, 6 din 28 octombrie 2020 și a răspunsului Comisiei de litigii nr. 91 din 2

noiembrie 2020, a fost admisă contestația, cu recomandarea de a efectua o

expertizare repetată la Serviciul de control din cadrul Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, pentru revederea deciziei și

operarea modificărilor ce se impun, concomitent fiind stabilită prezentarea

investigațiilor de rigoare și examinarea în prezența copilului (f.d.21,22).

Colegiul reține că investigațiile de rigoare și documentația medicală respectivă

a fost prezentată de reclamanta-intimată Stanislava Buga în cadrul ședinței instanței

de recurs din 19 ianuarie 2023 (f.d.166-179), în speță nefiind întocmit dosar

administrativ.

În conformitate cu art. 42 din Codul administrativ, probele se administrează

nemijlocit de către instanța de judecată competentă care soluționează litigiul, dacă

legea nu prevede altfel.

Prevederi similare se regăsesc prin prisma art. 195 din Codul administrativ și

în art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, instanța trebuie să

cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și

intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele

materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită

hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și

verificate în ședință de judecată.

Colegiul reține că contrar prevederilor menționate și în pofida rolului diriguitor

al instanței de judecată, atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au dispus întru

respectarea principiului nemijlocirii, prezentarea investigațiilor de rigoare și a

documentației medicale din dosarul persoanei, după cum a stabilit Comisia de litigii

în procesul-verbal seria CI br, 6 din 28 octombrie 2020 și în răspunsul nr. 91 din 2

noiembrie 2020 (f.d.21-22) care urmau a constitui obiect de examinare în instanțele

judecătorești.

Or, examinarea litigiului în lipsa documentației respective și a expertizării

repetate la Serviciul de control din cadrul Consiliului Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă, pentru revederea deciziei Consiliului Național

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă nr. 658 din 29 iulie 2020

și operarea modificărilor ce se impun, echivalează cu lipsa obiectului acțiunii.

La rândul său, nefiind anexate la materialele dosarului și nefiind examinate în

ședința de judecată în cumul cu toate documentele medicale întru stabilirea corectă

a procesului de determinare a gradului de dizabilitate, nu este clar în ce mod și în ce

temei instanța de apel a constatat temeinicia acțiunii.

Or, la soluționarea prezentului litigiu, instanța de contencios administrativ

urma să supună controlului de legalitate acțiunile/inacțiunile autorității publice,

inclusiv analizând recomandările Comisiei de litigii.

10

În consecință, se constată că la examinarea cauzei, au fost încălcate prevederile

art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 130 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, care expres prevede că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Acest aspect indică la examinarea

superficială de către instanța de apel a cauzei cu care a fost investită.

În continuare, un aspect important prezintă și faptul că instanța de apel

examinând litigiul dedus judecății nu a elucidat și nu s-a expus în privința faptului

dacă gradul de dizabilitate a beneficiarului poate fi modificat în dependență de

criteriile stabilite în Instrucțiunea privind determinarea gradului de dizabilitate

Anexa nr.3, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 18 aprilie 2018, inclusiv

de cum evoluează maladia, în situația în care inițial Mihail Buga:

- conform certificatului de încadrare în gradul de dizabilitate seria AA nr.

000469, pentru perioada 14 mai 2018 – 21 iunie 2020, a fost încadrat în

gradul de dizabilitate „xxxx” (f.d.9),

- ulterior pentru perioada 1 iunie 2020 – 1 iunie 2021, a fost încadrat în grad

de dizabilitate ,,xxxx” (f.d.23-25,26), și

- posterior conform certificatului de încadrare în gradul de dizabilitate nr.

CO13542602594, pentru perioada 1 iunie 2021 – 1 iunie 2022, a fost

încadrat repetat în gradul de dizabilitate „xxxx” (f.d.165).

Colegiul reține la caz că instanța de apel nu a determinat în ce circumstanțe

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a

stabilit gradul de dizabilitate a lui Mihail Buga pentru perioada 1 iunie 2020 – 1 iunie

2021 și nu a stabilit dacă recurentul la adoptarea actului administrativ contestat a

ținut cont de recomandările expuse de Comisia de litigii în procesul-verbal seria CI

br, 6 din 28 octombrie 2020 și a răspunsului nr. 91 din 2 noiembrie 2020, inclusiv

prezentarea investigațiilor de rigoare și examinarea în prezență, având în vedere că

conform certificatului de încadrare în gradul de dizabilitate seria AA nr. 000469 și a

certificatului de încadrare în gradul de dizabilitate nr. CO13542602594, Mihail Buga

pentru perioada anterioară 14 mai 2018 – 21 iunie 2020 și pentru perioada ulterioară

1 iunie 2021 – 1 iunie 2022, a fost încadrat în gradul de dizabilitate „xxxx”

(f.d.9,165).

Colegiul indică că la rejudecarea cauzei aceste aspecte urmează a fi determinate

cert, or, de aceste circumstanțe depinde soluția litigiului dedus judecății.

Aici, Colegiul relevă că în cadrul ședinței instanței de recurs, reprezentanții

recurentului au explicat că Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă a stabilit gradul de dizabilitate a beneficiarului în baza

dosarului întocmit, care însă adesea este incomplet.

La rândul său, intimata Stanislava Buga în cadrul ședinței instanței de recurs a

explicat că conform fișei medicale pentru expertizare în vederea determinării

dizabilității a minorului Mihail Buga, copilul se consideră xxxx, din momentul ce au

apărut xxxx. Examenul clinic al stării de sănătate a copilului a stabilit că acesta

suferă de acuză xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, iar starea de sănătate a persoanei și

gravitatea deficiențelor funcționale individuale provocate de afecțiunea respectivă

care duce la limitări de activitate și restricții de participare exprimate în raport cu

funcționarea psihosocială corespunzătoare vîrstei, în cazul copiilor în vîrstă de pînă

11

la 18 ani, poate fi ameliorată doar prin intervenție chirurgicală, care a fost efectuată

cu succes.

Cu alte cuvinte, până la intervenția chirurgicală, starea de sănătate a

beneficiarului Mihail Buga a fost aceiași, cu aceleași dereglări de xxxx, suferind de

xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, motiv pentru care copilul Mihail Buga urma a fi încadrat în

gradul de dizabilitate ,,xxxx” și pentru perioada 1 iunie 2020 – 1 iunie 2021.

Totodată, reprezentantul intimatei, avocatul Andrei Baș, având împuterniciri în

baza mandatului din 19 ianuarie 2023, a explicat că potrivit pct. 109 al Listei bolilor

și stărilor patologice pentru determinarea dizabilității la copii în vârstă de până la 18

ani, aprobată prin ordinul comun al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și

Familiei, Ministerului Sănătății și Ministerului Educației nr. 13/71/41 din 28

ianuarie 2013, maladiile și stările funcționale ce vizează tulburări de ritm: flutter,

fibrilație atrială și ventriculară, boala nodului sinuzal (tahi-bradi), sindrom WPW

cu accese de xxxx și alte dereglări de ritm severe se atribuie la gradul de dizabilitate

sever. Or, xxxx de care a suferit minorul Mihail Buga, de la naștere nu o poți încadra

la un alt grad de dizabilitate.

Date fiind cele relatate se constatată că instanța de judecată s-a abținut de a da

un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, acest fapt fiind

considerat o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei,

hotărârea din 09 decembrie 1994).

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității

de Muncă, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza la rejudecare

instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă.

Se casează integral decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Stanislava Buga împotriva

Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă

privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

12

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

13