3ra-1251/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1251/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1251/22

2-21070918-01-3ra-13122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Dumitru Luca, reprezentat de

avocatul Mariana Ivasiutic,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Dumitru Luca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea deciziei, anularea răspunsului, recalcularea pensiei, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data 13 mai 2021, avocatul Ivasiutic Mariana în interesele reclamantului

Dumitru Luca s-a adresat cu cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea parțială a deciziei Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Călărași nr.10/2020/32884 în partea stabilirii cuantumului

pensiei pentru limita de vîrstă în mărime de 1424,82 lei lunar, obligarea efectuării

și stabilirii venitului mediu lunar asigurat și a pensiei pentru limita de vîrstă în

privința lui Dumitru Luca în mărime de 2506,49 lei, achitarea diferenței pensiei

pentru limita de vîrstă din data de 14.11.2020, anularea răspunsului Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Călărași nr.679 din 15.03.2021 cu privire la

cererea prealabilă, anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Călărași nr.951 din 20.04.2021 cu privire la cererea prealabilă, anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.2-794/21 din 04.05.2021 cu

privire la cererea prealabilă, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 03 februarie 2021 Dumitru

Luca a expediat în adresa autorității emitente Casa Teritorială de Asigurări Sociale

(CTAS) Călărași o cerere prin care și-a expus dezacordul cu privire la cuantumul

pensiei calculat și cuantumul venitului mediu valorizat calculat și a solicitat

1

efectuarea recalculului acestora cu prezentarea tuturor calculelor și perioadelor

care au stat la baza calculării pensiei și venitului mediu valorizat.

A menționat că la data de 15.03.2021 prin răspunsul nr. 679 CTAS Călărași a

oferit o informație privind stagiu de cotizare și modalitatea de calculare a pensie

cet. Dumitru Luca, dar nu a oferit nici o informație privind perioadele contributive

și calculul Venitului mediu Valorizat.

A susținut că în acest context, în lipsa unui răspuns constructiv din partea

autorității, reclamantul a înaintat repetat cererea prealabilă la data de 14.04.2021

atât în adresa CTAS Călărași cât și în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale

(CNAS) prin care a solicitat anularea parțială a Deciziei nr.10/2020/32884 din

18.01.2021 emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial

Călărași în partea stabilirii cuantumului pensiei pentru limita de vârstă lui Dumitru

Luca, de 1424,82 lei per lună. A efectua recalculările necesare pentru stabilirea

corectă a Venitului mediu Valorizat și respectiv a pensiei pentru limita de vârstă a

lui Dumitru Luca, cu emiterea actului administrativ favorabil. A efectua calculele

necesare în vederea achitării lui Dumitru Luca a sumei diferențiate a pensiei pentu

limita de vârstă începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare 14.11.2020.

A elibera informația completă privind Rezultatele pentru calcularea Venitului

mediu Valorizat pentru Decizia nr.10/2020/32884 (cont 3662656).

A menționat că la data de 20 aprilie 2021 CTAS Călărași a oferit răspunsul nr.

951 prin care a refuzat în satisfacerea cererii prealabile. Ulterior la data de

04.05.2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat în adresa lui Dumitru

Luca răspunsul prin care a refuzat în satisfacerea cererii prealabile motivând că a

expirat termenul de 30 de zile de la data comunicării Deciziei contestate. Context

în care reclamantul în termen de 30 de zile de la comunicarea Decizie și-a

manifestat dezacordul față de acesta solicitând recalcularea Venitului mediu

Valorizat, se consideră în drept și în termen să adreseze instanței de judecată

prezenta acțiune în contencios administrativ.

Mai mult, afirmă că pârâta a dat o interpretare eronată privind termenul de

respectare a procedurii prealabile și de adresare instanței de judecată, or

reclamantul contestă inclusiv modalitatea de calculare a Venitului mediu Valorizat

informație care nu este inclusă în Decizia contestată nr.10/2020/32884, dar care în

mod direct influențează asupra cuantumului pensiei pentru limita de vârstă

reflectată în Decizia contestată, iar la momentul aducerii la cunoștințe a Deciziei

reclamantul avea doar niște suspecții asupra faptului că cuantumul pensiei poate fi

eronat calculat și că s-ar fi comis erori sau inexactități la calcule. A pretins să

primească o informație argumentată de la pârât, bazată pe calcule dar și răspuns la

unele întrebări pe care le avea, care în fond putea clarifica problema.

