3ra-597/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-597/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-597/22

2-20109377-01-3ra-08062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Mihail Turculeț,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Turculeț împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Mihail Turculeț și menținută hotărârea din 02 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 04 septembrie 2020, Mihail Turculeț s-a adresat în instanța de contencios

administrativ cu acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând

anularea parțială a deciziei privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă din 26

iunie 2020 emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale, anularea răspunsului nr.T-

1571/20 din 13 august 2020 emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale, obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă în stagiul de cotizare următoarele

perioade: 01 iulie 1981 – 31 octombrie 1981 perioada de studii la Institutul Agricol din

orașul Chișinău, 05 ianuarie 1986 – 26 decembrie 1988 perioada de studii la Institutul

de Construcții din Moscova, perioada de activitate după 01 ianuarie 1999 și anume 21

ani 05 luni, lunile incomplete cu un număr incomplet de zile lucrate în legătură cu

încadrarea în serviciu sau concedierea și anume luna noiembrie 1981 și luna iunie

2020, cu recalcularea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă, încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d.2-3).

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 septembrie 1976 a fost înmatriculat la

studii la Institutul Agricol din Chișinău. Începând cu 25 noiembrie 1981 a început

activitatea în câmpul muncii. În perioada 05 ianuarie 1986 – 26 decembrie 1988 a

studiat la aspirantură la Institutul de construcții „V. Cuibîșev” din orașul Moscova.

Susține că, începând cu 05 iunie 2017 beneficiază de pensie anticipată. Iar, la 15

iunie 2020 s-a adresat cu o cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani

1

prin care a solicitat să-i fie calculată pensia pentru limita de vârstă conform Legii

nr.156 din 14 octombrie 1998.

La 26 iunie 2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani a emis decizia

privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, recepționată de reclamant la 20 iulie

2020.

Menționează că, pârâtul nu a inclus în decizia contestată stagiul de muncă pentru

perioadele: 01 iulie 1981 – 31 octombrie 1981 serviciul militar; 05 ianuarie 1986 – 26

decembrie 1988 perioada de studii la aspirantură. Totodată, menționează că în perioada

05 ianuarie 1986 – 26 decembrie 1988 a realizat studii însoțite de cercetări științifice

fiind angajat periodic în calitate de colaborator științific inferior. Casa Teritorială de

Asigurări Sociale a inclus doar unele părți din perioada 05 ianuarie 1986 – 26

decembrie 1988, când concomitent cu studiile a fost angajat în diferite funcții

menționate în carnetul de muncă, dar nu a inclus întreaga perioadă de studii la

aspirantură.

Mai indică că în decizia eliberată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale este

indicat că stagiul total de la 01 ianuarie 1999 și până la atingerea vârstei de pensionare

05 iunie 2020 are o durată de 21 ani, 4 luni și 0 zile, deși perioada reală este de 21 ani,

5 luni, 4 zile.

De asemenea, nu au fost incluse în vechimea în muncă lunile cu număr

incomplet de zile lucrate - noiembrie 1981 și iunie 2020.

Nefiind de acord cu decizia privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, la 23

iulie 2020, s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere prealabilă,

prin care a solicitat recalcularea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă cu

includerea stagiului de muncă în perioada 01 iulie 1981 – 31 octombrie 1981 și 05

ianuarie 1986 – 26 decembrie 1988. Totodată, a solicitat și corectarea stagiului total

realizat după data de 01 ianuarie 1999.

Prin răspunsul nr.T-1571/20 din 13 august 2020, Casa Națională de Asigurări

Sociale a refuzat satisfacerea cerințelor invocate în cererea prealabilă, motivând că

sunt nefondate.

Consideră că decizia privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă din 26 iunie

2020 și răspunsul nr.T-1571/20 din 13 august 2020 al Casei Naționale de Asigurări

Sociale sunt parțial neîntemeiate.

Atrage atenția că în răspunsul la cererea prealabilă s-a menționat că perioada 01

septembrie 1987 până la 31 decembrie 1987 când a studiat la aspirantură și

concomitent a activat, a fost inclusă în stagiul de cotizare fapt ce nu se reflectă în

decizia din 26 iunie 2020.

Prin încheierea din 28 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost declarată inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ depusă de Mihail

Turculeț împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, în temeiul art.207 alin.(2) lit.h)

din Codul administrativ (f.d.32-34).

Prin decizia din 14 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată

încheierea din 28 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu

remiterea cauzei spre examinare în același complet de judecată (f.d.47-52).

