3ra-37/22 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-37/22

2-19103333-01-3ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Caisân Valentin, în

interesele recurentei Lucreția Arion,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Lucreția Arion

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 14 iunie 2019 Lucreția Arion a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative

(f.d. 3-5). Ulterior, la data de 8 februarie 2021 a depus cerere suplimentară (f.d.70-72).

În motivarea acțiunii a indicat că a obținut dreptul la pensie și la data de 23 februarie

2018 s-a adresat cu cerere pentru stabilirea pensiei la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Soroca.

Astfel, prin decizia nr. 21/2018/1417 privind stabilirea pensiei pentru limita de

vârstă emisă de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca, la data de 19 martie

2018 i-a fost stabilită pensia pentru limita de vârstă în mărime de 1351, 81 lei, achitată

în cuantumul respectiv de la data de 23 februarie 2018.

Deși mărimea pensiei a fost stabilită printr-o decizie legală și întemeiată, la data de

4 aprilie 2018 pârâta Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca a aprobat o decizie de

schimbare a pensiei nr. 2018/21/2273, încetînd plata pensiei pentru limită de vârstă de

la 1 mai 2018.

În opinia reclamantei, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr.

2018/21/2273 din 4 aprilie 2018 este ilegală și urmează a fi declarată nulă, este deoarece

este disproporționată și aduce atingere atât dreptului său de proprietate, cât și dreptului

la asistență și protecție socială.

Reclamanta a solicitat declararea nulității deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Soroca, anularea deciziilor nr. 2018/21/2273 din 4 aprilie 2018 și nr.

21/2018/22749 din 5 aprilie 2018 și a actelor administrative nr. A-2901/20 din 20

ianuarie 2021 și nr. A-1119/19 din 4 iunie 2019, adoptate în procedura prealabilă.

1

Prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea depusă de Lucreția Arion.

La data de 11 martie 2021, avocatul Caisân Valentin, în interesele Lucreției Arion,

a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea integrală a hotărârii din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.89, 113-118).

Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către avocatul Caisân Valentin, în interesele Lucreției Arion împotriva

hotărârii din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia

acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 53 alin.(2)1 Legea

privind sistemul public de pensii și pct. 68-71, 82-83, 86, 88 din Regulamentul privind

modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare

pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie

2017, conform cărora, pentru confirmarea stagiului de cotizare se iau în considerare

numai datele referitoare la perioadele de lucru incluse în carnetele de muncă, conform

documentelor. Adeverințele ce confirmă perioadele de muncă trebuie să conțină, de

asemenea, temeiul în baza cărora au fost eliberate

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind lipsa temeiurilor de declarare a

nulității actelor administrative contestate. Or, pârâta și-a exercitat dreptul discreționar

în conformitate cu legea la emiterea deciziei nr. 2018/21/2273 din 4 aprilie 2018 de

schimbare a pensiei și a deciziei nr. 21/2018/22749 din 5 aprilie 2018 privind stabilirea

pensiei, dat fiind faptul că carnetul de muncă prezentat de Lucreția Arion include

înscrieri incorecte, fapt stabilit prin actul de verificare a documentelor nr. 43 din 04

aprilie 2018, cartea de salariu a magazinului nr. 38 din satul Cușernița Veche pentru anul

1998, iar Lucreția Arion a fost înscrisă la numărul 17, deținând funcția de vânzător.

Concomitent, fiind verificată cartea de ordine a ASECOOP Bădiceni pentru anii 1998-

2002, a fost depistată dispoziția nr. 14 din 03 iunie 2000 cu privire la eliberarea din

funcția anume de vânzător a mai multor angajați, printre care se enumeră și Lucreția

Arion.

La 28 octombrie 2021, avocatul Caisân Valentin, a declarat recurs în interesele

recurentei Lucreția Arion, împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 161), iar la 15 decembrie 2021 a prezentat motivarea recursului (f.d. 167).

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o eronată, instanța interpretând în mod eronat normele de drept material

pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza

dată.

Invederează că instanțele de judecată nu au pus la baza hotărârilor sale carnetul de

muncă, dar alte documente care sunt incomplete și neconfirmate în modul stabilit de

lege.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

2

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 octombrie 2021, fiind

notificată reprezentantului recurentului în data de 14 decembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 165). Astfel, recursul și motivarea

acestuia depuse la 28 octombrie 2021 și, respectiv, 15 decembrie 2021, sunt în termen.

La 13 ianuarie 2022, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 25 ianuarie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la

cererea de recurs, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocatul Caisîn Valentin, în

interesele recurentei Lucreția Arion, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

3

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont,

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de avocatul Caisân Valentin, în interesele recurentei Lucreția Arion.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de avocatul Caisân Valentin, în interesele recurentei Lucreția

Arion, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4