A indicat că potrivit pct. 68, 69 al Regulamentului privind modalitatea de

calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru

stabilirea pensiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21.03.2017,

stagiul de cotizare se confirmă în baza documentelor eliberate de la locul de

muncă, serviciu, studii sau alte activități care se includ în stagiul de cotizare ori a

documentelor eliberate de organizațiile ierarhic superioare, precum și de instituțiile

de arhivă. Pct. 69. Stagiul de cotizare realizat pînă la introducerea evidenței

individuale de asigurări sociale (pînă la 1 ianuarie 1999) se confirmă prin carnetul

de muncă sau prin alte documente eliberate în modul stabilit.

A afirmat reclamantul că, la data de 16.03.2021 a recepționat prin intermediul

Oficiului Post răspunsul nr.679 din 15.03.2021, prin care s-a comunicat că stagiul

2

total de cotizai constituie 41 ani și 4 luni, venitul mediu lunar asigurat (Vav) este

de 2549, 33 lei, în temeiul căruia a fost stabilită pensia pentru limita de vârstă în

mărime de 1424,28 lei. Iar în perioada 13.10.1999- 31.12.2008 a fost achitat

Fondul social ca deținător de teren agriol, fiind inclus în stagiul de cotizare și

participă la calcularea venitului asigurat, însă cu salariu 0.

A declarat că nefiind deacord cu răspunsul nr.679 din 15.03.2021, cu

răspunsul CTAS nr. 951 din data de 20.04.2021 pe marginea cererii prealabile și cu

răspunsul CNAS nr.2-794/21 din 04.05.2021 precum și parțial cu Decizia

nr.10/2020/32884 din 18.01.2021 privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă

reclamantul înaintează prezenta cerere de chemare în judeca în contencios

administrativ.

Reclamantul a considerat ca fiind parțial ilegală și abuzivă Decizia

nr.10/2020/32884 din 18.01.2021 emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale,

Oficiul Teritorial Călărași în partea în care a fost stabilit cuantumul pensiei pentru

limita de vârstă, fiind efectuate eronat calculele venitului mediu lunar asigurat

valorizat care s-au răsfrîns în mod direct la calcularea pensiei pentru limita de

vârstă.

A notat Dumitru Luca că răspunsurile CTAS nr.679 din 15.03.2021, CTAS

nr. 951 din data de 20.04.2021 pe marginea cererii prealabile și cu răspunsul

CNAS nr.2-794/21 din 04.05.2021 afectează drepturile și interesele legitime ale lui

Dumitru Luca, fiind expusă o poziție evazivă a autorității.

A indicat că prin scrisorile respective autoritatea nu a oferit informații depline

privind modalitai de calculare a Venitului mediu Valorizat, care perioade

contributive au stat la baza efectuării calculelelor.

A declarat că permiterea unei asemenea decizii, iar ulterior prin refuzul de a

lua o atitudine față de cererile solicitantului a fost încălcat dreptul legitim a

persoanei de a beneficia de o pensie de vîrstă stabilită în coraport cu prevederile

legii. Mai mult, reclamantul consideră că de fapt nici nu a avut loc o cale de

soluționare prejudiciară a litigiului în cauză, autoritatea rezumându-se la un

răspuns formal și nu la o examinare prejudiciară complexă.

Reclamantul a indicat că Casa Teritorială de Asigurări Sociale (CTAS)

Călărași a efectuat eronat calculele și continuă să calculeze eronat cuantumului

pensiei pentru limita de vârstă și în special a calculului ce ține de (Vav) venitul

mediu lunar asigurat. La caz, Dumitru Luca la data adresării către Casa Teritorială

de Asigurări Sociale (CTAS) Călărași în vederea stabilirii pensiei pentru limita de

vîrstă avea îndeplinite cumulativ condițiile privind vârstă de pensionare și stagiu

de cotizare, care a fost stabilit de 41 ani 4 luni, iar stagiul total de la 01.01.1999 de

20 ani 1 lună (ceea ce constituie 241 luni).

A relatat că pentru perioada de activitate 01.01.1999-31.10.2020 suma

venitului asigurat valorizat constituie suma de 595 417,91 lei iar numărul total de

luni pentru care s- au calculat și achitat contribuțiile sunt 130 (potrivit extrasului

din contul curent al persoanei asigurate).

A susținut că prin emiterea ilegală a actului administrativ individual a

Deciziei nr.10/2020/32884 din 18.01.2021 precum și răspunsurile Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale (CTAS) Călărași nr.951 din 20.04.2021, Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale (CTAS) Călărași nr. 951 din data de 20.04.2021, Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr.2-794/21 din 04.05.2021 pe marginea cererii prealabile,

autoritatea i-a cauzat reclamantului prejudiciu material ultimul suportând cheltuieli

suplimentare de deplasare pentru a-și revendica dreptul său legitim, Dumitru Luca

3

fiind nevoit de a-și contracta un avocat în vederea obținerii serviciilor de asistență

juridică calificată, consultanță juridică, reprezentarea în instanța de judecată.

