3ra-1281/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-1281/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1281/22

2-20098124-01-3ra-19122022

Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul central (jud. E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvurecenschii)

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Dumitru Acriș, reprezentat de

avocatul Vasile Șoitu

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Dumitru Acriș împotriva Consiliului comunal Pelinei raionul Cahul cu privire la

contestarea actului administrativ

împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost respins apelul depus de Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu și

menținută hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul sediul central, prin care

acțiunea a fost respinsă

constată:

La 13 august 2020, Dumitru Acriș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului comunal Pelinei raionul Cahul și Primarului comunei Pelinei,

Tudor Luca cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 20-21 ianuarie 2020, aflându-se în biroul

de serviciu, secretarul consiliului local Ana Fus i-a transmis, prin curierul Aliona

Negoiță, dispoziția primarului nr. 08-i din 13 ianuarie 2020 privind atribuirea treptei,

clasei și coeficientului de salarizare, în care era indicat că în baza deciziei Consiliului

comunal Pelinei nr. 1/2 din 12 decembrie 2019, tabelul nr. 5, începând cu 1 ianuarie

2020 fiindu-i stabilit cuantumul salariului de bază 8 206 de lei.

A comunicat că a mers la contabilitate unde a aflat că din 1 ianuarie 2020,

s-a mărit salariul de la 7 000 de lei la 8 000 de lei.

În timp ce se afla la contabilitate, a venit și primarul comunei Pelinei, Tudor

Luca, care i-a comunicat că din lipsa banilor în buget, consiliul local a redus mai

multe funcții, inclusiv și a sa.

1

A menționat reclamantul că, ajungând în biroul secretarei consiliului local,

aceasta i-a înmânat o altă dispoziție cu nr. 13-i din 23 ianuarie 2020 și un nou

contract de muncă. Potrivit ultimei dispoziții, salariul de bază era deja de 4 103 de

lei, în noul contract era prevăzut că și durata zilei de muncă era de 4 ore.

La 24 ianuarie 2020, a solicitat copia deciziei consiliului local cu anexa

referitoare la statele de personal pentru Casa de cultură, deși acestea urmau să-i fie

înmânate în calitate de conducător de instituție contra semnătură, cel puțin imediat

după ședința consiliului din 12 decembrie 2020 (3,25 funcții – cifră neschimbată la

27 decembrie 2020).

A accentuat că eliberarea actelor solicitate i-a fost refuzată din partea

secretarului, dânsul fiind amenințat că dacă nu se va conforma deciziei consiliului și

dispoziției primarului va pierde lucrul, iar încercarea de a antrena primarul pentru

influențarea secretarului de a-și îndeplini atribuțiile, nu a avut succes.

Încercând același lucru și în următoarele zile, dar venind cu o cerere scrisă

privind eliberarea actelor solicitate, i s-a refuzat primirea și înregistrarea cererii.

Plângerea la primar la fel nu a avut efect. Nici solicitarea avocatului din 31 ianuarie

2020, nu s-a soldat cu succes, însă a servit temei pentru aplicarea unei sancțiuni

disciplinare.

A relatat că la 21 februarie 2020, timp în care se afla în concediu medical,

secretara consiliului local Ana Fus i-a adus la cunoștință schema de încadrare a

personalului Casei de cultură Pelinei, aprobată de primar, din care rezultă reducerea

a 0,5 funcții de director șef al Casei de cultură și 1,5 funcții de paznic.

Invocând principiile expuse în Legea culturii, capitolul VI organizarea și

reglementarea economică a culturii, prevederile Regulamentului-tip aprobat prin

ordinul Ministerului Culturii și Turismului nr. 121 din 13 aprilie 2006, a evidențiat

că statele de personal puteau fi aprobate/modificate la minim 3,0 funcții: director –

1,0, director artistic – 1,0 și regizor, adică puteau fi reduse oricare alte funcții

existente anterior, inclusiv cea de tehnician pentru exploatarea utilajelor tehnice și

de sonorizare – 1,0 funcții (din cele recomandate de regulamentul-tip pentru casele

de cultură de categoria III).