2

Prin hotărârea din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail

Turculeț împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea parțială

a deciziei privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă din 26 iunie 2020 emisă de

Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sectorul Râșcani, recunoașterea ca fiind ilegală

și anularea integrală a răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul

Râșcani nr.T-1571/20 din 13 august 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a include în stagiul de cotizare perioada studiilor, a lunilor cu număr

incomplet de zile lucrate, precum și recalcularea pensiei (f.d.74, 77-86).

La 09 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul

administrativ, Mihail Turculeț a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond,

ulterior, la 15 octombrie 2021, a depus apelul motivat împotriva hotărârii primei

instanțe solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 02 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiuni (f.d.76, 88-90).

Prin decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Mihail Turculeț și menținută hotărârea din 02 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.110, 111-119).

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Completul judiciar al

instanței de apel a constatat că hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost

adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de

drept material și procedural.

Cu referire la prevederile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, Colegiul instanței de apel a apreciat că intimatul întemeiat nu a inclus

în stagiul de cotizare perioada când apelantul a trecut catedra militară 01 iulie 1981-31

octombrie 1981, punctând în acest context că, perioada trecerii catedrei militare din

cadrul instituțiilor superioare nu poate fi asimilată ca perioadă de îndeplinire a

serviciului militar în termen și deci această perioadă este necontributivă și temei legal

pentru a fi inclusă în stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei nu este.

În consolidarea concluziei instanța de apel a mai reținut că legislația în vigoare la

data stabilirii pensiei lui Turculeț Mihail nu prevede nici includerea în stagiul de

cotizare pentru stabilirea pensiei și perioada de studii la aspirantură, or aceste studii

sunt post universitare. Mai mult ca atât, în perioada în care, Mihail Turculeț a studiat

la aspirantură și concomitent a activat: de la 01 aprilie 1986 până la 30 iunie 1986, de

la 15 noiembrie 1986 până la 31 decembrie 1986, de la 02 martie 1987 până la 30 iunie

1987 și de la 01 septembrie 1987 până la 31 decembrie 1987, de către intimat aceste

perioade au fost incluse în stagiul de cotizare, fapt ce se confirmă prin decizia privind

stabilirea pensiei pentru limita de vârstă nr.92/2020/42539 din 26 iunie 2020 (f.d. 2-5

dosar administrativ și f.d.2 al dosarului de pensionare).

Instanța ierarhic inferioară a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei

instanțe, care a conchis că, la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă lui Mihail

Turculeț, intimatul întemeiat a emis decizia nr.92/2020/42539 din 26 iunie 2020, prin

urmare și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu prevederile legale.

3

La 03 mai 2022, Mihail Turculeț a depus recursul nemotivat și cel motivat

împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii integral (f.d.123, 124-125).

În susținerea recursului a reiterat circumstanțele invocate în cererea de chemare în

judecată precum și în cererea de apel.

Suplimentar mai atenționează că, a petrecut studii postuniversitare de aspirantură

la o instituție de învățământ superior de zi, activitate care a fost realizată până la 01

ianuarie 1999, iar potrivit prevederilor art.50 alin.(1) lit.e) din Legea nr.156 din 14

octombrie 1998, în afară de perioadele specificate la art.5, în stagiul de cotizare se

includ perioadele în care s-au desfășurat următoarele activități până la 01 ianuarie

1999 – studiul în instituțiile de învățământ superior de zi.

Recurentul consideră că instanța de judecată a interpretat în mod eronat legea și

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 aprilie 2022, în

ședință publică (f.d.110, 111-119).

Materialele cauzei atestă că, la 19 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentului Mihail Turculeț dispozitivul deciziei

recurate, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d.122).

Din materialele cauzei rezultă că, la 25 mai 2022, Mihail Turculeț a recepționat,

prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, fapt ce rezultă din avizul de recepție nr.DS8006901774AS (f.d.127).

La 03 mai 2022, Mihail Turculeț a depus recursul nemotivat și cel motivat

împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii integral (f.d.123, 124-125).

În condițiile enunțate, recursul depus de Mihail Turculeț împotriva deciziei din 06

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în termenul legal prevăzut la

art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 28 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale

de Asigurări Sociale copia recursului depus de Mihail Turculeț împotriva deciziei din

06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d.131).

4

Materialele cauzei atestă că la 22 iulie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale

a formulat referință la recursul depus de Mihail Turculeț solicitând declararea

recursului inadmisibil (f.d.135-138).

În susținerea referinței a reiterat argumentele invocate pe parcursul examinării

cauzei de către instanțele ierarhic inferioare.

Totodată, consideră că Curtea de Apel Chișinău cât și instanța de fond au dat o

apreciere corectă și multiaspectuală speței în cauză.

La 04 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Mihail

Turculeț copia referinței depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru

informare (f.d.140).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Mihail Turculeț.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Mihail Turculeț se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6