A menționat că în condițiile art. 2006 Cod Civil, reclamantul se consideră în

drept de a solicita inclusiv repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

iresponsabile a reprezentanților CNAS, prin emiterea actului ilegal/eronat în

privința sa, prejudiciu fiind estimat în sumă de 5 000 lei, încât a avut o situație de

frustrare, nemulțumire, neliniște, ceea ce i-a creat o stare de nervozitate care s-a

răsfrâns negativ asupra stării sale de sănătate.

A solicitat avocatul Ivasiutic Mariana în interesele reclamantului Dumitru

Luca anularea parțială a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Călărași

nr.10/2020/32884 din 18.01.2021 în partea stabilirii cuantumului pensiei pentru

limita de vîrstă în mărime de 1424,82 lei lunar, obligarea efectuării și stabilirii

venitului mediu lunar asigurat și a pensiei pentru limita de vîrstă în privința lui

Dumitru Luca în mărime de 2506,49 lei, achitarea diferenței pensiei pentru limita

de vîrstă din data de 14.11.2020, anularea răspunsului Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Călărași nr.679 din 15.03.2021 cu privire la cererea prealabilă,

anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Călărași nr.951 din

20.04.2021 cu privire la cererea prealabilă, anularea răspunsului Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr.2-794/21 din 04.05.2021 cu privire la cererea prealabilă,

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 octombrie 2021,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 8 noiembrie 2021, Dumitru

Luca a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din

21 octombrie 2021.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Dumitru Luca și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 21 octombrie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 53 al Legii

privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14.10.1998, pensia pentru limită

de vîrstă se determină prin cumularea stagiului de cotizare realizat pentru perioada

de pînă la 1 ianuarie 1999 și începînd cu 1 ianuarie 1999.

(2) Pensia pentru limită de vîrstă se calculează, conform prevederilor art.16,

din venitul mediu lunar asigurat valorizat, realizat după 1 ianuarie 1999, luîndu-se

în considerare stagiul de cotizare total.”

(21) În cazul în care, începînd cu 1 ianuarie 1999, asiguratul nu a realizat un

stagiu de cotizare sau stagiul de cotizare realizat după această dată este mai mic de

5 ani, pensia acestuia i se calculează conform formulei redate în anexa nr.4.

(3) În cazul în care cuantumul pensiei calculate în condițiile alin.(21) este mai

mic decît cuantumul pensiei minime prevăzut la art.12, pensia minimă se

determină în condițiile art.16 alin.(2)–(3).

La caz, instanța de apel a subliniat faptul că valorizarea reprezintă indexarea

venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 01 ianuarie 1999, reieșind din

coeficientul de creștere a salariului mediu pe economie din perioadele contributive

până la anul precedent anului de stabilire a pensiei. Coeficienții de valorizare se

aprobă de Guvern în fiecare an la 1 aprilie, iar baza de calcul al pensiei o constituie

venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la momentul

stabilirii pensiei.

4

Totodată conform art. 8 alin. (2) al Legii indicate supra, venitul mediu lunar

asigurat se determină din suma contribuțiilor plătite în perioadele contributive,

cotele de contribuții stabilite prin lege pentru aceste perioade și numărul total de

luni de cotizare. Formula de calcul al venitului mediu lunar asigurat este redată în

anexa nr.1, parte integrantă a prezentei legi.

Instanța de apel a notat că, mărimea pensiei depinde de nivelul venitului

asigurat (de mărimea salariului). Astfel, cu cât mai mare este venitul, cu atât mai

mare este cuantumul pensiei, or, Dumitru Luca prin cererea înaintată consideră

eronat calculul Vav solicitând excluderea din formula de calcul a perioadei de

activitate din cadrul „GT Luca Dumitru”, anii 2000-2005, fapt care nu poate fi

reținut, or, conform Legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat plata de

către proprietarii de terenuri agricole pentru anii 1999-2005 a tarifului anual de 1,7

lei pentru o unitate grad/hectar de teren agricol, asigură plătitorului dreptul la

includerea perioadei respective în stagiul de cotizare la stabilirea pensiei.