A menționat că decizia consiliului comunal, prin care s-au aprobat statele de

personal în cuantum de 3,25 funcții, se încadrează în limitele prevăzute de actele

normative, or la decizia respectivă la momentul adoptării nu se cunoaște, dacă a fost

anexată organigrama funcțiilor, aceasta fiind aprobată doar de primar ca anexă la un

ordin al Ministerului Finanțelor, nu ca anexă la propria dispoziție și nici la careva

decizie a consiliului comunal ori ca fiind emisă în baza deciziei.

La fel, nu este clară nici data emiterii/semnării documentului respectiv.

Astfel, a specificat că anexa nr. 3 la ordinul Ministerului Finanțelor nr. 218

din 12 decembrie 2018 pentru anul 2020, aprobată de primar, este lovită de nulitate

absolută, deoarece contravine normei imperative a legii, respectiv conține un viciu

deosebit de grav evident, potrivit art. 141 alin. (4) Cod administrativ.

Admițând și situația că reducerea nominală a funcțiilor indicate a fost totuși

aprobată în urma dezbaterilor de către consiliul local, decizia în această parte la fel

este nulă.

2

A considerat că, în asemenea cazuri, primarul era obligat, potrivit art. 29 lit. e)

și t) din Legea cu privire la administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie

2006, să constate ilegalitatea deciziei în partea aprobării/reducerii statelor de

personal la Casa de cultură și, potrivit art. 20 din lege, să sesizeze Oficiul teritorial

al Cancelariei de Stat și/sau instanța de contencios administrativ, în vederea anulării

ei.

A subliniat că autoritățile publice locale au neglijat prevederile art. 88 Codul

muncii și au purces la hărțuirea lui.

În continuare, în timp record, i s-au întâmplat mai multe lucruri negative, și

anume, eliberarea din serviciu, ceea ce a fost executat cu participarea unor angajați

ai primăriei și altor persoane, inclusiv antrenarea colaboratorilor de poliție, care îl

amenințau că o să fie dat afară, ceea ce i s-a și întâmplat.

Așadar, primarul Tudor Luca, permițându-i deplasările la mun. Cahul, știind

cu certitudine cu ce s-a ocupat în zilele de 28-30 ianuarie 2020, informația verbală

fiindu-i comunicată zilnic, a dat indicații să fie întocmit procesul-verbal nr. 2 din

30 ianuarie 2020 privind lipsa nemotivată de la serviciu mai mult de 4 ore consecutiv

în acele zile, semnat și de el personal.

A remarcat că toate dispozițiile primarului privind aplicarea sancțiunilor, cât

și cele de corectare și modificare a lor nu corespund cerințelor de formă și conținut

impuse de lege, inclusiv normelor Codului muncii, Codului administrativ. Acestea

rezultă din hotărârea Comisiei de disciplină a Primăriei comunei Pelinei, care

examinând superficial și tendențios înscrisurile prezentate de primar și secretara

consiliului comunal, au adoptat o hotărâre privind aplicarea concomitent, într-o

singură zi, a patru sancțiuni disciplinare în privința lui, fără a-i da măcar posibilitatea

de a se pregăti de ședință, de a prezenta explicații, dovezi în combaterea

circumstanțelor descrise în notele informative, sesizarea polițistului de sector, altor

înscrisuri prezentate comisiei.

Ulterior, primarul doar a preluat secvențe din hotărârea comisiei de disciplină,

limitându-se practic la transcrierea sancțiunilor aplicate de comisie.

A afirmat că sancțiunile disciplinare, potrivit Codului muncii, pot fi aplicate

salariaților doar de angajator și nu de comisia disciplinară, care este un organ

consultativ (art. 207, 208 Codul muncii), iar conținutul dispozițiilor urma să

corespundă rigorilor impuse de art. 210 Codul muncii, respectiv art. 119, 120 Cod

administrativ.

Prin urmare, dispozițiile contestate sunt lovite de nulitate.

Pe de altă parte, examinând procesul-verbal al comisiei de disciplină și

înscrisurile în baza căror comisia a decis aplicarea sancțiunilor disciplinare, a invocat

și lipsa faptelor și a careva temeiuri de adoptare a unei asemenea hotărâri.

Astfel, în baza art. 9 alin. (2) lit. e), f), g), g1) Codul muncii, sancțiune

disciplinară sub formă de „avertisment” a fost aplicată pentru refuzul de a semna

noul contract de muncă propus în legătură cu reducerea funcției. Angajatul nu poate

fi obligat sub nicio formă să semneze careva acte, mai ales defavorabile, aduse la

cunoștință cu încălcarea procedurilor legale și pe care intenționa să le conteste.

3

Sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare” a fost aplicată pentru

neefectuarea procedurii de eliberare conform art. 88 alin. (1) lit. a) Codul muncii și

pentru neîndeplinirea deciziei consiliului comunal nr. 1/2 din 12 decembrie 2019.

A accentuat că motive și temeiuri juridice de a pune în aplicare decizia

menționată nu avea la acel moment.

A indicat că la cererea sa adresată poliției din 28 ianuarie 2020 privind luarea

măsurilor în privința lui Dumitru Stăvilă, care în noaptea spre 14 ianuarie 2020,

spărgând din neglijență un geam la casa de cultură (informația fiind comunicată

imediat primarului și polițistului de sector), deși a promis în câteva zile să-l repare,

refuza să înlăture paguba. A menționat că, deși acest lucru a fost recunoscut de

făptaș, de către polițistul de sector Dumitru Guțu (care anterior l-a avertizat în

privința faptului că va fi dat afară de la lucru), fără niciun temei a fost întocmit un

proces-verbal în privința sa cu aplicarea amenzii (1 500 de lei) pentru huliganism nu

prea grav – art. 354 Cod contravențional.

A învederată că, fără a aștepta măcar termenul prevăzut de lege de contestare

a deciziei adoptate, șeful sectorului de poliție, Ștefan Samoilă a trimis în adresa

primarului comunei Pelinei o sesizare, prin care a cerut examinarea ei și aplicarea în

privința sa a măsurilor disciplinare. Decizia adoptată de poliție a fost contestată, însă

hotărârea nu este definitivă.

În pofida acestui fapt, sesizarea a servit temei de aplicare a sancțiunii

disciplinare – „mustrare aspră”, aplicată de comisia disciplinară.

Sancțiunea disciplinară sub formă de „eliberare din funcție (concediere)”, în

baza procesului-verbal nr. 2 din 30 ianuarie 2020 și art. 86 alin. (1) lit. h) Codul

muncii, a fost aplicată pentru lipsa nemotivată de la serviciu mai mult de 4 ore

consecutiv și neîndeplinirea obligațiilor de muncă.

A menționat că cererea privind anularea dispoziției nr. 29-i din 18 martie 2020

cu privire la concedierea sa din funcție, prin care s-a dispus încetarea contractului

individual de muncă între el și Primăria com. Pelinei și restabilirea sa în funcția

deținută până la concediere, rezultă din circumstanțele expuse mai sus și dreptul

angajatului de a solicita acest lucru (art. 89 Codul muncii).

A accentuat că cererea privind încasarea de la pârât în beneficiul său, cu titlu

de compensare a salariului pe care nu l-a primit, ca rezultat al privării ilegale de

posibilitatea de a munci pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, în

mărime nu mai mică decât salariul mediu lunar cu majorările introduse după

1 ianuarie 2020 fie pe parcurs pentru 1,0 funcții (întreagă), deținută anterior, se

întemeiază pe prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii.