Totodată, potrivit Regulamentului privind modalitatea de calculare a

pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea

pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165/2017, în cazul achitării

contribuțiilor de asigurări sociale în taxă fixă, venitul anual asigurat se determină

prin împărțirea contribuției anuale (taxei) la cota de contribuție totală (29%)

La data de 07 iulie 2022 Dumitru Luca, reprezentat de avocatul Mariana

Ivasiutic a depus recurs nemotivat, solicitând casarea deciziei instanței de apel șe

emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Ulterior, la 10 noiembrie 2022 Dumitru Luca, reprezentat de avocatul Mariana

Ivasiutic a depus recurs motivat.

În motivarea recursului s-a indicat că atât instanța de fond cât și instanța de

apel nu au examinat obiectiv înscrisurile probatorii și au emis o hotărâre

judecătorească neîntemeiată.

Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii prevede la art.

8 că baza de calcul al pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată

perioada de activitate, valorizat la momentul stabilirii pensiei.

Art. 14 al Legii citate mai sus statuează că dreptul la pensie pentru limita de

vârstă se acordă dacă sînt îndeplinite cumulativ condițiile privind vîrstele de

pensionare și stagiile de cotizare prevăzute de lege.

În același context articolul 15 al aceleiași Legi prevede că pensia pentru limită

de vîrstă poate fi stabilită la împlinirea vîrstelor standard de pensionare prevăzute

la art. 41, cu condiția realizării stagiului minim de cotizare de 15 ani.

Articolul 16 al Legii nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii

indică că, cuantumul pensiei limita de vârstă se determină conform formulei de

calcul din anexa nr.2 reieșind din rata de acumulare de 1,35 % venitul mediu lunar

asigurat, valorizat conform prevederilor art. 8 și stagiul de cotizare realizat.

Potrivit pct. 68, 69 al Regulamentului privind modalitatea de calculare a

pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea

pensiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21.03.2017, stagiul de

cotizare se confirmă în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu,

studii sau alte activități care se includ în stagiul de cotizare ori a documentelor

eliberate de organizațiile ierarhic superioare, precum și de instituțiile de arhivă.

Pct. 69. Stagiul de cotizare realizat pînă la introducerea evidenței individuale de

asigurări sociale (pînă la 1 ianuarie 1999) se confirmă prin carnetul de muncă sau

prin alte documente eliberate în modul stabilit.

5

A indicat recurentul că, în contextul prevederilor art. 27 din Regulamentul citat

la calcularea venitului mediu lunar asigurat se ține cont de numărul de luni de

cotizare ,,n” fiind numărul de luni pentru care s-au calculat si achitat contribuțiile,

iar CTAS/CNAS eronat a împărțit la numărul total de luni (242 luni).

Astfel, autoritatea inexplicabil și eronat nu a ținut cont că potrivit formulei de

calculare a pensiei se include stagiu de cotizare (în cazul lui Luca Dumitru 41 ani

și 4 luni), iar la calcularea Vav-ului se includ numărul de luni pentru care s-au

calculat si achitat contribuțiile (în cazul lui Luca Dumitru 241 luni), inclusiv

perioada în care a achitat contribuții ca deținător a cotei de teren, acesta fiind o

perioadă contributivă si suma contribuțiilor deasemenea urma a fi reflectată, pe

când autoritatea eronat a inclus perioada cu contribuții ,,0 ”.

În susținerea recursului a notat recurentul că, eroarea respectivă este confirmată

chiar prin răspunsul CTAS la cererea prealabilă nr. 951 din 20.04.2021 încât în

perioada 2000-2005 inclusiv careva contribuții nu au fost incluse și contrar

prevederilor pct. 27,27 al Regulamentului susindicat, a fost luat în calcul numărul

de luni la calcularea Vav.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2022,

Dumitru Luca, reprezentat de avocatul Mariana Ivasiutic a depus recurs nemotivat

la 07 iulie 2022. Dispozitivul deciziei din 31 mai 2022 a fost notificat de către

participanții la proces la 19 iulie 2022 (f.d.176). Decizia motivată din 31 mai 2022

a fost notificată de avocatul Mariana Ivasiutic cât și de Casa Națională de Asigurări

Sociale la 12 octombrie 2022, conform avizului de recepție (f.d.178-179).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Dumitru Luca, reprezentat de avocatul

Mariana Ivasiutic s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat

la 07 iulie 2022, iar recursul motivat la 10 noiembrie 2022, în termenul prevăzut de

art. 245 din Codul administrativ.

La 30 decembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință

și a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Dumitru

Luca, reprezentat de avocatul Mariana Ivasiutic.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dumitru Luca,

reprezentat de avocatul Mariana Ivasiutic, în raport cu materialele cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

6

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

7

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Dumitru Luca, reprezentat de avocatul

Mariana Ivasiutic.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Dumitru Luca, reprezentat de avocatul Mariana Ivasiutic se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8