Cererea de încasare de la pârâți în beneficiul său a sumei de 50 000 de lei cu

titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat, reclamantul a întemeiat-o pe

prevederile art. 329 Codul muncii, art. 1198, 2006 Cod civil.

A evidențiat că toată viața a activat în domeniul culturii. Prin activitatea sa

profesională a contribuit la propagarea culturii, păstrării și dezvoltării tradițiilor

populare, naționale în rândurile populației de toate vârstele, inclusiv ultimii 17 ani

în calitate de director al Casei de cultură din satul Pelinei. În această perioadă a depus

stăruință, dăruire și efort la formarea a două ansambluri populare „Pelinița” și

„Pelinașii”, care prin participarea la diferite concursuri, festivale (inclusiv

4

internaționale), concerte au dus faima satului și raionului Cahul în întreaga republică

și peste hotarele ei.

Pentru munca depusă și rezultatele obținute de mai multe ori a fost menționat

cu premii și diplome, iar în perioada de activitate nu a avut nicio sancțiune

disciplinară. Era și firesc să spere că va ajunge cu bine și la momentul pensionării

onorabile la 27 iulie 2021, când urma să împlinească vârsta de 63 de ani și circa 45

de ani stagiu de muncă mai ales că recent, pe sfârșitul activității sale și statul a hotărât

să investească în cultură, apreciind-o ca unul din pilonii de bază în educația și

dezvoltarea societății.

În acest sens, începând cu 1 decembrie 2019, pentru a face mai atractive

funcțiile angajaților în cultură s-au dublat salariile, iar din 1 ianuarie 2020, s-a

majorat din nou. Majorările salariale au bucurat angajații, dar au supărat angajatorii

– autoritățile locale, care conform legii, la moment sunt fondatorii caselor de cultură,

respectiv și finanțatorii instituțiilor de cultură, fapt ce i-a speriat că se va mări sarcina

privitor la cheltuieli a bugetului local și probabil au hotărât să micșoreze cheltuielile

din buget prin reducerea statelor de personal, dar au făcut-o cu încălcarea legii și

programelor de stat privind strategia dezvoltării societății, motive din care a hotărât

să se opună samavolniciei autorităților locale.

Motiv din care s-au creat mai multe situații de conflict, inclusiv cu angajații,

creându-i-se în rezultat o imagine proastă chiar și în rândul sătenilor, în timp record

s-au înscenat niște presupuse încălcări a disciplinei de muncă, ordinii publice,

urmate de aplicarea neîntemeiată a mai multor sancțiuni disciplinare finisate cu

eliberarea ilegală din funcția deținută, la inițiativa angajatorului.

A afirmat că odată cu pornirea acestei campanii de denigrare a sa, i-a fost

afectată starea moral-psihologică, simțindu-se neputincios, frustrat și epuizat

emoțional în legătură cu pierderea încrederii în sine și în oamenii cu care a conlucrat

o viață.

A precizat că în urma concedierii ilegale, a rămas fără surse de existență.

Micile economii, pe care le avea s-au epuizat, în legătură cu ce este pus în situația

de a cere ajutorul rudelor, prietenilor, să facă împrumuturi pentru asigurarea

strictului necesar.

Toate aceste evenimente negative s-au reflectat și asupra stării de sănătate,

care s-a înrăutățit simțitor, aflându-se în concediu medical din 3 februarie 2020 până

la 16 martie 2020, și ambulator și staționar.

A considerat că în rezultatul acțiunilor reprezentanților autorităților locale și

sancțiunilor ilegale aplicate i-au fost cauzate și daune morale, pe care le-a apreciat

în cuantum bănesc la suma de 50 000 de lei, care urmează a fi încasată în mod solidar

de la pârâți.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 163, 164, 207, 208 Cod

administrativ, art. 56, 166, 167 CPC.

A solicitat constatarea nulității deciziei Consiliului comunal Pelinei raionul

Cahul nr. 1/2 din 12 decembrie 2020 privind aprobarea bugetului local, în partea

aprobării statelor de personal – 3,25 unități, inclusiv 0,5 funcții director al Casei de

cultură Pelinei, prevăzute în anexa nr. 5, anularea dispoziției Primarului comunei

Pelinei nr. 13-i din 23 ianuarie 2020 cu privire la atribuirea treptei, clasei și

5

coeficientului de salarizare lui Dumitru Acriș, anularea dispoziției nr. 25-i din

18 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, modificată și

completată prin dispoziția nr. 30-i din 6 aprilie 2020, anularea dispoziției nr. 26-i din

18 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, modificată și

completată prin dispoziția nr. 31-i din 6 aprilie 2020, anularea dispoziției nr. 27-i din

18 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, modificată și

completată prin dispoziția nr. 32-i din 6 aprilie 2020, anularea dispoziției nr. 28-i din

18 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, modificată și

completată prin dispoziția nr. 33-i din 6 aprilie 2020, anularea dispoziției nr. 29-i din

18 martie 2020 cu privire la concedierea din funcție, restabilirea sa în funcția

deținută până la concediere, încasarea de la pârâți în beneficiului său, cu titlu de

compensație a salariului, pe care nu l-a primit în legătură cu privarea ilegală de

posibilitatea de a munci pentru întreagă perioadă de absență forțată de la muncă, în

mărime nu mai mică decât salariul mediu lunar cu majorările introduse de la

1 ianuarie 2020 fie pe parcurs pentru 1,0 funcție deținută anterior, încasarea de la

pârâți în beneficiului său a sumei de 50 000 de lei cu titlu de compensare a

prejudiciului moral cauzat, precum și încasarea de la pârâți în beneficiului său, cu

titlu de compensare a cheltuielilor suplimentare legate de contestarea eliberării din

serviciu, cheltuielile de judecată (serviciile juridice).

Prin încheierea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul central, au

fost separate într-un proces aparte pretențiile de drept civil: acțiunea la cererea de

chemare în judecată înaintată de Dumitru Acriș împotriva Primarului comunei

Pelinei, Tudor Luca și Consiliului comunal Pelinei raionul Cahul cu privire la

anularea dispozițiilor primarului comunei Pelinei raionul Cahul nr. 13-i din

23 ianuarie 2020, nr. 25-i din 18 martie 2020, nr. 26-i din 18 martie 2020, nr. 27-i

din 18 martie 2020, nr. 28-i din 18 martie 2020, nr. 29-i din 18 martie 2020,

restabilirea în funcție, încasarea salariului, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată, și de drept administrativ: acțiunea la cererea de chemare în judecată

înaintată de Dumitru Acriș împotriva Primarului comunei Pelinei, Tudor Luca și

Consiliul comunal Pelinei raionul Cahul cu privire la constatarea nulității parțiale a

deciziei Consiliului comunal Pelinei raionul Cahul nr. 1/2 din 12 decembrie 2020.

Acțiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de Dumitru Acriș

împotriva Primarului comunei Pelinei, Tudor Luca și Consiliului comunal Pelinei

raionul Cahul cu privire la anularea dispozițiilor primarului comunei Pelinei raionul

Cahul nr. 13-i din 23 ianuarie 2020, nr. 25-i din 18 martie 2020, nr. 26-i din 18 martie

2020, nr. 27-i din 18 martie 2020, nr. 28-i din 18 martie 2020, nr. 29-i din 18 martie

2020, restabilirea în funcție, încasarea salariului, a prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată, a fost transmisă în Secția de evidență și documentare

procesuală a Judecătoriei Cahul sediul central, pentru a fi repartizată aleatoriu, prin

intermediul PIGD.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul central, a

fost admisă cererea reprezentantului reclamantului Dumitru Acriș, avocatul Vasile

Șoitu privind modificarea calității procesuale a pârâtului Primarul comunei Pelinei,

Tudor Luca, din pârât în terț.

6

A fost modificată calitatea procesuală a pârâtului Primarul comunei Pelinei,

Tudor Luca, din pârât în terț.

Prin încheierea din 3 decembrie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul central, au

fost atrași în proces în calitate de terți Hristofor Nărea și Tudor Avădănii.

Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul sediul central, a fost

respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Dumitru Acriș împotriva

Consiliului comunal Pelinei raionul Cahul, terți Primarul comunei Pelinei, Tudor

Luca, Hristofor Nărea și Tudor Avădănii cu privire la constatarea nulității deciziei

Consiliului comunal Pelinei raionul Cahul nr. 1/2 din 12 decembrie 2019, ca fiind

neîntemeiată.

La 16 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20 septembrie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost

prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

depus de Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu și menținută hotărârea

din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul sediul central.

La 28 noiembrie 2022, Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel

Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel,

cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 23 ianuarie 2023, Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de

Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală

a acțiunii.

La 21 decembrie 2022, în adresa Consiliului comunal Pelinei raionul Cahul,

Primarului comunei Pelinei, Tudor Luca, Hristofor Nărea și Tudor Avădănii a fost

expediată copia recursului depus de Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile

Șoitu, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 200), fiind

recepționată de Consiliul comunal Pelinei raionul Cahul, Primarul comunei Pelinei,

Tudor Luca și Hristofor Nărea la 27 decembrie 2022, iar de Tudor Avădănii la

28 decembrie 2022, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 201-204 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimații nu

și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Dumitru Acriș, reprezentat de

avocatul Vasile Șoitu, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

7

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit

de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se

determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată

cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul

de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează

că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

8

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin

poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că la 6 octombrie 2022, Curtea de Apel

Cahul a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei (f. d. 158 vol. II).

Se mai constată că în dispozitivul deciziei din 6 octombrie 2022, Curtea de

Apel Cahul a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

Totodată, se reține că la 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Cahul, prin

intermediul oficiului poștal, a notificat lui Dumitru Acriș spre cunoștință copia

dispozitivului deciziei din 6 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 175 vol. II).

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului

nemotivat a început să curgă la data de 7 octombrie 2022, ziua imediat următoare

datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel și urma să expire la data de

5 noiembrie 2022.

Dat fiind faptul că data de 5 noiembrie 2022 a fost zi de sâmbătă, iar data de

6 noiembrie 2022 – zi de duminică, prin urmare zile nelucrătoare, ultima zi de

depunere a recursului, prin prisma art. 245 alin. (1) Cod administrativ, se constată a

fi data de 7 noiembrie 2022, ca următoarea zi lucrătoare.

În pofida celor enunțate supra, Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile

Șoitu nu a depus cererea de recurs nemotivată împotriva deciziei instanței de apel,

în interiorul termenului de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ,

depunând-o doar la 28 noiembrie 2022, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale

(f. d. 192-194).

De altfel, copia dispozitivului deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel

Cahul a fost notificată și reprezentantului recurentului, avocatului Vasile Șoitu, la

11 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, ceea ce se atestă prin ștampila

oficiului poștal aplicată pe plicul de recepție a corespondenței și prin extrasul de pe

pagina oficială web a ÎS „Poșta Moldovei”, copia cărora a fost anexată la recurs

(f. d. 197, 197 verso vol. II), dar și în situația dată, recursul nemotivat depus la data

de 28 noiembrie 2022, este peste termen.

9

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Dumitru

Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu trebuia să întreprindă toate măsurile

necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu

art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 Cod administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage

ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale

de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Pe lângă acestea, instanța de recurs va reține că recurentul nu a indicat în

cererea de recurs motivul omiterii termenului de depunere a recursului în

conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, fără a solicita repunerea acestuia

în termen.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare circumstanțe,

soluția de declarare a recursului depus de Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul

Vasile Șoitu, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu, ca inadmisibil.

10

În conformitate cu art. 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Dumitru Acriș, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

11